Plângere contravenţională. Sentința nr. 2232/2013. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2232/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 07-05-2013 în dosarul nr. 11917/231/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FOCȘANI
SECTIA CIVILA
Sentinta civila nr. 2232
Ședința publică de la 07 mai 2013
Instanta constituita din:
Judecator M. A. G. -P.
Grefier N. P.
Pe rol judecarea cauzei plangerii contraventionala formulata de petentul P. D. F. cu domiciliul in Iasi, ., ., ., impotriva procesului verbal de contraventie .. Nr._/13.09.2012, de I. V., cu sediul in Focsani, .. 12, jud. V..
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 24 .04.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța in vederea deliberarii, a amânat pronunțarea pentru data de 30.04.2013, si pentru astazi cand,
INSTANTA
Cu nr._ a fost înregistrată pe rolul instanței plangerea petentului P. D. F. impotriva procesului verbal de contraventie . nr._ incheiat de I.P.J.V., S. R. V. la data de 13.09.2012.
Petentul a fost sancționat cu amendă în valoare de 280 lei și 4 puncte amendă.
Petentul a semnat actul de constatare.
Petentul a contestat în termen legal procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
In motivare petentul a arătat că, deși a fost sancționat pentru că ar fi circulat cu viteza de 74 km/h în localitate, in realitate nu se afla in localitate ci era pe un drum european, în afara vreunei localități, unde limita de viteza maxim admisă este de 100 km.
A mai precizat petentul ca agentul de politie nu a consemnat in procesul verbal obiecțiunile aduse de petent respectiv faptul că acesta a sustinut ca nu conducea cu viteza de 74 km/h si ca nu i-a fost prezentată proba cu înregistrarea radar.
A mai arătat petentul că actul sancționator nu îndeplinește una din conditiile de formă in sensul că a fost întocmit pe un alt formular decat cel stabilit de dispozițiile legale si că nu s-a menționat . radar cu care a fost controlată viteza autoturismului condus de petent, nefiind consemnat nici numărul autoturismului pe care era amplasat aparatul radar, ceea ce i-a creat o stare de dubiu cu privire la contravenție.
In acest sens petentul a solicitat ca intimata să depună următoarele probe: . amplasat pe auto MAI, data ultimei verificări metrologice a acestuia, atestatul de operator autorizat, ordinele de deplasare pentru agenții constatatori.
In drept au fost invocate disp. O.G. nr. 2/2001 si OUG 195/2002.
Legal citat I.P.J V. a formulat întampinare, prin care a solicitat respingerea plangerii ca neîntemeiată arătand ca la data de 13.09.2012 petentul a condus auto cu nr. de înmatriculare_ pe DN2 în Golești, jud. V. cu viteza de 74 km/h, in sector cu limitare de viteza de 50 km, fiind inregistrat de aparatul radar montat pe auto apartinand MAI cu nr. de inmatriculare_ .
In dovedirea întampinării s-au depus: copia atestat operator radar, copie buletin de verificare metrologică, adresa Serv. Rutier catre Judecatoria Focșani, copia adresei intocmite de ..
In drept au fost invocate disp. OG 2/2001.
Din actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarea situatie de fapt:
Potrivit dispozițiilor OG 2/2001 art.34 alin.1, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal de sancționare și constatare a contravenției.
Conform art. 121 al. 1 din HG nr.1391/2006: „(1) Conducãtorii de vehicule sunt obligați sa respecte viteza maxima admisã pe sectorul de drum pe care circula și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusa prin mijloacele de semnalizare.”
Sub aspectul legalității procesului-verbal de constatare, instanța reține că acesta respectă toate prevederile impuse în mod imperativ de lege, neregăsindu-se în cuprinsul său vicii de natură a atrage sancțiunea nulității absolute a acestuia și nefiind invocate motive temeinice de nulitate relativă. În plus, textele legale relevante în speță mai sus amintite, au fost respectate de agentul constatator la întocmirea procesului-verbal.
Critica petentului referitoare la neindeplinirea conditiei de formă a actului sancționator motivat de faptul că a fost întocmit pe formularul tip 1A, in loc de formularul prevăzut in anexa nr. 1D, nu va fi avuta in vedere de către instanță intrucat aceasta nu duce la constatarea nulității absolute a actului sancționator putand determina eventual o nulitate relativă in condițiile in care petentul ar fi făcut dovada vătămării suferite prin această neregularitate si a faptului că doar anularea actului sancționator ar putea îndrepta vătămarea suferita de către petent.
