Plângere contravenţională. Sentința nr. 4876/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4876/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 10-05-2013 în dosarul nr. 12993/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
(Operator de date cu caracter personal nr.8637)
SECȚIA CIVILĂ
Sentință civilă nr. 4876
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.05.2013
PREȘEDINTE: I. D.
GREFIER: L. –L. B.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională ” formulată de formulată de petenta C. R. I., cu domiciliul în G., . nr. 41, ., . cu intimata I. G. – SPR G., cu sediul în G., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru petentă av. C. M. în baza împuternicirii avocațiale . nr._ pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că s-au depus la dosar de către intimat relațiile solicitate, după care;
Reprezentantul petentei depune la dosar înscrisurile de care înțelege să se folosească în susținerea plângerii si arată că nu are alte cereri.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de ridicat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul petentei solicită admiterea plângerii anularea procesului verbal contestat, exonerarea petentei de la plata amenzii având în vedere că a fost un caz special petenta se grăbea să ajungă acasă întrucât decedase tatăl ei. În subsidiar solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment având în vedere starea de necesitate.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.07.2012 sub dosar nr._, petenta C. R. I. în contradictoriu cu intimata I. G. – SPR G., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 11.07.2012.
În motivarea în fapt a plângerii petenta a arătat că a fost sancționată cu amendă în cuantum de 630 lei și cu suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile întrucât la data de 11.07.2012, în jurul orelor 20.30, în timp ce se deplasa dinspre G. înspre . 26 cu autoturismul marca VW PASSAT cu numărul de înmatriculare_, a circulat cu o viteză de 124 km/h.
Potrivit petentei viteza sa de deplasare nu era cea indicată de agentul rutier, fapt care poate fi confirmat de concubinul său iar în acel moment se deplasau acasă la mama acestuia din urmă, pentru pregătirile de pomană ale tatălui de a doua zi. Petenta nu neagă faptul că avea un pic de viteză, autoturismul fiind fixat pe pilot automat, însă arată că motivul grabei îl constituia faptul că mama prietenului său nu se simțea foarte bine în urma decesului soțului, aspect care poate fi confirmat prin martori și acte medicale.
În continuare, petenta a învederat faptul că agentul constatator, cu rea credință, a consemnat la rubrica obiecțiunii faptul că aceasta nu are obiecțiuni, în condițiile în care acestea au existat, petenta dorind să arate agentului pilotul automat.
Totodată, petenta a mai susținut că în raport de prevederile art. 3.1.1 din NML 021-05/2005 erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei în regim de deplasare sau staționar sunt de +/- 4 km/h pentru vitezele de până la 100 km/h, astfel încât fapta pentru care a fost sancționată nu există.
Petenta a solicitat ca intimata să depună la dosar precizări cu privire la tipul aparatului radar care efectuat măsurătoarea, buletinul de verificare metrologică, atestatul de operator calificat ale celui care a întocmit procesul-verbal, ordinul de serviciu al echipajului pentru a se verifica competența acestuia și înregistrările video.
În dovedirea acțiunii petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și martori și a depus originalul procesului verbal (fila 5).
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 118 din OUG 195/2002 precum și pe art. 32 din OG 2/2001.
Legal citat, intimata nu a formulat întâmpinare dar la solicitarea instanței, acesta a depus la dosar cazierul auto al petentei, planșele foto ce dovedesc abaterea săvârșită, buletinul de verificare metrologică al aparatului radar și atestatul de operator al agentului constatator (filele 16-19).
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la prevederile art.15, lit. i din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1, pc.1 și 3 C.pr.civ., fapta fiind săvârșită pe raza de competență a Judecătoriei G..
Plângerea contravențională este formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul verbal fiind comunicat petentei la data încheierii sale și anume la 11.07.2012 iar plângerea contravențională a fost depusă la instanță, la data de 13.07.2012 (fila 1).
În cauză, instanța a admis și administrat proba cu înscrisuri. La termenul din data 10.05.2013 reprezentanta petentei a depus la dosar copia certificatului de căsătorie a petentei, copia certificatului de deces al numitului S. Nicușor și acte medicale aparținând numitei S. I..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 11.07.2012 petentei C. R. I. i s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 630 lei și i-a fost reținut permisul de înmatriculare în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o durată de 90 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002.
Prin procesul verbal contestat s-a reținut că la data de 11.07.2012, ora 2026, petenta a condus autovehiculul marca VW PASSAT cu numărul de înmatriculare_, pe DN 26 la ieșirea din municipiul G., în dreptul METRO, într-o zonă în care limitarea de viteză este de 70 km/h, cu o viteză de 124 km/h fiind depistată de aparatul video radar . Rom 510, HDD GL 13.
În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 11.07.2012, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, procesul-verbal este semnat de petent și cuprinde obiecțiunile acestuia. În ceea ce privește susținerea petentei potrivit căreia agentul constatator nu a menționat, cu rea credință, obiecțiunile acesteia, instanța o va respinge ca neîntemeiată. Astfel, petenta a semnat la rubrica „Mențiuni’’ chiar în dreptul sintagmei „Nu are obiecțiuni’’ trecută de agent, iar în condițiile în care obiecțiunile ai nu ar fi fost într-adevăr trecute ar fi trebuit să refuze semnarea în acel loc.
Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal este întemeiat, în cauză nefiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, astfel că instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent.
