Pretenţii. Sentința nr. 9987/2014. Judecătoria GALAŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9987/2014 pronunțată de Judecătoria GALAŢI la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 6465/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
*operator de date cu caracter personal nr. 8637
SECȚIE CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 9987
Ședința publică de la 10 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. M.
Grefier P. C. D.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE LOCATARI NR. 602, pârâtul M. G., PRIN PRIMAR și pe chemata în garanție G. A., chematul în garanție G. R., având ca obiect pretenții
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de, 10.10.2014 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 09.04.2012, reclamanta Asociația de proprietari nr. 602 a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Gosman A. și pârâtul Consiliul Local G., obligarea acestora din urmă la plata sumei de_,56 lei reprezentând cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei 2005-2011 și a sumei de_ lei reprezentând penalități de întârziere calculate asupra debitului restant din perioada 2005- 2011. Reclamanta a solicitat și cheltuieli de judecată.
Motivându-și în fapt cererea, reclamanta a arătat că pârâtul Consiliul Local este proprietarul apartamentului situat în G., ., . închiriat acest imobil pârâtei Gosman A., care nu a achitat cheltuielile de întreținere aferente în perioada 2005-2011. Pentru că la rândul său reclamanta a înregistrat restanțe la plata furnizorilor de utilități a procedat și la calcularea de penalități de întârziere conform celor decise la nivelul asociației în urma adunărilor generale.
În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 114/1996, HG nr. 1275/2000, HG nr. 400/2003 și Legi nr. 230/2007.
În susținerea cererii, a depus la dosar, în copie, înscrisuri (filele 4-84).
Legal citat, pârâtul Consiliul Local G. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității sale de folosință, motivat, în esență, de faptul că este o autoritate deliberativă, fără personalitate juridică și fără patrimoniu propriu. A mai susținut pârâtul că nu este proprietarul imobilului ci doar administratorul acestuia, apartamentul făcând parte din patrimoniul Municipiului G..
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
A solicitat judecata cauzei și în lipsa părților precum și plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta Gosman A., deși legal citată, nu a formulat întâmpinare, dar a fost prezentă, personal la unele termene de judecată și a învederat instanței că este titulara unui contract de închiriere a imobilului și că nu a mai putut achita cheltuielile de întreținere din cauza veniturilor foarte reduse.
Prin încheierea de ședință din 31.05.2013, instanța a respins ca neîntemeiată excepția capacității de folosință a pârâtului Consiliului Local G..
La data de 06.09.2013, reclamanta și-a modificat acțiunea, arătând că înțelege să renunțe la judecata cauzei în contradictoriu cu pârâții Gosman A. și Consiliul Local și solicitând scoaterea lor din citativ, a arătat că înțelege să cheme în judecată numai pe pârâtul M. G. reprezentat prin Primar. Totodată, reclamanta și-a modificat acțiunea sub aspectul pretențiilor solicitate, arătând că solicită obligarea pârâtului M. G., în calitate de proprietar al apartamentului, la plata sumei de_,74 lei, din care_,52 lei reprezentând cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei 15.02._13 iar_,22 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru neplata în termen a întreținerii, în perioada 08.03._13.
Legal citat, pârâtul M. G. reprezentat prin primar, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției, apreciind că pretențiile reclamantei trebuiau solicitate în termen de 3 ani de la data când s-a născut obligația lunară de plată.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii, arătând că nu M. G. a fost beneficiarul serviciilor prestate de către reclamantă, ci chiriașii, iar reclamanta se face vinovată de pasivitate pentru nesolicitarea rezilierii contractului de închiriere către pârât.
În drept, pârâtul a invocat prevederile art. 60, 114-115 și 146 C.proc.civ., art. 136 Constituție, art. 3, 19 și 91 din Legea nr. 215/2001, art. 33, 34 și 37 din HG nr. 400/2003, art. 7 pct. 5 din Legea nr. 241/2001, art. 1169, 1270, 1357 și 2500 C.civ..
