Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 05-12-2013 în dosarul nr. 18429/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIA CIVILĂ
(Operator de date cu caracter personal nr.8637)
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05.12.2013
PREȘEDINTE: D. G. B.
GREFIER: M. R.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravenționala - CP_” formulată de petentul N. I. - G., ., ._, J. G. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G. - G., ., Cod poștal_, J. G..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 20.11.2013, ce au fost consemnate în încheierea de ședința de la acea data, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 28.11.2013 și 05.12.2013, pentru când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.09.2012 sub nr._, petentul N. I. a formulat, în contradictoriu cu intimata I. G. Serviciul Poliției Rutiere, plângere împotriva procesului-verbal nr._/20.09.2012.
Motivându-și în fapt plângerea, petentul arată că prin procesul verbal contestat a fost sancționat cu amenda, ca sancțiune principală precum și cu două sancțiuni complementare, respectiv aplicarea a 4 puncte de penalizare și suspendarea dreptului de a conduce, încălcându-se astfel dispozițiile art. 95 din OUG 195/2002.
A mai precizat petentul că situația de fapt reținută nu corespunde realității, întrucât a oprit în zona trecerii de pietoni s-a asigurat, și apoi și-a continuat deplasarea, iar pietonul la care se face referire în procesul verbal se afla pe trecerea de pietoni pe celălalt sens de mers.
În continuare, petentul a arătat că atunci când a semnat procesul verbal acesta nu avea completate toate rubricile, actul constatator fiindu-i înmânat ulterior.
În drept, au fost invocate dispozițiile OUG 195/2002
În susținerea cererii, petentul a depus la dosar înscrisuri. (fila 4-6)
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
Intimatul, legal citat, nu a desemnat reprezentant în instanță, și nu a formulat întâmpinare.
În temeiul art. 167C.p.c., la termenul de judecată din data de 10.04.2013 instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, iar pentru petent și proba testimonială.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 20.09.2012 petentul N. I. a fost sancționat contravențional de către I. G. Serviciul Rutier cu amendă în cuantum de 280 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 100 alin. 3 lit.b din OUG 195/2002.
S-a reținut în sarcina sa că a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe . intersecția cu . acordat prioritate te trecere pietonilor angajați în traversare pe marcajul pietonal.
Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul-verbal cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, nefiind afectat de nici una din cauzele de nulitate absolută prevăzute expres de art. 17 din același act normativ.
Contrar susținerilor petentului, instanța reține că acestuia nu i-au fost aplicate două sancțiuni complementare, cele 4 puncte menționate în cuprinsul procesului verbal reprezentând puncte de amendă. Astfel sancțiunea principală, amenda în cuantum de 280 lei, reprezintă contravaloarea a 4 X10% din salariul minim brut pe economie.
În consecinta, instanta apreciaza ca procesul verbal contestat a fost legal întocmit.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, trebuie precizat că atât timp cât agentul constatator a observat personal fapta, procesul-verbal se bucură de o prezumție relativă de temeinicie, petentului revenindu-i îndatorirea de a face dovada unei alte stări de fapt.
Astfel, în cauza A. împotriva României (Hotărârea din 04.10.2007, definitivă la 31.03.2008), Curtea Europeană admite că orice sistem juridic cunoaște prezumții de fapt și de drept, însă trebuie recunoscute celui acuzat de săvârșirea unei contravenții garanțiile procedurale prevăzute de art. 6 par. 1 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv informarea acuzatului, în termenul cel mai scurt, asupra naturii și cauzei acuzației ce i se aduce, acordarea timpului și înlesnirilor necesare pentru a-și pregăti apărarea, garantarea dreptului la apărare personal sau prin avocat, posibilitatea de a întreba sau solicita audierea martorilor acuzării și de a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării.
Ca urmare, esențial din punctul de vedere al Curții este ca atât pe parcursul judecății, cât și în etapa analizării probelor să nu se încalce prezumția de nevinovăție de care se bucură contravenientul. Cu alte cuvinte, petentul trebuie să aibă posibilitatea să propună și să administreze ce probe dorește, iar instanța să administreze probele atât în favoarea, cât și în defavoarea contravenientului, cu imparțialitate, motivând de ce a dat o credibilitate mai mare celor din urmă. Aceasta este în esență și concluzia la care ajunge Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A. contra României.
Or, în speță, instanța nu a încălcat dreptul la apărare al petentului, acestuia fiindu-i încuviințată proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Potrivit declarației martorului A. D., în ziua respectivă acesta se afla în mașina condusă de către petent și când au ajuns în apropierea sensului giratoriu de la General, petentul, care circula pe banda întâi, în apropiere de trotuar, s-a oprit pentru a acorda prioritate pietonilor angajați în traversare. A mai precizat martorul că după ce petentul a trecut cu autoturismul de . oprit de un echipaj de poliție.
Instanța reține că există neconcordanțe între declarația martorului și susținerile petentului din cuprinsul plângerii și înscrisul intitulat schiță depus la fila 25 dosar. Astfel, petentul arată că circula pe banda a doua a sensului de mers, iar pietonul se afla angajat în traversare pe sensul opus.
Ca urmare, instanța va înlătura ca nesinceră declarația martorului care a fost dată pro causa, susținerile acestuia nefiind plauzibile.
În consecință, instanța apreciază că petentul nu a reușit să dovedească că situația de fapt reținută în înscrisul contestat nu corespunde realității.
Cu privire la sancțiunea amenzii aplicată, instanța apreciază că aceasta este proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, cu atât mai mult cu cât petentul nu a invocat și nu a dovedit împrejurări care ar putea justifica înlocuirea amenzii în avertisment .
Față de considerentele arătate, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea astfel formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul N. I. - G., ., ._, J. G. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G. - G., ., Cod poștal_, J. G., ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.12.2013.
Președinte, Grefier,
Red. DGB 24.12.2013
Dact. MR10.01.2014/5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2914/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6079/2013.... → |
|---|