Potrivit art. 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Totodată, conform art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (de la 9 la 20 puncte amenda) și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit în mod legal, faptă fiind înregistrată și probată prin mijloace tehnice, fiind, totodată, constatată în mod direct de către agentul constatator.
Potrivit planșelor foto depuse la dosar de către intimată (fila 21), rezultă că cele reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat corespund realității, petenta rulând cu autoturismul marca VW PASSAT cu numărul de înmatriculare_, cu o viteză de 124 km/h, într-o zonă în care limitarea de viteză este de 70 km/h.
De asemenea, instanța constata ca aparatul radar cu care a fost înregistrată viteza autoturismului petentei este verificat metrologic, la dosarul cauzei fiind depus, în copie, buletinul de verificare metrologica nr._ din 12.04.2012 (fila 18). Totodată, fapta a fost înregistrată și reținută de un agent constatator care deține atestat de operator radar (fila 19).
Însă în ceea ce privește aceste susținerea petentului privitoare la aplicabilitatea marjei de eroare, stabilită potrivit normelor de metrologie NML 021-05/23.11.2005, instanța o consideră neîntemeiată.
Astfel, potrivit art. 3.1.1 lit. c) din Normele de metrologie NML 021-05/23.11.2005, aprobate prin Ordinul 301/2005 al Biroului Român de Metrologie Legală, eroarea maximă tolerată pentru măsurarea vitezei, in condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, este de +/- 3 km/h respectiv +/- 4km/h pentru viteze mai mari de 100 km/h.
Instanța constată însă că, în urma verificării cinemometrului, după analiza rezultatelor obținute conform procedurii de verificare metrologică, se eliberează un buletin de verificare cu mențiunea „admis". Aceasta înseamnă că eroarea de măsurare a respectivului cinemometru s-a încadrat în limitele admise de Normele de metrologie NML 021-05/23.11.2005 și funcționează corect. Prin urmare, măsurătorile efectuate cu acel cinemometru sunt legale și nu se mai poate interveni asupra lor în sensul în care agentul constatator va scădea sau adăuga valoarea de 3 sau 4 km/h, acesta neavând decât obligația de a constata valoarea indicată de cinemometru.
Această marjă este avută în vedere la validarea metrologică a aparatului, iar nu la determinarea vitezei într-un caz concret și la încadrarea juridică a faptei. Or, așa cum s-a reținut anterior, cinemometrul marca Autovision Rom 511 se afla în perioada de valabilitate metrologică, iar petentul nu a invocat motive tehnice obiective care să ridice un dubiu cu privire la caracteristicile tehnice ale aparatului, astfel că subzistă prezumția de bună funcționare.
În aceste împrejurări instanța reține că stabilirea vitezei de deplasare a petentului s-a realizat în condițiile legii, respectiv cu un mijloc certificat și verificat metrologic (cinemometru), astfel că forța probantă a procesului-verbal de contravenție nu rezultă doar din aplicarea principiului general din dreptul administrativ referitor la prezumția de legalitate a actului întocmit de un agent al statului, ci și din dovezile în baza cărora s-a întocmit, respectiv de buletinul de verificare metrologică a cinemometrului despre care se susține că a înregistrat viteza de deplasare a petentului la momentul constatării contravenției și din fotografiile aparatului, din care rezultă că autovehiculul condus de petent a circulat cu o viteză de 81 km/h.
În atare condiții, instanța reține că fapta menționată în cuprinsul procesului-verbal de contravenție contestat corespunde realității, iar susținerile petentului în sens contrar sunt neîntemeiate.
În ceea ce privește susținerile petentei potrivit căreia viteza mare de deplasare se datora faptului că fusese chemată de urgență la mama concubinului său (actualul soț) care „nu se simțea foarte bine’’ nu poate fi luată în seamă. Astfel, motivul invocat de petentă nu constituie o situație care s-ar putea încadra la starea de necesitate neputând fi considerat o împrejurare neprevăzută, care să prezinte un pericol grav pentru valorile ocrotite de lege, iar pericolul să nu se fi putut înlătura altfel. Totodată, actele medicale depuse la dosar și care aparțin într-adevăr mamei petentului sunt datate cu un an înainte de eveniment. Practic, petenta încearcă să dovedească starea „nu foarte bună’’ de sănătate a mamei concubinului său la data de 11.07.2012 cu acte medicale emise în data de 25.07.2011 și 03.08.2011.
Referitor la sancțiunea aplicată petentei prin procesul-verbal de contravenție, instanța o socotește legală și proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, fiind dispusă amenda în minimul special prevăzut de lege, iar sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile este prevăzută de textele normative incidente în speță.
Totodată, instanța apreciază că aceste sancțiuni sunt justificate în raport de pericolul social al faptelor, tradus prin riscul pe care conduita petentei îl prezintă pentru siguranța circulației rutiere și pentru buna desfășurare a traficului.
Pentru considerentele de mai sus expuse, instanța apreciază ca procesul-verbal . nr. nr._ încheiat la data de 11.07.2012 a fost în mod legal și temeinic întocmit, astfel încât plângerea formulată de petent apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta C. R. I., cu domiciliul în G., . nr. 41, ., . cu intimata I. G. – SPR G., cu sediul în G., ., jud. G. împotriva procesului verbal . nr._ din 11.07.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțata în ședință publică azi, 10.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. ID.18.05.2013/ Dact LB. 4 ex. .03.06.2013.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 28/2013. Judecătoria GALAŢI | Evacuare. Sentința nr. 9172/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
