Pretenţii. Sentința nr. 2570/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2570/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 7878/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2570
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.03.2013
PREȘEDINTE: A. Gaitan
GREFIER: M. A. N.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect „pretenții”, formulată de reclamantul S. N. în contradictoriu cu pârâtul I. C..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11.03.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de 18.03.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ /08.05.2012 pe rolul Judecătoriei G., reclamantul S. N., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul I. C., să pronunțe o hotărâre prin care să oblige pe pârât să plătească suma de 1760 lei reprezentând contravaloare prejudiciu creat și dobânda legală aferentă sumei indicate începând cu data de 05.10.2011 până la data achitării efective.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în data de 09.07.2011 și-a parcat autoturismul proprietate marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ în fața blocului în care locuiește. Vecinul lui, pârâtul I. C. în timp ce efectua anumite lucrări în balcon a scăpat fără intenție anumite corpuri dure pe mașina reclamantului parcată, așa cum am arătat anterior lângă . producerea evenimentului reclamantul a încercat o înțelegere amiabilă cu pârâtul dar acest demers nu a avut finalitatea dorită, în sensul de a i se repara mașina reclamantului fără a mai face apel la autoritățile statului. Datorită situației create reclamantul a apelat în cele din urmă la organele de poliție, unde la sfatul acestora pârâtul a fost de acord să încheie un acord scris cu reclamantul, înțelegere care a avut ca obiect reparația mașinii avariate. Această convenție scrisă s-a încheiat la data de 20.08.2011 și prin care pârâtul s-a obligat față de reclamant să-i achite contravaloarea reparațiilor autoturismului în termen de 45 zile.
Datorită faptului că, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de plată așa cum se stabilise în convenția încheiată acesta a fost și notificat de reclamant solicitându-i și prin acest ultim demers să se achite de cele stabilite prin convenție. Astfel, având în vedere că, pârâtul nu a dat curs solicitărilor reclamantului, acesta a cerut instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să-l oblige pe pârât la plata sumei de 1760,19 lei reprezentând contravaloare prejudiciu creat prin avarierea mașinii cu dobândă de la data scadenței de plata până la data achitării efectivă, obligarea pârâtului să înlocuiască parbrizul avariat al mașinii și în final obligarea acestuia la plata de daune cominatorii în cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere până la data îndeplinirii obligației.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile în vigoare ale Codului civil. În continuare prin precizările depuse la dosar reclamantul și-a stabilit pretențiile față de pârât în sensul ca instanța prin hotărâre să-l oblige la plata sumei de 2617,48 lei din care suma de 1760,19 lei reprezintă contravaloare reparații autoturism și suma de 857,29 lei contravaloarea parbriz al aceluiași autoturism, pretenții bănești întemeiate pe dispozițiile art.998 și urm. din vechiul Cod.civ.
Deși legal citat, pârâtul nu a participat la nicio ședință de judecată și nu a formulat întâmpinare.
În cauză instanța a încuviințat reclamantului proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În rezolvarea conflictului temporal existent între dispozițiile vechiului cod civil și cele ale Noului Cod Civil (Legea nr. 287/2009 republicată), instanța va face aplicarea normelor vechiului Cod civil, deoarece, potrivit art. 6 alin.5 din noul Cod civil, … dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Prin urmare, în cauză sunt aplicabile disp. art. 998 și urm. din vechiul Cod civil.
În fapt la data de 09.07.2011 pârâtul Irirmia C., în timp ce executa anumite activități în balconul apartamentului său din blocul U1A situat pe .. G. a scăpat de la etaj anumite obiecte, acestea avariind autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ ce aparținea reclamantului S. N.. Urmare a acestui eveniment reclamantul s-a adresat organelor de poliție iar în urma demersurilor acestora, cei doi au convenit asupra unui angajament de plată în data de 20,08.2011 și în care se stipula că, pârâtul în termen de 45 de zile să achite contravaloare parbrizului și a celorlalte daune suferite de autoturism lucru care nu s-a mai materializat.
Așa cum rezultă din cele arătate anterior, în cauză se pune problema răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie și trebuie verificate îndeplinirea condițiilor pentru angajarea unei astfel de răspunderi.
Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie este instituită prin art.998 și art. 999 din vechiul C.civ., dispoziții legale aplicabile în cauză și care constituie temeiul juridic pentru stabilirea condițiilor răspunderii civile. Astfel, potrivit art. 998 C.civ. orice faptă a omului care cauzeayă altuia prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat al repara iar conform art.999 C.civ. omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul, ce a cauzat pentru fapta sa dar și de acela ca a cauzat prin neglijența sau imprudența sa.
Din dispozițiile legale arătate anterior reies condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se angaja răspunderea civilă delictuală și anume, existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu și nu în ultimul rând existența vinovăției.
În cauză, cu privire la prejudiciul suferit de reclamant rezultă că acesta constă în avarierea automobilului acestuia de către pârât prin deteriorarea parbrizului și zgârierea caroseriei. De asemenea din actele dosarului reiese că prejudiciul este cert, așa cum reiese din înscrisurile atașate la dosar și care atestă plata reparațiilor efectuată de către reclamant în cuantum de 2617,48 lei. Existența acestuia este confirmată și de recunoașterea pârâtului așa cum reiese din înțelegerea scrisă și semnată cu reclamantul în data de 20.08.2011, prejudiciu care până la data formulării acțiunii nu a fost reparat.
Cu privire la existența faptei ilicite săvârșite, aceasta constă în inacțiunea pârâtului în sensul că nu a luat suficiente măsuri de prevedere în timp ce se afla în balconul său pentru a preîntâmpina căderea bunurilor peste mașina reclamantului. Existența acesteia este confirmată de înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către reclamant inclusiv angajamentul de plată încheiat în prezența organelor de poliție precum și de lipsa pârâtului la interogatoriul propus de reclamant, care așa cum prevede art.225 C.p.c. instanța poate socotii aceste împrejurări ca o mărturisire deplină sau ca un început de dovadă scrisă în folosul reclamantului.
Din cele arătate anterior reiese și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciul creat reclamantului prin avarierea autoturismului proprietate, activitatea desfășurată de către pârât în balcon constituie fără îndoială un factor contributiv la producerea prejudiciului suferit, având în final rol cauzal.
Cu privire la vinovăția necesară oricărei forme de răspundere, în cauza de față, aceasta nu poate fi constatată decât sub forma culpei, imprudenței pârâtului, existența acesteia reieșind din dovedirea celorlalte condiții ale răspunderii precum și din neprezentarea pârâtului la interogatoriul propus de reclamant.
Cum din actele dosarului, respectiv proba cu înscrisuri, a fost probata existenta faptei ilicite, a prejudiciului în cuantum de 2617,48 lei si a legăturii de cauzalitate intre primele doua elemente, instanța urmează a admite cererea formulata de reclamant, urmând să oblige pe pârât la plata sumei arătată anterior. De asemenea, pârâtul va fi obligat și la plata dobânzii legale a acestei sume începând cu data efectuării plății de către reclamant. 06.12.2011 și până la data achitării efective a întregii sume de bani.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea daunelor cominatorii solicitate de către reclamant, instanța constată că, față de obiectul cauzei, obligarea la plata unei sume de bani și natura daunelor cominatorii ce se pot acorda doar în cazul obligațiilor de a face sau a nu face, urmează să fie respins ca nefondat.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de către reclamant, instanța va admite acest capăt de cerere cu privire la taxa de timbru și timbru judiciar, ca fiind dovedite prin chitanțele depuse la dosarul cauzei, in cuantum de 230 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea având ca obiect „pretenții”, formulată de reclamantul S. N., cu domiciliul în G., ., ., jud. G., în contradictoriu cu pârâtul I. C., cu domiciliul în G., ., ., jud. G..
Obligă pârâtul să plătească către reclamant suma de 2617,48 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu creat și dobânda legală la această sumă începând cu data de 06.12.2011 până la data plății efective.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata de daune cominatorii ca nefondat.
În temeiul art.274 alin.1 C.proc.civ., obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 230 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.03.2013.
Președinte,Grefier,
Red AG / Dact M./ 4 ex /04.04.2013
.
*Vă atragem atenția ca datele menționate în prezentul document se înscriu în cele prevăzute de Legea nr.677/2001, fapt ce conferă obligativitatea protejării, conservării și folosirii acestora doar în scopul prevăzut de lege.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria GALAŢI | Pretenţii. Încheierea nr. 23/2013. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
