Plângere contravenţională. Sentința nr. 7675/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7675/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 10-07-2014 în dosarul nr. 4415/233/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
Operator de date cu caracter personal nr.8637*
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7675
Ședința publică din data de 10.07.2014
Instanța constituită din:
Președinte – G. N.
Grefier – S. M. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei Civile privind pe petent S. V. P. și pe intimat C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, având ca obiect plângere contravenționala R13 NR._.
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea de ședință din data de 05.06.2014 care face parte integrantă din prezenta, Instanța în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. cu nr._ /11.03.2014, petentul S. V. P., a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – CESTRIN, să pronunțe o hotărâre prin care să se dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/02.12.2013.
Petentul a invocat nulitatea procesului verbal contestat întrucât acesta nu conține mențiunile obligatorii prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu privire la semnarea procesului verbal de către agentul constatator care a constatat contravenția și a aplicat amenda, precum și din perspectiva faptului că nu i-a fost comunicat în termen de 30 de zile de la data întocmirii acestuia.
În susținerea cererii, petentul a depus, în copie, procesul-verbal contestat.
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată și a depus planșa foto și certificat agent constatator.
La termenul de judecată din 05.06.2013, instanța a pus în discuția părților excepția nulității procesului-verbal, invocată de petent, din perspectiva faptului că acesta nu i-a fost comunicat petentului în termen de 30 de zile de la data întocmirii. Instanța a calificat susținerea petentului drept excepția prescrierii executării sancțiunii contravenționale, pe care a unit-o cu fondul cauzei.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/02.12.2013, petentul a fost sancționat contravențional în baza art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 pentru că a încălcat prevederile referitoare la achitarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale, respectiv a utilizat autoturismul cu numărul de înmatriculare_ la data de 14.11.2013, ora 1458, fără a deține rovinietă valabilă pe DN 22B, la km 12 m, în zona localității G., jud. G.. Petentului i-a fost aplicată o amendă de 250 lei.
În drept, verificând legalitatea procesului verbal de contravenție . nr._/02.12.2013, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale care reglementează condițiile necesare pentru încheierea sa valabilă.
Cu privire la nulitatea procesului-verbal invocată de petent privind lipsa mențiunilor expres prevăzute de lege precum cea a semnăturii valabile, potrivit dispozițiilor legale reglementate de Legea 455/2001, instanța constată că procesul-verbal atacat conține mențiunea expresă că documentul a fost generat și semnat electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001 de către N. C. A., cu certificatul nr._NAC4 din data de 08.01.2013.
Conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, ...înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile..., iar art. 7 al aceluiași act normativ statuează că în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Semnătura electronică reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate în procesul-verbal corespund întru totul stării de fapt și de drept reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.
Întrucât art. 17 din O.G. nr. 2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura manuscrisă, olografă, a agentului constatator, iar potrivit principiului de drept conform căruia unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să o facem, se reține că procesul-verbal de contravenție este semnat potrivit cerințelor legale imperative, prin aplicarea semnăturii electronice pe un înscris care, emanând de la intimată și recunoscut de către aceasta, dobândește potrivit legii, valoarea unui act autentic, în concordanță cu exigențele formale ale oricărui proces-verbal de contravenție.
Reținând natura de act administrativ de drept public a procesului-verbal de contravenție, așadar de înscris autentic definit potrivit art. 1171 și 1173 C.civ., rezultă că incidența în privința procesului-verbal de contravenție a normelor privind semnătura electronică nu îi afectează acestuia calitatea de act autentic, emis de un funcționar public competent și cu respectarea solemnităților prevăzute de lege.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din ordonanță, rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Față de susținerile petentului din cererea formulată, instanța reține că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la aprecierea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 07.09.1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 04.10.2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18.11.2008 ).
Instanța constată că petentul avea calitatea de utilizator în sensul art. 1, alin. 1, lit. b din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, respectiv se încadra în categoria persoanelor fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România (…) și că, în această calitate, a utilizat autovehiculul pe drumul național DN 22B fără a fi achitat taxa de drum corespunzătoare.
Astfel, instanța reține potrivit aspectelor consemnate în cuprinsul procesului verbal contestat că locul săvârșirii contravenției este DN 22B, la km 12, în zona localității G., jud. G..
Potrivit art. 1, alin. 2 din cuprinsul normelor metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România ale Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 769/2010, ... tariful de utilizare se aplică utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele deținute de aceștia, înmatriculate temporar sau definitiv, care circulă pe rețeaua de drumuri naționale din România..., iar conform alin. 3 al aceluiași articol, ... prin excepție de la prevederile alin. 2, tariful de utilizare nu se aplică pentru sectoarele de drumuri naționale aflate în interiorul reședințelor de județe și al municipiilor, între indicatoarele rutiere de intrare/ieșire în/din acestea.
