Validare poprire. Sentința nr. 722/2013. Judecătoria GHEORGHENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 722/2013 pronunțată de Judecătoria GHEORGHENI la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 227/234/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 722/2013
Ședința publică din 6 iunie 2013
Completul compus din:
JUDECĂTOR - A.-M. F. – președintele instanței -
Grefier Z. K.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta V. I. T. Z. și pe pârâta C.E.C B. AG G..- prin sucursala MIERCUREA C., având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:
- la termenul anterior s-a dispus, conform dispozițiilor art. 460 alin. 2 din Cod procedură civilă, citarea în calitate de debitoare a numitei S. E. M., cu copia cererii de validare, a întâmpinării și a răspunsului la întâmpinare și de asemenea cu mențiunea ca până la acest termen de judecată, debitoarea să formuleze punctul de vedere față de excepția tardivității invocată de terțul poprit, față de care debitoarea nu s-a conformat.
Instanța pune în discuția părților, excepția tardivității introducerii cererii de validare de poprire, invocată de terțul poprit și rămâne în pronunțare asupra excepției.
INSTANȚA
Deliberând constată:
Prin cererea ce a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /7.02.2013, creditoarea V. I. T. Z., a chemat în judecată civilă terțul poprit C. B. Agenția G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună validarea popririi.
În motivare, creditoarea a arătat că prin adresa nr. E 180/2011 din data de 8.03.2012, executorul judecătoresc, a dispus înființarea popririi asupra sumei de 2409,3 lei, consemnată prin recipisa C. B. nr._/1/9.12.2011 la dispoziția Judecătoriei G., cu titlu de cauțiune în dosarul nr._, în care contestatoarea S. E. M., a achitat cauțiunea.
La data de 26.03.2012, C. B. a comunicat executorului că debitoarea S. E. M. nu figurează cu sume înregistrate în evidențele băncii. În consecință, C. B., a susținut că sumele vor putea fi executate prin poprire, în momentul revenirii dreptului de dispoziție asupra acestora, în favoarea debitoarei.
Prin încheierea civilă din 18.09.2012, pronunțată în dosarul_ a Judecătoriei G., s-a dispus restituirea cauțiunii către debitoarea S. E. M.. De la această dată s-a născut dreptul debitoarei de a solicita terțului poprit C. B., restituirea cauțiunii.
La începutul lunii ianuarie 2013, terțul poprit a eliberat debitoarei suma consemnată cu titlu de cauțiune, deși la data de 28.11.2012 executorul judecătoresc a solicitat terțului poprit să consemneze suma de bani, urmărită.
Ca urmare a înființării popririi, terțul poprit a comunicat executorului judecătoresc la data de 14.12.2012, că s-a înființat poprirea urmând a se face indisponibilizarea sumei odată cu transmiterea încheierii instanței, privind restituirea cauțiunii.
Încheierea Judecătoriei G., a fost comunicată la solicitarea executorului judecătoresc, terțului poprit la data de 11.01.2013, când executorul a aflat de la terțul poprit că suma a fost eliberată debitoarei S. E. M..Având în vedere că terțul poprit nu a înțeles să se conformeze adresei de înființare a popririi, creditoarea a înțeles să solicite validarea popririi de către instanță.
Cererea a fost legal timbrată cu 10 lei taxă timbru și 0,30 timbru judiciar.
În dovedire, creditoarea a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri depunând la dosar: adresă de înființare a popririi, cauțiune, corespondența purtată între executorul judecătoresc P. I. și terțul poprit C. B., în dosarul E 180/2011, încheierea civilă din 19.09.2012 și dovezi de comunicare în dosarul execuțional.
Legal citat, terțul poprit nu s-a prezentat în instanță, a depus întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii creditoarei, ca tardiv formulată.
În motivare, terțul poprit a arătat că prin adresa nr. E 180/2011, din 8.03.2012 B.E.J. P. I., a înființat poprirea asupra sumei de 2409,3 lei consemnată la C. B. la dispoziția Judecătoriei G., cu titlu de cauțiune în dosarul nr._, de către contestatoarea – debitoare, S. E. M..
În baza art. 452 alin. 2 lit. a Cod procedură civilă, terțul poprit a comunicat executorului judecătoresc, la data de 26.03.2012, că sumele vor putea fi executate prin poprire, numai în cazul în care dreptul de dispoziție asupra acestora va reveni debitorului urmărit, ceea ce s-a întâmplat la data de 18.09.2012, când s-a dispus de către instanță restituirea cauțiunii către debitoare.
Terțul poprit a arătat că de la data pronunțării încheierii civile, privind restituirea cauțiunii, C. B., avea dreptul să consemneze în favoarea creditoarei suma urmărită.
Conform prevederile art. 460 alin. 1 Cod procedură civilă, dacă terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, în termen de trei luni, de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmărită, creditorul poate sesiza instanța de executare, în vederea popririi.
Ca atare, termenul de trei luni pentru validarea popririi începe să curgă de la data la care terțul trebuia să-și îndeplinească obligația de indisponibilizare a sumei de bani.
Creditoarea a învestit instanța după trecerea termenului de trei luni, prev. de art. 460 alin. 1 Cod procedură civilă, termenul fiind unul imperativ, nerespectarea sa atrăgând decăderea creditorului din dreptul de a solicita instanței de executare validarea popririi.
