Plângere contravenţională. Sentința nr. 522/2013. Judecătoria GĂEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 522/2013 pronunțată de Judecătoria GĂEŞTI la data de 14-02-2013 în dosarul nr. 4370/94/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA GĂEȘTI
JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 522
Ședința publică de la 14.02.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. M.
Grefier: M. A. C.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională - formulată de petentul I. A., cu domiciliul în comuna Florești, ., ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Mersul lucrărilor și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de amânare inițială a pronunțării din data de 07.02.2013 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp, a amânat pronunțarea la data de 14.02.2013, când a pronunțat următoarea sentință civilă:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4610 din 15.10.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul I. A. și pe intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. CESTRIN, în favoarea Judecătoriei Găești, județul Dâmbovița.
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, petentul I. A. a solicitat în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. CESTRIN, anularea procesului verbal . nr._/21.03.2012, prin care a fost amendat întrucât a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
În motivarea cererii sale, petentul a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia contravențiile sunt asimilate acuzațiilor în materie penală, ceea ce înseamnă că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute în art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Petentul s-a raportat și la noțiunea de „infracțiune”, astfel cum este definită în art. 17 alin. 1 Cod penal, la infracțiunea continuă, la pericolul social al contravenției, care este mai redus decât cel al infracțiunii, la intervenția forței contrare – care în prezenta cauză este notificarea de către agentul constatator a primei contravenții, dar și la faptul că dreptul penal român nu reglementează cumulul aritmetic al pedepselor decât în cazuri de excepție. Astfel, dacă instanța ar alege să aplice cumulul aritmetic în cazul amenzii contravenționale, s-ar crea petentului o situație mult mai grea în comparație cu pericolul social generat de fapta săvârșită.
A mai menționat că suma primită de intimată cu titlu de tarif de despăgubire reprezintă contravaloarea unei roviniete pe 12 luni, ceea ce ar putea însemna că, odată achitat acest tarif, utilizatorul drumurilor naționale posedă o rovinietă valabilă.
A mai arătat că procesul verbal contestat este lovit de nulitate absolută, deoarece lipsește semnătura olografă a agentului constatator, așa cum impun dispozițiile art. 17 din O.G. 2/2001, semnătura electronică fiind valabilă numai pe înscrisurile în format electronic, acestea fiind destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic.
A mai susținut că a înstrăinat autoturismul la care se face referire în procesul verbal contestat la data de, așa că nu petentul a săvârșit contravenția, ci noul proprietar. Acest aspect a fost reluat în notele de ședință depuse la data de 15.06.2012, petentul arătând că neîndeplinirea de către noul proprietar a obligației care îi revenea nu i se poate imputa.
Petentul și-a întemeiat în drept cererea pe O.G. 15/2002, Legea 455/2001 și O.G. 2/2001.
A depus în susținerea plângerii contravenționale înscrisuri aflate la filele 6-7 și 17-47 din dosar.
Intimata, legal citată, nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri și a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Găești la data de 23.10.2012, sub nr._ .
Analizând actele dosarului, reține următoarele:
La data de 14.10.2011, vehiculul categoria A, cu număr de înmatriculare_ a circulat pe autostrada A1, km 70+460m, pe raza localității P., județul Dâmbovița. În urma verificărilor în baza de date a intimatei nu a fost identificată rovinietă valabilă pentru categoria respectivă de vehicul și numărul de înmatriculare menționat.
A fost întocmit procesul verbal . nr._/21.03.2012, prin care a fost constatată săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, fiind sancționat petentul cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei.
De asemenea, în temeiul art. 8 alin. 3 din O.G. 15/2002, a fost obligat petentul la plata sumei de 28 euro, în echivalent lei, reprezentând tariful de despăgubire.
Situația de fapt reținută rezultă din coroborarea procesului verbal contestat cu planșa foto depusă la dosarul cauzei.
Petentul a formulat plângere în termenul prevăzut de dispozițiile art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001.
Examinând cuprinsul procesului verbal contestat, cu prioritate sub aspectul legalității sale, conform prevederilor art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, instanța constată că acesta nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001. Astfel, procesul verbal trebuie să cuprindă mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Lipsa acestor mențiuni se sancționează cu nulitatea absolută a procesului verbal, care se poate constata și din oficiu.
Instanța remarcă faptul că procesul verbal contestat a fost comunicat petentului în formă tipărită și nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, semnătura electronică fiind valabilă numai pe înscrisurile în format electronic.
Procesul verbal încheiat de intimată poartă mențiunea că documentul a fost generat și semnat electronic de agentul constatator, potrivit prevederilor Legii 455/2001 și H.G. 1259/2001, însă din interpretarea dispozițiilor art. 5 din Legea 455/2001 rezultă că înscrisurile electronice cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate în privința condițiilor și efectelor lor înscrisurilor sub semnătură privată, procesul verbal de contravenție având natura juridică a unui act administrativ, deci de drept public, fiind un act autentic, neputând fi un înscris sub semnătură privată, fiind emis de un agent constatator în exercitarea atribuțiilor sale.
De asemenea, procesul verbal contestat are o formă electronică, deși nu este destinat a fi citit în formă electronică, fapt ce contravine prevederilor art. 4 pct. 2 din Legea 455/2001, care definește înscrisul electronic ca fiind o colecție de date în formă electronică în care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, de unde rezultă că un înscris semnat electronic nu poate avea decât efectele unui înscris sub semnătură privată.
Având în vedere această situație, precum și faptul că nicio dispoziție din O.G. 2/2001 nu prevede posibilitatea substituirii semnăturii agentului constatator cu semnătura sa electronică, cu atât mai puțin posibilitatea ca procesul verbal să fie încheiat în formă electronică, instanța apreciază că procesul verbal de contravenție contestat de petent este lovit de nulitate absolută, fiind încheiat cu nerespectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, de pe acesta lipsind semnătura agentului constatator.
Față de aceste aspecte, instanța nu consideră necesar a mai analiza temeinicia procesul verbal contestat.
Cu privire la tarifele de despăgubire, instanța reține că:
Prin Legea 144/23.07.2012 a fostmodificată O.G. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Astfel, art. I pct. 2 din Legea 144/2012 a statuat că: la articolul 8 din O.G. 15/2002, alineatele 3, 3 indice 1 și 6 se abrogă, iar prin art. II din Legea 144/2012 s-a stabilit că tarifele de despăgubire prevăzute de O.G. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România (…), aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite plângerea formulată de petent și va anula procesul verbal contestat, exonerând petentul de la plata amenzii contravenționale aplicate prin acest proces verbal și de la plata tarifului de despăgubire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul I. A., cu domiciliul în comuna Florești, ., ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Anulează procesul verbal contestat . nr._ din data de 21.03.2012.
Exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale aplicate prin procesul verbal contestat și de la plata tarifului de despăgubire stabilit prin procesul verbal contestat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, 14.02.2013.
Președinte, Grefier,
M. M. C. M. A.
Red. M.M. / Tehn. M.M.
EX. 4 / 12.03.2013
O.D.C.P. 8528
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1053/2013.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 1110/2013. Judecătoria GĂEŞTI → |
|---|
