Pretenţii. Sentința nr. 27/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 1268/312/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SECȚIE CIVILĂ
Operator cu date cu caracter personal nr. 8637*
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 27 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A.
Grefier M. D.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect „pretenții”, privind reclamanta L. V., în contradictoriu cu pârâții TRINCU A. și ..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21.11.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta și pentru când Judecătoria, având nevoie de timp pentru deliberare și pentru a studia actele și lucrările dosarului, a amânat pronunțarea la data de 27.11.2014 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța a constatat:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._, la Judecătoria Slobozia, reclamanta L. V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Trincu A., obligarea acesteia la plata sumei de 1554,75 lei, reprezentând diferența preț neachitat, rezultat din reparația autoturismului Dacia 1310, aparținând reclamantei.
În motivare s-a arătat, în esență, că la data de 17.9.2013, ora 12:00, pârâta Trincu A. a condus autoturismul marca Dacia_ în municipiul B., nu a respectat indicatorul STOP, și a tamponat autoturismul Dacia 1310_, proprietatea reclamantei.
S-a precizat că în baza autorizație de reparație suma totală a prejudiciului creat s-a ridicat la valoare de 3659,75 lei, reprezentând contravaloarea facturilor emise de COMAUTOSPORT, LECOMS SOC COOP, LECOMS SOC COOP, NICOFLORICOM, 18 bilete de transport între localitățile Slobozia – Scânteia, reclamanta călătorind la locul unde se efectua reparațiile pentru verificarea stadiului acestora.
S-a mai arătat de către reclamantă că din suma totală de 3659,75 lei C. A. a achitat reclamantei suma de 2105 lei, rămânând de achitat suma de 1554,75 lei.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În drept, au fost invocate art.1357 și urm Cod civ.
În dovedirea cererii s-a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriu.
S-a solicitat judecarea în lipsă potrivit art.411 alin.(1) pct.2 Cod proc. civ.
Cererea a fost taxată cu suma de 114 lei, potrivit art.3 OUG nr.80/2013.
Pârâta Trincu A., prin întâmpinarea, depusă la data de 17.04.2014, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Slobozia, și a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare pârâta a susținut că reclamanta solicită și 18 tichete de transport motivând că a călătorit de la domiciliul sau la locul unde se desfășurau reparațiile pentru a verifica stadiul acestora, dar nu era necesar ca pârâta să se deplaseze de atât de multe ori la service și avea posibilitatea să contacteze telefonic personalul service. Totodată nu s-a făcut dovada că respectivele călătorii au fost făcute cu scopul de a verifica lucrările efectuate de reprezentanții service auto și nu în alte scopuri personale, iar pe bilete nu apare ruta călătoriilor.
Intimata a mai învederat că din bonul fiscal al NICOFLORICOM rezultă că acesta reprezintă servicii de internet, bon a cărei justificare nu se găsește în speță.
De asemenea, chitanța emisă de mediator pentru efectuarea ședinței de informare nu trebuie recuperată deoarece potrivit art.26 din Legea nr.192/2006, această informare este gratuită.
În drept au fost invocate art.1357 Cod civ., 107, 115 Cod proc. civ., art.41 Legea nr.41/1995, art.45 din Ordinul privind Asigurările, art.26 din Legea nr.192/2006.
În temeiul art.242 alin.(2) Cod Proc. Civ., s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu și expertiza tehnică auto.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pârâta Trincu A., prin cererea de chemare în garanție, a solicitat introducerea în cauză, în calitate de chemat în garanție, a C. ASIGURĂRI SA, arătând că la data de 17.09.2013 a condus autoturismul Dacia și a intrat în coliziune cu autoturismul reclamantei Dacia 1310.
S-a învederat că la momentul producerii evenimentului rutier era deținătoarea unei polițe RCA valabile, motiv pentru care societatea de asigurare era obligată să plătească daunele produse ca urmare a producerii evenimentului rutier.
În drept cererea a fost întemeiată pe art.41 din Legea nr.41/1995, Normele de punere în aplicare a acesteia, art.45 din Ordinul privind Asigurările.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 120 lei, conform art.3 alin.(1) OUG nr.80/2013.
Reclamanta, la data de 06.05.2014 a depus cerere modificatoare, prin care a solicitat chemarea în judecată și pârâtei C. A. SA SIBIU – Sucursala Slobozia, pentru ca, în solidar cu pârâta Trincu A., să fie obligată la plata sume de 1554,75 lei și cheltuieli de judecată.
S-a arătat că dreptul persoanei păgubite, reclamanta, se exercită împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, pârâta Trincu A. iar asigurătorul poate fi obligat către terța persoană numai în limita obligațiilor ce îi revin acestuia din contractul de asigurare.
