Pretenţii. Încheierea nr. 08/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 08/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 29-11-2013 în dosarul nr. 22997/233/2011
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 08.11.2013
Instanța constituită din:
Președinte – A. Z.
Grefier – I. M.
Pe rol fiind soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul O. L. în contradictoriu cu pârâta O. M., având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, prin avocat P. M., cu delegație de substituire la dosar și pârâta, prin avocat P. C., cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul reclamantului a depus la dosar practică judiciară și a precizat că a studiat înscrisurile depuse la dosar.
Apărătorul pârâtei a invocat excepția inadmisibilității formulării cererii de chemare în judecată.
Instanța a pus în discuție excepția inadmisibilității formulării cererii de chemare în judecată, invocată de pârâta.
Apărătorul pârâtei a arătat că reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 1345 cod civil referitor la îmbogățirea fără justă cauză. A susținut că, potrivit definiției date de Codul civil, faptul juridic licit este acel fapt licit și voluntar prin care se naște o obligație către o altă persoană și obligații reciproce între părți.
Instanța a constatat că excepția inadmisibilității formulării cererii invocată de pârâta a fost unită cu fondul la un termen anterior.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța a acordat cuvântul pe fond și pe excepția inadmisibilității formulării cererii.
Apărătorul reclamantului a susținut că practica judiciară este constantă în a susține că nu există deosebire între plata lucrului nedatorat și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, plata făcută de reclamant a fost lipsită de o obligație legală, neexistând un temei legitim pentru mărirea patrimoniului pârâtei, motiv pentru care există obligație de restituire, iar întinderea obligației de restituire trebuie apreciată în funcție de buna sau reaua credință a pârâtei. A invocat, în susținerea celor arătate, nota de subsol inserată la pagina 107 din Teoria generală a obligațiilor – C. S. și B.. Pentru aceste motive, a solicitat respingerea excepției inadmisibilității, având în vedere că pârâta și-a mărit patrimoniul în mod nejustificat. A mai susținut că a făcut dovada plăților efectuate și că nu s-au returnat acele sume de bani, sume probate ca fiind trimise de pârâta reclamantului, și care reprezentau de fapt contribuția pârâtei, iar nu returnarea pensiei plătite de pârâta. A mai arătat că a făcut dovada că în perioada în care reclamantul a plătit pensia, minora locuia în fapt la reclamant. A pus concluzii pentru admiterea acțiunii.
Apărătorul pârâtei a susținut că acțiunea este inadmisibilă, având în vedere că art. 1345 Cod civil, care reglementează îmbogățirea fără justă cauză, prevede anumite condiții materiale și juridice pentru a se constata o îmbogățire fără justă cauză. A arătat că sumele au fost virate de firma la care lucrează reclamantul, ca pensie de întreținere, în baza unui hotărâri judecătorești, astfel că, în cauză, nu este îndeplinită condiția privind lipsa unui temei juridic. Mai mult, dacă reclamantul dorea să recupereze respectivele sume de bani, avea la îndemână o acțiune în pretenții. A pus concluzii pentru respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, având în vedere că, potrivit extraselor de cont depuse la dosar, pârâta și-a îndeplinit obligația care-i revenea, deși în sarcina acesteia nu era stabilită o astfel de obligație. A depus practică judiciară și a solicitat amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității formulării cererii, apărătorul reclamantului a pus concluzii pentru respingerea excepției, ca nefondată. A susținut că plata a fost făcută voluntar, iar faptul că sumele erau poprite de firma reclamantului, nu are relevanță în cauză. A subliniat faptul că, în cauza de față, sunt aplicabile prevederile vechiului Cod de procedură civilă, iar ceea ce nu este datorat, este supus restituirii. A solicitat acordarea de cheltuieli de judecată.
Instanța a dispus rectificarea încheierii de ședință din data de 16.09.2013 (în partea introductivă), în sensul că numele președintelui completului de la acea dată este Z. A., iar nu B. A., cum, din eroare, s-a consemnat.
În temeiul art. 150 C.proc.civ., instanța a declarat închise dezbaterile și a reținut cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a oferi părților posibilitatea să depună concluzii scrise la dosar,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 15.11.2013.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.11.2013.
