Pretenţii. Încheierea nr. 28/2013. Judecătoria GALAŢI

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publică din data de: 05.12.2013

Președinte: N. G.

Grefier: R. A. M.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamant S.C. A. C. S.A. și pe pârât H. L.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.11.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat, succesiv, pronunțarea la data de 05.12.2013, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată sub nr._ /15.02.2013 pe rolul Judecătoriei G., reclamanta . G., prin reprezentant legal, a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul H. L., să pronunțe o hotărâre prin care acesta să fie obligat la plata sumei de 1.305,16 lei, din care suma de 1.115,02 lei reprezentând contravaloare prestări servicii de alimentare cu apă aferente perioadei 31.10._12 și suma de 190,14 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru perioada 31.12._12 aferente prestărilor de servicii de alimentare cu apă efectuate în perioada 15.11._12. A solicitat și cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, a arătat că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a plăti facturile de debit la serviciile de alimentare cu apă, motiv pentru care au fost calculate și majorări de întârziere în valoare totală de 190,14 lei.

Pârâtul este obligat să plătească aceste majorări în conformitate cu dispozițiile art. 42 alin. 10 Legea nr. 51/2006 și art. 25 Legea nr. 326/2001.

A mai arătat că a fost îndeplinită procedura prevăzută de art. 720¹ C.pr.civ.

În drept, a invocat dispozițiile art. 82, 274 C.pr.civ., art. 1270 C.civ., Legii nr. 51/2006 și Legii nr. 241/2006.

În dovedirea pretențiilor, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare.

Instanța a încuviințat și a administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Între reclamantă și pârât au avut loc relații comerciale în baza contractului de branșare/racordare a serviciilor publice de alimentare cu apă nr. 5584/01.10.2010, care au constat în prestarea de servicii de alimentare cu apă către pârât (f. 38-40).

Potrivit art. 42 alin. 4 și 5 din Legea nr. 51/2006 (versiunea în vigoare în perioada 31.01._11) -privind serviciile comunitare de utilități publice, contravaloarea serviciilor de utilități publice se stabilește în conformitate cu metodologia de calcul, aprobată de autoritatea de reglementare competentă, pe baza prețurilor/tarifelor și a consumurilor/cantităților de utilități publice furnizate/prestate, și se plătește pe baza facturii emise de operator. Determinarea consumurilor/cantităților de utilități publice în vederea facturării se face prin măsurare directă cu ajutorul sistemelor de măsurare-înregistrare a consumurilor/cantităților de utilități furnizate/prestate; sistemele de măsurare-înregistrare se montează pe branșamentul care deservește fiecare utilizator individual sau colectiv, în punctul de delimitare a instalațiilor, indiferent de serviciu, operator sau de utilizator.

Factura pentru serviciile furnizate/prestate se emite cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestația a fost efectuată. Utilizatorii serviciilor de utilități publice, persoane fizice sau juridice, sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în termenul de scadență de 15 zile lucrătoare de la data primirii facturilor; data emiterii se înscrie pe factură. Termenul de scadență privind plata facturii se ia în calcul începând cu data primirii facturii (art. 42 alin. 9 din Lege).

Potrivit art. 42 alin. 10 Legea nr. 51/2006, „neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, după cum urmează:

a) penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței;

b) penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare;

c) valoarea totală a penalităților nu va depăși valoarea facturii și se constituie în venit al operatorului”.

Conform art. 30 alin. 3-5 Legea nr. 241/2006 (versiunea în vigoare în perioada 31.01._11) -a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, care constituie norma specială față de disp. Legii nr. 51/2006, factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare se emite, cel mai târziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestația a fost efectuată. Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. 9 din Legea nr. 51/2006, utilizatorii sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii și termenul de scadență se înscriu pe factură.

Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere, după cum urmează:

a) penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare;

b) penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței;

c) valoarea totală a penalităților nu poate depăși cuantumul debitului și se constituie venit al operatorului.

Nerespectarea de către utilizatori a prevederilor contractelor de furnizare prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare sau ale regulamentului serviciului atrage plata unor penalități și despăgubiri pentru daunele provocate, iar în anumite cazuri, chiar sistarea serviciului prestat, în conformitate cu prevederile contractului.

Potrivit art. 120 alin. 7 C.pr.fisc., cuantumul majorărilor de întârziere în cazul neachitării la timp a obligațiilor bugetare a fost de 0,1% pe zi de întârziere până la data de 07.04.2011, iar după această dată de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere, putând fi modificat prin legile bugetare anuale.

În baza contractului încheiat, au fost emise facturi în valoare de 1.115,02 lei, care nu au fost achitate de către pârât. De asemenea, au fost calculate penalități de întârziere în cuantum de 190,14 lei (f. 7-10).

Reclamanta a arătat că această sumă a rămas neachitată.

Conform art. 662 alin.2, 3 și 4 din noul C.pr.civ., ... creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu.

Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui.

Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Instanța reține că existenței acestei creanțe rezultă din clauzele contractului de prestări servicii sus menționat, care reprezintă un act de creanță, precum și din facturile emise de către reclamantă. Prin urmare, creanța are un caracter cert.

Referitor la condiția lichidității creanței, instanța apreciază că și aceasta este îndeplinită, întrucât cuantumul creanțelor bănești pretinse de reclamantă este determinat prin facturile fiscale emise.

În privința exigibilității creanței, din analiza clauzelor contractuale, respectiv art. 16.1, rezultă că obligația de plată a contravalorii serviciilor trebuia executată în termenul de 30 de zile de la data scadenței, înscrisă pe factura fiscală. Or, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, obligațiile contractuale nu au fost respectate.

Totodată, potrivit art. 1073 C.civ.vechi, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației. În cadrul obligațiilor care au ca obiect o sumă de bani, executarea în natură este întotdeauna posibilă, creditorul având un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului. De asemenea, creditorul are obligația sa dovedească existența creanței, în sarcina debitorului operând o prezumție de vinovăție, iar dacă acesta nu dovedește îndeplinirea obligației, se prezumă ca nerespectarea acesteia provine din vina sa, urmând a fi astfel obligat la plata de despăgubiri către creditor.

Instanța constată că reclamanta are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtului.

În consecință, instanța va admite cererea și va obliga pârâtul să plătească către reclamantă suma de 1.305,16 lei, din care suma de 1.115,02 lei reprezentând contravaloare prestări servicii de alimentare cu apă aferente perioadei 31.10._12 și suma de 190,14 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru perioada 31.12._12 aferente prestărilor de servicii de alimentare cu apă efectuate în perioada 15.11._12.

În baza art. 274 C.pr.civ., instanța va obliga pârâtul căzut în pretenții la plata sumei de 118,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru și timbru judiciar).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRÂȘTE,

Admite cererea privind pe reclamant S.C. A. C. S.A., cu sediul în G., .. 2 și pe pârât H. L., cu domiciliul în Com. Barcea. .> Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 1.305,16 lei, din care suma de 1.115,02 lei reprezentând contravaloare prestări servicii de alimentare cu apă aferente perioadei 31.10._12 și suma de 190,14 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru perioada 31.12._12 aferente prestărilor de servicii de alimentare cu apă efectuate în perioada 15.11._12.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 118,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria G..

Pronunțată în ședință publică astăzi, 05.12.2013.

Președinte, Grefier,

Red. NGC/Dact. RAM/4ex. /13.01.2014

„Va atragem atentia ca datele mentionate in prezentul document, se inscriu in cele prevazute de Legea nr.677/2001, fapt ce confera obligativitatea protejarii, conservarii si folosirii acestora doar in scopul prevazut de lege”.