S-a învederat că pentru acea parte din prejudiciu cauzat reclamantei în urma accidentului, care depășește limitele obligațiilor care îi revin asigurătorului potrivit contractului, pârâta Trincu A. este obligată să răspundă potrivit legii.
S-a mai argumentat că, dacă dreptul reclamantei, în calitate de persoană păgubită printr-un accident produs cu un autovehicul aflat în proprietatea unei persoane asigurate în România, se exercită direct împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, în subsidiar, în cazul în care întinderea răspunderii asigurătorului C. determinată în conformitate cu clauzele contractului de asigurare și cu normele speciale care stabilesc limita maximă a despăgubirilor exced nivelul despăgubirilor stabilite în speță, se solicită angajarea răspunderii civile delictuale a asiguratului Trincu A. pentru diferența dintre limita maximă a despăgubirilor de asigurare și nivelul despăgubirilor determinate.
În drept au fost invocate art.204 Cod proc. civ., art.1357 și urm Cod Civ, art.2223 și urm. cod civil și Legea nr.192/2006.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin Sentința Civilă nr.1431/05.06.2014 pronunțată de Judecătoria Slobozia, în dosar nr._, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Slobozia și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei G..
Prin Încheierea din 10.10.2014 Judecătoria G. a luat act de modificarea cererii de chemare în judecată și dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a S.C. C. A. S.A. SIBIU, s-a pus în vedere reclamantei că întâmpinarea nu se va comunica, potrivit art.204 alin.(1) teza ultimă „comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei”.
Prin Întâmpinarea din 13.11.2014 pârâta . a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată și respingerea cererii de chemare în garanție, ambele ca neîntemeiate.
S-a arătat că pe data de 23.09.2013 a fost deschis dosarul de daună nr.RA0099SL13 și au fost constatate avariile prezentate de cele două autovehicule. Persoanei păgubite i-a fost înmânată lista documentelor necesare pentru instrumentarea dosarului de daună. Dosarul de daună a fost soluționat stabilindu-se valoare de 2105 lei. Valoarea a fost stabilită, potrivit art.50 alin.(13) din Normele RCA aprobate prin Ordinul CSA nr.14/2011, conform căruia „dauna totală se definește ca fiind situația în care cuantumul pagubei, așa cum a fost definit la alin.(3), depășește 75% din valoarea vehiculului la data producerii evenimentului”.
S-a mai învederat că, pe data de 30.09.2013, reclamanta a acceptat prin semnătură Oferta de despăgubire nr.4154/30.09.2013, declarând că „prin plata sumei de 2150 lei declar că nu mai am nicio pretenție de despăgubire față de C. A., această sumă reprezentând despăgubirea integrală pentru pagubele suferite ca urmare a evenimentului întâmplat în data de 17.09.2013”. Suma de 2105 lei fiind achitată către reclamantă.
S-a argumentat că potrivit art.65 alin.(3) din Normele RCA, Ordinul CSA nr.14/2011 „în situația efectuării plății de către asigurătorul RCA direct în contul indicat în declarația de acceptare a despăgubirii de către persoana prejudiciată, aceasta se consideră a fi integral despăgubită dacă în termen de 30 de zile de la data intrării sumei în contul său bancar nu a notificat asigurătorul RCA eventualele obiecții referitoare la cuantumul despăgubirii, dacă plata efectuată conține elementele necesare identificării acesteia de către creditor”. Reclamanta nu a formulat obiecțiuni în termenul de 30 de zile.
S-a mai arătat că potrivit art.26 alin.(1) teza a II-a din Normele RCA, Ordin CSA nr.14/2011 „fără a se depăși limitele despăgubirii se acordă despăgubiri în formă bănească pentru a) vătămări corporale sau deces, b) pagube materiale, c) pagube reprezentând consecința lipsei de folosință a vehiculului avariat, d) cheltuieli de judecată efectuate de persoana prejudiciată”.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe art.205 și urm. Cod proc. civ., art.691 692 din Legea nr.136/1995, OUG nr.80/2013, art.26 alin.(1) teza a II-a, art.36 alin.(2), art.50 alin.(13), art.65 alin.(3) din Normele RCA puse în aplicare prin Ordinul CSA nr.14/2011.
În dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriul reclamantei.