Pârâtul a solicitat și soluționarea cauzei în lipsa părților.
La întâmpinare au fost atașate înscrisuri constând în contractul de închiriere și anexele acestuia (filele 30-32).
Pârâtul M. G. reprezentat prin Primar a formulat și cerere de chemare în garanție a numiților G. R. și G. A., în motivarea cererii arătând că aceștia în calitate de locatari și chiriași ai apartamentului cu privire la care reclamanta pretinde cheltuielile de întreținere restante, nu și-a îndeplinit obligația de plată a utilităților, creând astfel proprietarului un prejudiciu.
Legal citați, chemații în garanție nu au formulat întâmpinare, dar chemata în garanție Gosman A. a fost prezentă în instanță și a recunoscut că locuiește în acel imobil împreună cu persoanele trecute în fișa locativă.
Pe parcursul judecății reclamanta a mai depus la dosar înscrisuri, care au fost comunicate și părților adverse.
Cererea de chemare în judecată este scutită de taxă de timbru, conform art. 50 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea,organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
Cererea de chemare în garanție este scutită de la plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Instanța a unit cu fondul excepția prescripției dreptului material la acțiune și a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile aflate la dosar.
Analizând și actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, astfel cum reiese din fișele de cont pentru operațiuni diverse (filele 4-9 vol. 1, 22-26 vol. 2), din listele de plată (filele 13-84, 165-250 vol. 1) și din fișa de calcul debit și penalități (filele 22-26 vol. 2), pârâtul M. G., în calitate de proprietar al apartamentului, înregistrează un debit de_,74 lei din care_,52 lei cu titlu de cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei 15.02._13 iar_,22 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate pentru perioada 08.03._13, pentru imobilul situat în G., Caișilor nr. 1, .> Penalitățile de întârziere au fost calculate potrivit celor convenite de Adunarea Generală a proprietarilor, conform proceselor verbale din 22.12.2009, 10.10.2005 (filele 10-11 vol. 1).
Astfel cum rezultă din contractul de închiriere nr. 2223 din 15.04.1991 cu anexele acestuia (filele 124-132 vol. 1) și susținerile reclamantei și pârâtului, imobilul este proprietatea pârâtului M. G. și este locuit în calitate de chiriaș titular de contract de chemata în garanție Gosman A. și familia sa.
Potrivit fișei locative a imobilului, fila 129 vol. 1, alături de chemata în garanție, în imobil locuiesc și numitele M. C. și M. V..
Mai reiese din întregul material probator că cel care a beneficiat de utilitățile furnizate de reclamantă este chematul în garanție, care de altfel a și achitat sporadic către reclamantă diferite sume de bani cu titlu de cheltuieli de întreținere, conform celor rezultate din fișele de cont ale apartamentului, beneficiind și de unele subvenții la încălzire.
Plățile efectuate se regăsesc în fișele de cont depuse la dosar, astfel că au fost avute în vedere de reclamantă la calculul cheltuielilor restante.
În drept, potrivit art. 137 alin. 1 C.proc.civ. instanța va analiza cu prioritate excepția prescripției invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Cheltuielile de întreținere și penalitățile de întârziere pretinse de reclamantă în prezenta acțiune, conform precizărilor și fișei detaliate de calcul a penalităților, sunt cele datorate pentru apartamentul proprietate al pârâtului și ocupat de chematul în garanție, în perioada aprilie 2006-februarie 2014.
Astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 1, 3, 7 și 12 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivei (aplicabil speței prin raportare la data la care s-a născut dreptul la acțiune), raportat excepției invocate dată fiind datat la care aceasta începe să curgă, sunt supuse prescripției extinctive acțiunile privitoare la drepturi patrimoniale, în termenul general de 3 ani, care, în cazul prestațiilor succesive începe să curgă de la data la care fiecare prestație devine exigibilă.
Conform art. 16 li. a din Decretul nr. 167/1958, prescripția se întrerupe printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția.