Președinte Grefier
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 15.11.2013
Instanța constituită din:
Președinte – A. Z.
Grefier – I. M.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a oferi părților posibilitatea să depună concluzii scrise la dosar,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 22.11.2013.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.11.2013.
Președinte Grefier
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 22.11.2013
Instanța constituită din:
Președinte – A. Z.
Grefier – I. M.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a oferi părților posibilitatea să depună concluzii scrise la dosar,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 29.11.2013.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.11.2013.
Președinte Grefier
Dosarul nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 29.11.2013
Instanța constituită din:
Președinte – A. Z.
Grefier – I. M.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul O. L. în contradictoriu cu pârâta O. M., având ca obiect „pretenții”.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 08.11.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a oferi părților posibilitatea să depună concluzii scrise la dosar, a amânat pronunțarea la data de 15.11.2013, 22.11.2013 și apoi la data de 29.11.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.11.2011 sub nr. de dosar_ pe rolul Judecătoriei G., reclamantul O. L. a chemat în judecată pe pârâta O. M., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pe aceasta la plata sumei de 6.817 lei reprezentand restituirea pensiei alimentare incasate in mod necuvenit in perioada noiembrie 2008-iulie 2009.
Reclamantul a solicitat și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că prin sentinta civila nr.8878/15.12.2006, pronuntata de Judecatoria Galati, s-a dispus desfacerea casatoriei dintre reclamant si parata, fiind obligat si la plata unei pensii lunare catre minora rezultata din casatorie, in cuantum de 25 % din venitul net realizat de la data de 15.12.2006 pana la majoratul ei, respectiv 15.05.2018.
A mai arătat reclamantul, că dupa divort, parata a plecat in strainatate, iar in perioada august 2008- iulie 2009, minora a locuit cu acesta, fiind in intretinerea reclamantului. Acesta mai arata ca, pensia alimentara la care a fost obligat i-a fost retinuta din salariu, fiind virata de catre unitatea la care lucra, in contul indicat de parata. P. cererea formulata, reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 6.817 lei, intrucat in perioada noiembrie 2008-iulie 2009, minora a locuit cu acesta.
In drept, reclamantul invoca prevederile art.1345 Cod.civ
În dovedirea pretențiilor, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul paratei, martori.
Parata, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii privind imbogatirea fara justa cauza, ca inadmisibila. Parata, a aratat faptul ca platile efectuate de reclamant nu depindeau de acesta, avand la baza o hotarare judecatoreasca, cu precizarea ca imbogatirea fara justa cauza are un caracter subsidiar. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiate, deoarece sumele virate de reclamant, nu i-au profitat, aceasta returnaind, la randul sau, suma de 180 EURO lunar, la care se mai adauga si coletele trimise in mod frecvent, depasind sumele virate de catre reclamant.
In dovedirea sustinerilor, invoca proba testimoniala si proba cu inscrisuri.
La teremenul de judecata din data de 24.05.2013, instanta a unit exceptia inadmisibilitatii cererii invocate de parata prin intampinare, avand in vedere ca este necesar sa se administraze probatorii comune.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele:
In fapt, prin sentinta civila nr.8878 din 15.12.2006 pronuntata de judecatoria Galati, definitiva prin decizia civila nr.230 din 19.04.2007 a Tribunalului Galati, s-a dispus desfacerea casatoriei dintre O. L. si O. M., incredințand acesteia din urma, spre crestere si educare, pe minora L. E., cu obligarea numitului, O. L., de a achita in favoarea minorei o pensie lunara de intretinere in procent de 25 % din venitul minim pe economie ( f. 39-40).
Instanța reține că, dupa divort, numita O. M., a plecat la munca in strainatate, iar in perioada august 2008-iulie 2009, minora L. E., a locuit la tatal acesteia (f.23), O. L., acestuia fiindu-i retinuta in continuare pensia alimentara la care a fost obligat prin hotarare, cumuland un total de 6817 lei. In toata aceasta perioada, parata O. M., i-a returnat lunar suma de 180 de EURO, cumuland un total de 7225,17 lei ( f.42-50 ).