Referitor la susținerea petentului privind neindicarea in cuprinsul procesului verbal de contravenție a seriei si numărului aparatului radar cu care s-a făcut înregistrarea si a numărului autoturismului pe care era amplasat acest aparat radar, instanța retine că acestea sunt întemeiate si că in lipsa acestor mențiuni nu se poate verifica dacă aparatul radar cu care s-a făcut înregistrarea este același pentru care s-a depus buletinul de verificare metrologică si nici nu se poate verifica dacă aparatul radar pentru care s-a emis buletinul de verificare metrologică de la fila 17 era amplasat pe auto aflat pe DN 2- E85 la data savarsirii contraventiei.
Instanța constata că descrierea faptei imputată contravenientului corespunde încadrării în drept a normei sancționatoare.
Instanța reține și faptul că procesul-verbal este un act administrativ cu caracter individual care se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie aplicabilă actelor administrative, în măsura în care a fost legal întocmit datorită faptului că agentul constatator, ca organ emitent, acționează în calitate de reprezentant al unei autorități publice.
Procesul-verbal fiind legal întocmit și beneficiind de prezumția de legalitate și temeinicie aplicabilă actelor administrative, reprezintă în sine un mijloc de probă concludent, care reclamă din partea celui „acuzat” de săvârșirea faptei ieșirea din pasivitate, prin propunerea de probe care să poată răsturna prezumția relativă.
Aplicarea unor prezumții de fapt sau de drept nu este incompatibilă prin ea însăși cu dispozițiile art. 6 par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la prezumția de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, fiind esențială respectarea de către state a principiului proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit prin reglementarea acestor prezumții astfel cum s-a reținut și în cauzele Salabiaku vs. Franța, din 07.10.1998 și Blum vs. Austria, din 03.02.2005.
În fapt, instanța reține că în data de 13.09.2012 petentul a condus auto cu nr. de înmatriculare_ pe DN2 în Golești, jud. V. cu viteza de 74 km/h, in sector cu limitare de viteza de 50 km, fiind înregistrat de aparatul radar montat pe auto aparținand MAI cu nr. de înmatriculare_ .
Din adresele depuse la filele 15, 22 si 25 dosar rezultă că hard-disk-ul pe care a fost înregistrată abaterea din 13.09.2012 nu mai există.
Se reține că, pentru a putea fi sancționată o faptă contravențională, se impun a fi îndeplinite două tipuri de cerințe: intrinseci, constând în încălcarea cu vinovăție a unei norme de drept, faptă ce va atrage după sine o sancțiune prevăzută de lege, dar și extrinseci constând în constatarea corespunzătoare a faptei respective de către o persoană abilitată în acest sens - agentul constatator. În plus, agentului constatator îi incumbă obligația de a respecta o . forme expres, de cele mai multe ori, prescrise de legea contravențională, ce au menirea de a proba dincolo de orice îndoială existența faptei, vinovăția contravenientului și legalitatea actului realizat în acest sens.
Pornind de la prezumția de veridicitate a actului de constatare, instanța constată că din actele depuse la dosar nu rezultă savarsirea contraventiei de catre petent intimata neproducand nici o probă in acest sens.
Mai mult, așa cum s-a arătat, in cuprinsul actului sancționator nu s-a consemnat nici numarul aparatului radar care a efectuat inregistrarea si nici numarul autoturismului apartinand MAI, pe care acesta a fost amplasat.
Față de aceste aspecte, instanța constata ca plângerea formulată de petent este întemeiată din moment ce agentul constatator nu a depus la dosar probe din care sa rezulte savarsirea faptei de catre petent, urmind pe cale de consecinta sa o admită.
Cererea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar în baza art. 15 alin. 1 lit. p din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar raportate la art. 36 din OG nr. 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Admite plangerea formulata de petentul P. D. F., cu domiciliul in Iasi, ., ., ., jud. Iasi, impotriva procesului verbal de contraventie . nr._ incheiat de I.P.J.V., S. R. V. la data de 13.09.2012, pe care il anuleaza.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de azi, 07.05.2013.
Președinte, Grefier,
M. A. G. N. P.
Red. M.A.G. / Tehnored. N.P.
Ex. 5 / 03.06.2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 190/2013. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 568/2013. Judecătoria FOCŞANI → |
|---|
