Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 17-10-2014 în dosarul nr. 9498/233/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința din camera de Consiliu de la 17 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. L. D.
Grefier L. C.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant . și pe pârât ., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, s-a dispus soluționarea cererii fără citarea părților, după care;
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art. 131 alin. 1 C.pr.civ. procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauza.
În baza disp.art.254 NCPC, instanța, constată prima zi de înfățișare și acorda cuvântul părților pe probe.
În temeiul art. 255 rap. la disp.art.258 C., încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Nemaifiind alte incidente de soluționat Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei comerciale de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.05.2014, sub nr._, conform procedurii speciale a cererii de valoare redusă, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta ., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 1532,33 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, cu dobândă legală de la data de 25.02.2012 până la plata efectivă a debitului.
Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru de 200 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în perioada decembrie 2011 – ianuarie 2012 a prestat pârâtei servicii de reparații autovehicul în cuantum total de 8.532,33 lei pentru care a emis facturi fiscale.
Precizează că pârâta a achitat din acest debit suma de 7000 de lei, rămânând un rest de plată de 1532 lei.
Mai arată că prealabil introducerii cererii a somat pârâta cu privire la obligația de plată, dar aceasta nu a dat curs invitației la conciliere.
În drept, cererea nu a fost întemeiată.
În temeiul art. 411 Cod.proc.civ., reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În dovedirea cererii reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: Somație, Raport fișă client, Deviz de lucrări din data de 07.12.2011, Deviz lucrări 26.01.2012, facturi fiscale.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 200 de lei.
Deși legal informată, pârâta nu s-a prezentat în instanță, nu a propus probe in apărare si nici nu a formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 17.10.2014 instanța a încuviințat în cauză proba cu înscrisuri.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamanta . și pârâta . s-au derulat relații comerciale de prestări servicii de reparații autovehicul pentru a căror contravaloare reclamanta a emis facturile fiscale . nr._/22.12.2011 și . nr._/26.01.2012 în valoare totală de 8.532,33 lei.
În drept, conform disp. art.1270 Cod civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, creditorul având dreptul, conform art.1516 cod civil la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, în caz contrar având dreptul la daune interese.
Conform disp. art. 662 NCPC, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță, iar creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată în actul de creanță emanând de la debitor sau recunoscut de acesta.
Raportând situația de fapt astfel cum a fost reținută la dispozițiile legale incidente în cauză, instanța constată că reclamanta a făcut dovada existenței raporturilor contractuale între părți, a existenței și întinderii prejudiciului încercat prin neîndeplinirea obligației de plată asumată prin contract, în vreme ce pârâta, a cărei culpă este prezumată, nu au făcut dovada plății debitului imputat.
Instanța reține că pârâta a achitat parțial contravaloarea serviciilor de care a beneficiat, respectiv suma de 4000 de lei în data de 15.12.2011 și suma de 3000 de lei la data de 26.01.2012, aspect apreciat de instanță ca reprezentând o recunoaștere a datoriei.
Creanța este certă, existența acesteia rezultând din cuprinsul facturilor fiscale însușite la plată de pârâtă prin semnătură. Caracterul lichid al creanței este evident, cuantumul acesteia fiind determinat în cuprinsul contractului încheiat între părți și al facturilor fiscale. Condiția exigibilității creanței este îndeplinită, scadența obligației de plată a sumelor cuprinse în facturile fiscale, fiind depășită.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, instanța reține că potrivit disp. art.1535 alin.1 Cod civ., în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
Pentru considerentele expuse anterior, având în vedere că pârâta nu a făcut dovada plății cu privire la suma ce face obiectul cererii, precum și dispozițiile art. 1270 Cod.civ., fiind îndeplinite și condițiile de admisibilitate prevăzute de art.1025 Cod proc.civ., instanța constată că cererea formulată de către reclamantă este întemeiată, urmând a fi admisă, astfel că va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 1532,33 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și dobânzii legale de la scadența ultimei facturi fiscale, respectiv 25.02.2012 până la data plății efective a debitului.
În temeiul art. 453 C.proc.civ., instanța va admite în parte cererea accesorie și va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru, conform disp. art.6 alin.1 teza I.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta ., cu sediul in VÂNĂTORI, .. 174, Cod postal_, J. G. în contradictoriu cu pârâta .., cu sediul in G., .. 11, .. 4, Cod postal_, J. G..
Dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 1532,33 lei reprezentând contravaloare servicii cu dobândă legală de la data de 25.02.2012.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.10.2014.
Președinte, Grefier,
Judecător E. L. D. L. C.
Red. jud. ELD
Tehnored.L.C. 17.11. 2014/ 4 ex
..11. 2014
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 9512/2014. Judecătoria GALAŢI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 05/2014. Judecătoria... → |
|---|