Instanta constata faptul ca suma pretinsa de catre reclamant a fost platita in temeiul unei hotarari judecatoresti, iar singura modalitate in care acesta ar fi putut sa fie exonerat de aceasta obligatie ar fi fost introducerea unei actiuni in instanta prin care sa solicite sistarea pensiei de intretinere sau să solicite reîncredințarea minorei, in conditiile in care s-a schimbat situatia de fapt avuta in vedere de către instanță la pronuntarea respectivei sentinte civile.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de către pârâtă prin întâmpinare, instanța apreciază că aceasta tinde mai mult spre o apărare de fond, nefiind o veritabilă excepție, apărare de fond pe care o va respinge ca neîntemeiată, deoarece în cauză ar fi admisibilă acțiunea întemeiată pe acest temei juridic, însă nu sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză.
În acest sens, instanța precizează că pentru promovarea unei acțiuni bazată pe îmbogățirea fără justă cauză se cer îndeplinite atât condiții materiale (îmbogățirea pârâtului, sărăcirea reclamantului, corelație directă între acestea, nu neapărat legătura cauzală), cât și condiții juridice (lipsa temeiului juridic pentru îmbogățire, respectiv sărăcire, buna-credință a îmbogățitului și lipsa altui mijloc juridic la îndemâna însărăcitului pentru recuperarea pagubei).
Astfel, instanța constată că reclamantul a plătit suma de 6.817 lei în baza unei hotărâri judecătorești rămasă definitvă, respectiv sentinta civila nr.8878 din 15.12.2006 pronuntata de judecatoria Galati, definitiva prin decizia civila nr.230 din 19.04.2007 a Tribunalului Galati, existând, prin urmare un temei al acestei plăți.
Totodată, instanța apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite nici condițiile plății nedatorate prevăzută de art.992 C.civ potrivit căruia „cel ce din eroare sau cu știință primește ceea ce nu-i este debit este obligat la restituire”, deoarece suma respectivă a fost datorată în baza sentinței civile nr.8878 din 15.12.2006 pronuntata de judecatoria Galati, definitiva prin decizia civila nr.230 din 19.04.2007 a Tribunalului Galati (pensia de întreținere fiind plătită pârâtei, însă beneficiar este minorul) și pârâta a făcut dovada restituirii sumelor plătite cu titlu de pensie de întreținere, întrucât minora a locuit în fapt în perioada respectivă la reclamant.
În final, în ceea ce privește considerentele Sentinței civile nr. 936/01.02.2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul nr._/233/2009, modificată și rămasă definitivă la data de 10.10.2012 prin Decizia civilă nr. 730/10.10.2012 pronunțată de Tribunalul G. în același dosar, în care s-a stabilit cu putere de lucru judecat că sumele trimise de către pârâtă reclamantului în perioada 2008-2009 sunt pentru întreținerea minorei, instanța reține că, deși natura juridică a plăților respective efectuate de către pârâtă este incertă, acest lucru profită pârâtei în cazul de față, deoarece reclamantului îi revine sarcina probei în procesul civil, trebuind să dovedească dincolo de o îndoială rezonabilă că sumele de bani trimise reprezintă contribuția exclusivă a pârâtei la întreținerea minorei, și nu restituirea pensiei de întreținere încasate necuvenit. În lipsa unei asemenea dovezi, instanța nu poate interpreta situația de fapt în defavoarea pârâtei.
Pe cale de consecință, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant, și în baza art. 274 C.proc.civ., va obliga reclamantul, ca parte căzută în pretenții la plata către pârâtă a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat (f. 74).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul O. L., cu domiciliul în G., ., nr. 20, ., jud. G. în contradictoriu cu pârâta O. M., cu domiciliul procesual ales în G., ., ., ..
Obligă reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 1000 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.11.2013.
Președinte, Grefier,
Red AZ / Dact IM/ 4 ex / 11.03.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7696/2013. Judecătoria GALAŢI | Partaj judiciar. Sentința nr. 9037/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
