Plângere contravenţională. Sentința nr. 5081/2013. Judecătoria GALAŢI

Sentința nr. 5081/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 15-05-2013 în dosarul nr. 25124/233/2012

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal nr.8637*

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ nr. 5081

Ședința publică din data de: 15.05.2013

Președinte – I. – M. C.

Grefier – G. M.

Pentru astăzi a fost amânată soluționarea cauzei civile având ca obiect „ plangere proces verbal ” formulata de petentul S. I. in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G.,

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.05.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 15.05.2013, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 19.12.2012 sub nr._, petentul S. I. în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ G. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 07.12.2012.

În motivarea în fapt a cererii a arătat, în esență, că la data de 06.11.2012, au venit în control agenți constatatori ai ITM G., care au făcut o verificare inopinată a persoanelor care se ocupă cu creșterea oilor, reținându-se în sarcina sa că nu a încheiat contract individual de muncă cu numitul P. G.. Potrivit susținerilor petentului între acesta și numitul P. G. există o înțelegere verbală prin care acesta din urmă îl mai ajută cu păzitul oilor, prestând activitate ca zilier. A mai arătat petentul că nu se poate baza pe numitul P. G. în condițiile în care acesta nu vine tot timpul la muncă, lipsind cu zilele.

Mai arată că nici nu a știut că o persoană fizică, fără să fie constituită în persoană juridică poate angaja o altă persoană fizică.

În drept a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001.

În baza art. 242 C. proc. civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În dovedirea acțiunii, petentul depus la dosar procesul-verbal contestat și procesul-verbal de control ( filele 5-10).

Intimatul, legal citat, nu s-a prezentat în instanță, dar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, apreciind că sancțiunea aplicată este temeinică și legală.

A arătat că în urma controlului efectuat la data de 06.11.2012 la poligonul M. a fost depistată o turmă de oi, păzită de doi ciobani, printre care se afla și numitul P. G. care a declarat agenților constatatori că lucrează de 6 ani pentru S. I. și nu are încheiat contract individual de muncă.

Întrucât acesta a declarat că nu știe să scrie, a fost completată o notă de constatare de inspectorii de muncă și a fost semnată ulterior de toți lucrătorii participanți la control, inclusiv de numitul P. G..

Se mai arată că obligația încheierii unui contract individual de muncă este prevăzută de art. 16 alin. 1 și 14 alin. 3 din Legea nr. 53/2003.

Totodată intimatul a mai arătat că nu poate fi reținută susținerea petentului în sensul că îl contractează pe P. G. ca zilier, în condițiile în care potrivit Legii nr. 52/2011 pot folosi munca zilierilor doar persoanele juridice.

În drept, intimatul a invocat prevederile Codului muncii, cele ale O.G. nr. 2/2001 precum și Legea nr. 180/2002.

În baza art. 242 C. proc. civ. intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În dovedirea acțiunii intimatul a depus la dosar înscrisuri ( filele 19-25).

În ședința publică din data de 25.03.2013, instanța a admis pentru părți proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii P. G. și G. M., care au fost audiați în ședința publică din data de 10.05.2013. declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei ( f. 37-38).

Analizând materialul probator administrat în cauză, reține următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 07.12.2012, petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea faptei contravenționale prevăzute de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 .

Potrivit celor consemnate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 07.12.2012 în urma controlului efectuat la data de 06.11.2012 la poligonul M. a fost depistată o turmă de oi aparținând petentului, păzită de doi ciobani, printre care se afla și numitul P. G., care a declarat agenților constatatori că lucrează de 6 ani pentru S. I. fără a avea încheiat contract individual de muncă.

În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.

Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 07.12.2012 și instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Procesele-verbale de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Totodată, procesul-verbal nu este semnat nici de petent și nici de martorul asistent, agenții constatatori menționând împrejurarea ce a dus la întocmirea în acest mod a procesului verbal.

Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).

Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, iar obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.

De asemenea, în sensul art. 260 alin. (1) lit. e) din același act normativ, constituie contravenție primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

Sub aspectul temeiniciei, instanța apreciază că sub aspectul faptei reținute în sarcina petentului, procesul verbal contestat este neîntemeiat, în cauză fiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator.