Instanța, pentru reclamantă, pârâte și chemata în garanție, a admis probele cu înscrisuri, ca fiind pertinente, concludente și utile cauzei, și a respins ca fiind neconcludente și neutile cauzei probele cu interogatoriul și expertiza tehnică auto, fiind administrate, în cauză, următoarele înscrisuri, în copie cu mențiunea conform cu originalul: Proces verbal . nr._ din 17.09.2013 (fila 7), Autorizație de reparații (fila 7 verso), C.I. L. V. (fila 8), Legitimație Trincu A. (fila 9), Facturi . dovezi de achitare (fila 10), Comenzi lucrări LECOMS SOC COOP și dovezi de achitare (file 11-13), Tichete călătorie SANTRANS (file 14-15), Proces verbal mediere (fila 16), Extrase de cont (file 17-20), Chitanțe avocat ales și mediator (fila 21), toate în dosarul inițial, și Proces-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule (file 26-27), Ofertă de despăgubire (fila 28), Listă IBAN (fila 29), Ordin de plată (fila 30),
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 17.09.2013, pârâta Trincu A. a condus autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare Gl-10-DLC pe bld. A. I. C., mun. B., în direcția ., iar la intersecția cu . a respectat indicatorul STOP și a tamponat autoturismul Dacia 1310 înmatriculat cu numărul_, aparținând reclamantei.
Prin Procesul-verbal din 17.09.2013 pârâtei i-a fost aplicată amenda de 480 pentru evenimentul rutier produs (fila 7).
Din datele aflate la dosar, rezultă că niciuna dintre părți nu contestă aceste împrejurări, iar pârâta a recunoscut că este vinovată de producerea accidentului, arătându-și totodată disponibilitatea la repararea pagubei, prin punerea la dispoziția reclamantei a Poliței RCA.
Potrivit datelor aflate la dosar, după accident a fost întocmit dosarul de daună nr.RA00995213 din 23.09.2013 (fila 26), constatându-se că au fost avariate „Bara față, far stânga, capotă motor, aripa stângă, aripa dreaptă, întăritura BF, grila radiator, contra aripa dreapta față” (fila 27).
Păgubita – reclamantă a fost de acord cu pagubele constatate semnând Procesul verbal de constatare a pagubelor la autovehicule, fără obiecțiuni și fără arătarea altor pagube.
Prin Oferta de despăgubire nr.4159/30.09.2013 și Acceptarea Ofertei (fila 28), s-a stabilit că se va acorda suma de 2105 lei iar această sumă reprezintă despăgubirea integrală pentru pagubele suferite ca urmare a evenimentului întâmplat în data de 17.09.2013, menționându-se totodată că suma reprezintă maximul RCA, respectiv daună totală.
Reclamanta a acceptat oferta prin semnarea acesteia și a avut posibilitatea, din nou, să solicite sume suplimentare, prin utilizarea instrumentului de scris, în momentul acceptării ofertei, precum și în termenul de 30 de zile de la data intrării sumei în contul reclamantei prevăzut de art.65 alin.(3) din Normele RCA puse în aplicare prin Ordinul CSA nr.14/2011 (fila 28).
Suma de 2105 lei a fost încasată în contul reclamantei la data de 07.10.2013 (fila 19).
În drept, art.14 Cod civ. „orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri”, art.1381 alin.(1) și (2) „dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat”, „Dreptului la reparație îi sunt aplicabile, de la data nașterii sale, toate dispozițiile legale privind executarea și stingerea obligațiilor”, art.1386 „repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă victima nu este interesată de reparația în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părților”.
Potrivit art.1469 Cod Civil „Obligația se stinge prin plată atunci când prestația datorată este executată de bună-voie” „Plata constă în remiterea unei sume de bani”, art.1472 „plata poate să fie făcută de orice persoană, chiar dacă este unt terț în raport de acea obligație”, potrivit art.2225 Cod Civil „despăgubirea se stabilește prin convenție încheiată între asigurat, terța persoană și asigurător”.
Instanța reține că la data de 17.09.2013, în urma producerii accidentului s-a născut dreptul la repararea prejudiciului creat reclamantei L. V. (fila 6) de către pârâta Trincu A..
La acea dată, pârâta avea P. RCA valabilă la pârâta (chemat în garanție) ..
În temeiul Poliței de asigurare pârâta avea posibilitatea să acopere ea, personal, prejudiciul produs și apoi să se îndrepte împotriva asigurătorului său, conform art.2226 alin.(3) Cod civ., sau să pună la dispoziția persoanei prejudiciat dreptul de a fi despăgubită de la asigurătorul său, art.2223 coroborat cu art.2226 Cod civ. Potrivit practicii comune în astfel de situații, pârâta a pus la dispoziția reclamantei Polița RCA pentru ca, aceasta din urmă, să își acopere prejudiciul.
Potrivit art.2225, despăgubirea a fost stabilită prin convenție încheiată între asigurătorul-pârât . și persoana prejudiciată – reclamanta L. V. (fila 28).
Instanța constată că, potrivit Ofertei de despăgubire nr.4159/30.09.2013 (fila 28) care a fost acceptată de către reclamanta L. V. (fila 28), acest înscris reprezintă voința neviciată a părților, potrivit art.1182 Cod Civil „contractul se încheie prin acceptarea fără rezerve a unei oferte de a contracta”.