Prescripția pretențiilor aferente datei de 15.02.2006 a început să curgă la 90 de zile de la data scadenței lor, respectiv la data de 15.05.2006 și s-a împlinit la data de 15.05.2009.
Din fișele de cont aflate la dosar filele 22 și 25 vol. 2 reiese că pârâtul sau chemații în garanție nu au efectuat nicio plată în anii 2006-2010 care să întrerupă termenul de prescripție și nici nu au fost chemați în judecată pentru pretențiile aferente respectivei perioade, astfel că pretențiile aferente perioadei 15.02._09 pentru cheltuielile de întreținere și 08.03._09 pentru penalitățile de întârziere apar ca prescrise.
Valoarea acestora se ridică la 3456,11 lei în cazul cheltuielilor de întreținere și la 2034,53 lei în cazul penalităților de întârziere, sumele rezultând din însumarea cheltuielilor lunare aferente . din fișele de cont și penalitățile de întârziere detaliat calculate la filele 22 și 26 vol. 2.
Pentru considerentele anterioare, instanța va admite în parte excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul M. G. prin întâmpinare și constatând prescris dreptul material la acțiune pentru suma de 3456,11 lei reprezentând debit cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei 15.02._09, precum și pentru suma de 2034,53 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei 08.03._09 va respinge acțiunea ca prescrisă pentru respectivele sume.
Pe fondul cauzei, instanța reține că, în baza art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Conform dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile comune mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
De asemenea, în temeiul art. 49 din aceeași lege, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță afișată pe lista de plată.
Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
De altfel, având în vedere că întârzierile la plata cotelor de întreținere din partea proprietarilor de apartamente determină obligarea Asociației de proprietari la plata unor penalități în favoarea furnizorilor de servicii, instanța apreciază că, în ceea ce privește penalitățile de întârziere solicitate de către reclamantă sunt îndeplinite și condițiile răspunderii civile delictuale așa cum sunt reglementate acestea de art. 998 – art. 999 C.civ. (codul civil de la 1864, în vigoare la momentul realizării datoriilor). Astfel, fapta ilicită săvârșită cu vinovăție este reprezentată de fapta pârâtului de a nu plăti, din culpă, cotele de întreținere ce îi revin, iar între această faptă și prejudiciul suferit de către reclamantă prin obligarea sa la plata penalităților de întârziere către furnizori există un raport de cauzalitate direct.
În cauză, pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile legale, deși chiriașul său, chematul în garanție, a beneficiat de servicii de întreținere din partea reclamantei, pentru care s-au stabilit cheltuielile ce trebuiau achitate potrivit fișei cheltuielilor individuale.
Deși beneficiara utilităților este chematul în garanție, proprietar al imobilului pentru care s-au calculat utilități este pârâtul M. G. care, așa cum s-a arătat, este obligat să achite cota de contribuție ce revine imobilului la cheltuielile asociației de proprietari.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea formulată de reclamantă și, din sumele pretinse de aceasta (conform precizărilor depuse la dosar), va scădea sumele constatate ca prescrise, obligând pârâtul la restul.
Astfel, instanța va obligă pârâtul M. G. prin Primar la plata către reclamantă a sumei de 9840,48 lei reprezentând cheltuieli întreținere restante aferente perioadei 16.01.2009 – 31.01.2013 și a sumei de 8318,69 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei 09.01.2009 – 15.02.2013.
În baza art. 60 alin. 1 C.proc.civ. de la 1865, partea poate să cheme în garanție o persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte în cazul în care ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubire.
Așa cum s-a reținut în situația de fapt, conform contractului de închiriere, susținerilor reclamantei și recunoașterii chematei în garanție prezente în instanță, chemata în garanție Gosman A. locuiește și are domiciliul în imobilul pentru care s-au înregistrat restanțe la plata cheltuielilor de întreținere și a beneficiat de utilitățile furnizate și de serviciile prestate prin intermediul asociației de proprietari.