Instanța mai reține și faptul că potrivit art. 1 din HG nr.512/2002, s-a aprobat transmiterea unui teren în suprafață de 1.000 ha, situat în jud. B., din proprietatea privată a statului și din administrarea Administrației Domeniului Statului în proprietatea publică a municipiului G. și în administrarea Consiliului Local G.. În schimb, nu rezultă faptul că această suprafață de teren a trecut în intravilanul municipiului G.. Astfel, chiar dacă DN 22 B face legătura dintre cartierul C. al municipiului G. (construit pe o suprafață de teren din cea de 1.000 ha transmisă în proprietatea publică a municipiului G.) și municipiul G., nu se poate considera că această porțiune din DN22B, pe care a și fost surprins petentul circulând fără rovinietă valabilă, ar face parte din interiorul municipiului G., în sensul dispozițiilor art.1 alin.3 din Ordinul MT nr.769/2010. Față de aceste dispoziții legale incidente, reiese dincolo de orice îndoială că achiziționarea de către petent a unei roviniete valabile, avea un caracter obligatoriu în cauza de față.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit în mod legal și temeinic, fapta fiind înregistrată și probată prin mijloace tehnice. Mai mult, din probele administrate, nu s-a probat de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
În ceea ce privește temeinicia, instanța reține că potrivit art. 8, alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Având în vedere că la momentul efectuării controlului, petentul nu a putut face dovada achitării taxei de utilizare a rețelei de drumuri naționale pentru vehiculul utilizat, instanța constată că s-a săvârșit contravenția reținută prin actul contestat.
Cu privire la excepția prescrierii executării sancțiunii contravenționale, instanța faptul că potrivit art. 14 alin.1 din OG nr.2/2001 modif.- privind regimul juridic al contravențiilor, ... executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Din Decizia ÎCCJ nr.10/2013 pronunțată cu ocazia soluționării unui recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr.450/23.07.2013, rezultă faptul că ... modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.
Din probele administrate rezultă faptul că procesul-verbal nu a fost comunicat petentului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar la data de 20.12.2013, a fost efectuată procedura de comunicare a procesului-verbal de contravenție, prin afișare la domiciliul petentului din G., ., .. În schimb, din cartea de identitate . nr._ eliberată de SPCLEP G. la data de 16.02.2012, rezultă faptul că petentul avea domiciliul, la data comunicării procesului-verbal, respectiv 20.12.2013, în G., ., ., jud. G.. Astfel, procesul-verbal a fost comunicat petentului, din nou, la data de 27.02.2014 (data corespondenței), de către Primăria municipiului G., Direcția de Impozite, Taxe și alte Venituri Locale.
Prin urmare, instanța apreciază că procedura de comunicare a procesului-verbal de contravenție a fost efectuată în mod nelegal, întrucât inițial acesta trebuia comunicat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire și, numai în cazul în care această procedură ar fi eșuat, în acel moment trebuia efectuată comunicarea prin afișare la domiciliul petentului. Chiar și procedura de afișare a fost îndeplinită în mod nelegal, la o altă adresă decât domiciliul petentului.
Ținând cont de prevederile art. 14 alin.1 din OG nr.2/2001 modif., instanța apreciază faptul că este împlinit termenul de prescriere a executării sancțiunii contravenționale, procesul-verbal de contravenție nefiind comunicat în mod legal petentului în termenul de o lună de la data întocmirii acestuia. Cu toate acestea, executarea sancțiunii contravenționale (plata amenzii în cuantum de 250 lei) ține de faza procedurală a executării civile (benevole sau prin executare silită fiscală), ce este ulterioară celei procesuale de verificare a legalității și temeiniciei procesului-verbal de către instanța de judecată.
Din acest motiv, deși excepțiile (de procedură sau de fond) invocate în cadrul unui proces civil (în materie contravențională în acest caz), potrivit art. 248 alin.1 din noul C.pr.civilă, trebuie soluționate anterior fondului cauzei, totuși această excepție - a prescrierii executării sancțiunii contravenționale, va fi soluționată ulterior analizării fondului, întrucât, pe de o parte excepția nu privește fondul cauzei deduse judecății, aceasta referindu-se la o procedură civilă ulterioară, respectiv de executare a sancțiunii contravenționale, iar pe de altă parte, de soluția pronunțată asupra fondului, depinde și soluția asupra excepției (admitere sau respingere).
În concluzie, ținând cont de faptul că procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională îndeplinește condițiile de legalitate și de temeinicie, instanța va respinge, ca nefondată plângerea contravențională.
Având în vedere că în cauză este împlinit termenul de prescriere a executării sancțiunii contravenționale, instanța va admite excepția invocată de petent și va constata ca fiind prescrisă executarea plății amenzii în sumă de 250 lei de către acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea contravențională formulată de S. V. P. domiciliat în G., ., ._ în contradictoriu cu intimat C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA cu sediul în sector 6, București, .. 401A, Cod poștal_.
Admite excepția prescrierii executării sancțiunii contravenționale, invocată de petent și constată ca fiind prescrisă executarea sancțiunii contravenționale în sumă de 250 lei de către acesta.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.07.2014..
Președinte Pentru Grefier
Judecător G. N. S. M. B., aflată în concediu de odihnă
Semnează, conform disp. art. 426 alin. 4 NCPC
grefier șef G. A. N.
Red.GN /25.08.2014 Dact. F.I.S./ 5ex / 26.08.2014 .> |
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2909/2014. Judecătoria GALAŢI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 21/2014.... → |
|---|