Contractul de plată a daunelor nr.4154/30.09.2013 (fila 28) a fost încheiat în urma constatării daunelor prin Procesul-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule (file 26-27) pe care reclamanta și l-a însușit de asemenea prin semnătură, astfel că au existat și minime negocieri asupra stabilirii în concret a despăgubirii finale rezultată din dreptul la repararea prejudiciului.
Instanța reține că prin contractul de stabilire a despăgubirilor (fila 28) reclamanta a acceptat ca debitul rezultat din dreptul la repararea prejudiciului să fie achitat de către asigurătorul debitoarei – pârâte, iar potrivit art.2225 Cod civ., pârâta Trincu A. a fost liberată de orice obligație de plată decurgând din accidentul produs în data de 17.09.2013.
Reclamanta L. V. a fost de acord să primească suma de 2105 lei și că „această sumă reprezentând despăgubirea integrală pentru pagubele suferite ca urmare a evenimentului întâmplat în data de 17.09.2013”.
Instanța reține că oferta și acceptarea acesteia de către reclamantă a devenit definitivă la data de 07.11.2013, moment până la care, prin derogare de la art.1182 Cod Civ, potrivit art.65 alin.(3) din Normele RCA, Ordin CSA nr.14/2011 „În situația efectuării plății de către asigurătorul RCA direct în contul indicat în declarația de acceptare a despăgubirii de către persoana prejudiciată, aceasta se consideră a fi integral despăgubită dacă în termen de 30 de zile de la data intrării sumei în contul său bancar nu a notificat asigurătorului RCA eventualele obiecții referitoare la cuantumul despăgubirii”, reclamanta putea să solicite o altă sumă decât cea pentru care se convinse, iar contractul de plată a datoriei integrale nu ar mai fi produs efecte.
În cauză însă, instanța constată că reclamanta a introdus acțiunea la data de 07.03.2014, ulterior definitivării ofertei de plată și acceptării acesteia, astfel că s-a încheiat, fără viciere, contractul de plată.
Potrivit Extrasului de cont (fila 19, ds inițial) rezultă că asigurătorul a achitat suma integrală pentru prejudiciul produs prin evenimentul din 17.09.2014. Astfel că, potrivit art.1469 Cod civ., obligația de acoperire a prejudiciului produs s-a stins prin executarea benevolă de către asigurătorul primei pârâte.
Având în vedere considerentele expuse instanța va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Potrivit art.72 Cod proc. civ. „partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanți sau în despăgubiri”.
Instanța constată că pârâta Trincu A. a chemat în garanție pe . pentru ca aceasta să fie obligată la plata sumei în cazul în care va cădea în pretenții.
Instanța reține că cererea de chemarea în judecată va fi respinsă, ca neîntemeiată, și, pe cale de consecință, chemarea în garanție va fi lipsită de obiect, în condițiile definitivării soluției.
Potrivit art.451 alin.(2) Cod proc. civ. „Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei”. Instanța reține că pârâta Trincu A. a solicitat cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat ales de 800 lei, însă speța nu a prezentat o complexitate suficientă, cererea soluționându-se în câteva termene de judecată, iar durata acesteia fiind cauzată de introducerea cererii la o instanță necompetentă, împrejurări care nu justifică acordarea întregului onorariu. Astfel că instanța va reduce cheltuielile de judecată, onorariul de avocat ales, la suma de 500 lei, fără a aduce atingere raportului dintre reprezentat și avocat.
Potrivit art.453 Cod proc. civ. „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”. Instanța constată că reclamanta a pierdut, în tot procesul, și o va obliga pe aceasta la plata, către pârâtă, a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat ales.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta L. V. în contradictoriu cu pârâții TRINCU A. și S.C. C. A. S.A., ca neîntemeiată, va respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta TRINCU A. în contradictoriu cu chemata în garanție S.C. C. A. S.A., ca lipsită de obiect și va obliga reclamanta L. V. să achite pârâtei Trincu A. suma de 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu parțial avocat ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta L. V., CNP_, cu domiciliul în . și cu domiciliul ales la av. B. E.-M. în Slobozia, ., ., J. Ialomița, în contradictoriu cu pârâții TRINCU A., CNP_, cu domiciliul în G., ., . și S.C. C. A. S.A., CUI_, cu sediul în Sibiu, .. 5, Centrul de Afaceri, Turnul A, .. Sibiu, prin Sucursala G., CUI_, cu sediul în G., ., ., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta TRINCU A. în contradictoriu cu chemata în garanție S.C. C. A. S.A., ca lipsită de obiect.
Obligă reclamanta L. V. să achite pârâtei Trincu A. suma de 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu parțial avocat ales.
Cu apel, în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria G..
Pronunțată în ședință publică azi, 27.11.2014.
Președinte, Grefier,
M. A. M. D.
Red.M.A. /Tehnodact. M.D./ 5 ex /06.01.2015
.>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 812/2014.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