Este de necontestat faptul că patrimoniul chematului în garanție, în calitate de chiriaș al imobilului în cauză, s-a mărit în mod nejustificat pe seama micșorării patrimoniului pârâtei cu suma reprezentând contravaloarea cheltuielilor de întreținere restante și a penalităților de întârziere.
Îmbogățirea fără justă cauză poate fi definită ca faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei persoane fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic, iar, din acest fapt juridic, se naște obligația pentru cel care își vede mărit patrimoniul său de a restitui, în limita măririi, către cel care și-a diminuat patrimoniul.
Prin urmare, aplicând principiul menționat în cauza de față, chematul în garanție are obligația de a-l despăgubi pe pârât pentru sumele datorate de acesta din urmă cu titlu de cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere.
Cu toate acestea, deși se constată că pârâtul M. G. a chemat în garanție pe Gosman A. și pe Gosman R., numai în privința chematei în garanție Gosman A. se confirmă folosința spațiului li utilităților, nici un mijloc de probă din cauză neconfirmând existența în respectivul imobil a unei persoane chemate Gosman R..
În consecință, pentru considerentele expuse, instanța urmează a admite în parte chemarea în garanție și va obligă pe chemata în garanție G. A. la plata către pârâtul M. G. reprezentat prin Primar a sumei de 9840,48 lei reprezentând cheltuieli întreținere restante aferente perioadei 16.01.2009 – 31.01.2013 și a sumei de 8318,69 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei 09.01.2009 – 15.02.2013. Totodată, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul M. G. reprezentat prin Primar în contradictoriu cu pârâtul G. R..
Constatând că în cază reclamanta a pretins și cheltuieli de judecată și la dosar dovada achitării de către reclamantă a acestor cheltuieli constând în onorariu avocat, a fost depusă înainte de închiderea dezbaterilor și reținerea cauzei în pronunțare, văzând și dispozițiile art. 274 C.proc.civ., instanța urmează să admită cererea accesorie de plată a cheltuielilor de judecată și să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei reprezentând onorariu avocat achitat prin chitanța nr._ din 30.07.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul M. G. prin întâmpinare.
Constată prescris dreptul material la acțiune pentru suma de 3456,11 lei reprezentând debit cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei 15.02._09, precum și pentru suma de 2034,53 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei 08.03._09.
Respinge acțiunea ca prescrisă pentru suma de 3456,11 lei reprezentând debit cheltuieli de întreținere restante aferente perioadei 15.02._09, precum și pentru suma de 2034,53 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei 08.03._09.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta Asociația de Proprietari nr. 602, cu sediul în G., ., jud. G., în contradictoriu cu pârâtul M. G., prin Primar, cu sediul în G., ., jud. G..
Obligă pârâtul M. G. prin Primar la plata către reclamantă a sumei de 9840,48 lei reprezentând cheltuieli întreținere restante aferente perioadei 16.01.2009 – 31.01.2013 și a sumei de 8318,69 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei 09.01.2009 – 15.02.2013.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul M. G., prin Primar în contradictoriu cu chemata în garanție G. A., cu domiciliul în G., ., ., jud. G..
Obligă pe chemata în garanție G. A. la plata către pârâtul M. G. reprezentat prin Primar a sumei de 9840,48 lei reprezentând cheltuieli întreținere restante aferente perioadei 16.01.2009 – 31.01.2013 și a sumei de 8318,69 lei reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei 09.01.2009 – 15.02.2013.
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul M. G. reprezentat prin Primar în contradictoriu cu pârâtul G. R., domiciliat în G., ., ., jud. G..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.10.2014.
P., Grefier,
Jud. A. M. M. P. C. D.
Red MAM/dact PCD/6 exp/20.02.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6014/2014. Judecătoria... | Pretenţii. Încheierea nr. 12/2014. Judecătoria GALAŢI → |
|---|