Văzând dispozițiile legale menționate anterior instanța nu poate reține ca întemeiată susținerea petentului în sensul că acesta nu poate încheia contracte individuale de muncă. Mai mult, posibilitatea persoanei fizice de a încheia contract individual de muncă este reglementată prin disp. art. 14 alin. 1 și 3 din Legea nr. 53/2003, astfel: „(1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înțelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă. (3) Persoana fizică dobândește capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacității depline de exercițiu.”

Astfel, persoana fizică, pentru a putea încheia contract individual de muncă cu o altă persoană fizică trebuie să efectueze formalitățile pentru a deveni persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală.

Cu toate acestea, instanța reține că pentru a lua naștere obligația încheierii unui contract individual de muncă, între cele două părți, angajator și angajat trebuie să existe veritabile raporturi de muncă.

Raportul de muncă presupune o relație de subordonare, cu caracter de continuitate, în cadrul unui program minim de ore, pentru o perioadă dată de-a lungul unui interval de timp, presupunând totodată și repetitivitate.

În situația prestării unei activități ocazionale, neregulate sub un plafon minimal de timp, această muncă nu poate constitui obiectul unui raport juridic de muncă, ci exclusiv al unui raport juridic civil (eventual de prestări servicii).

Astfel, din declarația martorului P. G. ( fila 37) instanța reține că între acesta și petent există o relație de colaborare și nu o relație de subordonare, specifică dreptului muncii. Astfel, potrivit susținerilor martorului, acesta îl mai ajută pe petent cu păzitul oilor fără a primi în schimb o sumă de bani. La data controlului, martorul se întorsese din zona Namaloasa unde fusese cu oile aproximativ 5 luni și se angajase să îl ajute pe S. I. cu îngrijirea oilor întrucât în timpul cât acesta fusese plecat, petentul a avut în grijă 10 oi ce aparțineau martorului. A mai arătat martorul că acesta nu are un program prestabilit ajutându-l pe petent când acesta avea nevoie.

Susținerile martorului P. G. se coroborează cu cele învederate de martorul G. M. audiat în cauză ( fila 38) care a arătat că între petent și numitul P. G. există o relație de colaborare, care nu are caracter continuu iar acesta din urmă nu are un program fix. Totodată a mai arătat martorul că între consăteni există o relație strânsă de colaborare, ajutându-se reciproc atunci când este nevoie, acesta deținând de asemenea animale la stâna petentului. În aprecierea credibilității declarației martorilor instanța a avut în vedere faptul că martorii nu se află în niciuna dintre situațiile de excludere prevăzute expres și limitativ de art. 189 C.or.civ., pentru a nu putea avea o astfel de calitate și nici nu ar avea vreun interes în denaturarea situației de fapt reale.

Se desprinde astfel ideea, din aceste declarații, că la momentul controlului și al încheierii procesului verbal de constatare și sancționare, numitul P. G. nu desfășura veritabile raporturi de muncă cu petentul.

Pentru aceste considerente, instanța apreciază că fapta imputată petentului nu există, nefiind îndeplinită ipoteza normei juridice, privind existența unor raporturi juridice de muncă, nereglementate prin încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă.

Având în vedere cele de mai sus, instanța urmează să admită plângerea contravențională formulată de petentul S. I. și să anuleze procesul verbal . GL nr._ din data de 07.12.2012, cu consecința exonerării petentului de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea contravențională formulată de petentul S. I., cu domiciliul in ., ., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ G., cu sediul în G., . nr. 46A, jud. G., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 07.12.2012.

Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 07.12.2012 și exonerează petentul de plata amenzii contravenționale în cuantum de_ lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15.05.2013.

PREȘEDINTE,GREFIER,

„Vă atragem atenția că datele menționate în prezentul document se înscriu în cele prevăzute de Legea 677/2001, fapt ce conferă obligativitatea protejării, conservării și folosirii acestora doar în scopul prevăzut de lege”

Red.I.M.C.

Dact. G.M./5 ex./23.05.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 5081/2013. Judecătoria GALAŢI