Instanța a solicitat creditoarei să precizeze dacă înțelege să se judece în contradictoriu și cu debitoarea și văzând poziția procesuală a acesteia, exprimată la 18.04.2013, conform căreia nu dorește chemarea în judecată și a debitoarei S. E. M., instanța a dispus citarea în calitate de debitoare a numitei S. E. M., făcând aplicarea dis part. 460 alin. 2 Cod procedură civilă.
Instanța a pus în discuția părților excepția tardivității introducerii acțiunii, creditoarea arătând că termenul de trei luni, prev. de art. 460 Cod procedură civilă, începe să curgă de la momentul în care terțul poprit a luat la cunoștință despre încheierea instanței prin care s-a dispus restituirea cauțiunii, în speță terțul poprit luând la cunoștință despre aceasta la începutul lunii ianuarie 2013, când a eliberat suma către debitoare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin adresa nr. E 180/2011, din 8.03.2012 B.E.J. P. I., a înființat poprirea asupra sumei de 2409,3 lei consemnată la C. B. la dispoziția Judecătoriei G., cu titlu de cauțiune în dosarul nr._, de către contestatoarea – debitoare, S. E. M..
În baza art. 452 alin. 2 lit. a Cod procedură civilă, terțul poprit a comunicat executorului judecătoresc, la data de 26.03.2012, că sumele vor putea fi executate prin poprire, numai în cazul în care dreptul de dispoziție asupra acestora va reveni debitorului urmărit, ceea ce s-a întâmplat la data de 18.09.2012, când s-a dispus de către instanță restituirea cauțiunii către debitoare.
Prin încheierea civilă din 18.09.2012, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, s-a dispus restituirea cauțiunii, consemnată la C. B. G., în favoarea contestatoarei S. E. M..
Prin adresa nr._/13.12.2012, terțul poprit a solicitat executorului judecătoresc P. I., să îi comunice încheierea instanței prin care s-a dispus restituirea cauțiunii, motivat de faptul că din sentința civilă pronunțată în dosarul 172/2012 nu rezultă că S. E. M. are drept de dispoziție asupra sumei consemnată cu titlu de cauțiune.
Încheierea civilă din 18.09.2012, pronunțată în dosarul nr._, a fost comunicată de executorul judecătoresc terțului poprit la data de 11.01.2013.
Terțul poprit a susținut că dreptul creditoarei de a introduce acțiunea pentru validarea popririi este prescris, de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, care începe să curgă de la data pronunțării încheierii civile, când terțul avea obligația de a consemna în favoarea executorului judecătoresc suma urmăribilă.
Creditoarea a susținut că termenul de trei luni, începe să curgă de la data când terțul poprit a luat la cunoștință despre existența dispoziției instanței, privind restituirea cauțiunii, cu alte cuvinte, de la data când debitoarea se prezintă la C. în vederea ridicării cauțiunii.
Instanța va avea în vedere că prin Decizia nr. 7 din 15.04.2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recursul în interesul legii s-a stabilit că termenul de trei luni, de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, în care creditorul poate sesiza instanța de executare în vederea validării popririi, este un termen imperativ, legal, fix și absolut a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii.
Instanța stabilește că termenul de trei luni, de la data când terțul poprit trebuia să consemneze la dispoziția executorului judecătoresc, suma de 2409,3 lei, curge de la data la care s-a născut în favoarea debitoarei, dreptul de dispoziție asupra sumei consemnate la C., cu titlu de cauțiune, în favoarea Judecătoriei G..
Ori, dreptul de dispoziție s-a născut la data de 18.09.2012, când s-a dispus de către instanță restituirea cauțiunii.
Instanța consideră că data la care debitoarea s-a prezentat la terțul poprit, pentru a i se elibera cauțiunea, nu are relevanță pentru stabilirea termenului de trei luni, deoarece în momentul prezentării la sediul terțului poprit pentru ridicarea cauțiunii, debitoarea solicită plata în baza încheierii civile pronunțată de instanță, atunci fiind adusă la cunoștința terțului poprit existența dreptului de dispoziție al debitoarei, asupra sumei aflată în mâna terțului poprit, obligația terțului fiind acea de a verifica dacă asupra conturilor debitoarei s-a înființat poprirea, obligația terțului de a nu restitui cauțiunea născându-se de la data nașterii dreptului de dispoziție a debitoarei asupra sumei achitată cu titlu de cauțiune.
Cu alte cuvinte, obligația terțului poprit de consemnare a cauțiunii, se naște nu de la data la care debitoarea a pretins plata ci de la data la care debitoarea avea dreptul de dispoziție asupra sumelor aflate în mâna terțului poprit, nefiind relevant dacă aceasta a solicitat sau nu restituirea cauțiunii la data pronunțării încheierii sau ulterior.
Instanța reține că, prin adresa emisă de executorul judecătoresc, la data de 28.11.2012, în dosarul E 180/2011, trimisă terțului poprit se aduce la cunoștința acestuia că prin încheierea civilă din 18.09.2012, Judecătoria G. a admis cererea de restituirea cauțiunii, în favoarea debitoarei S. E. M., motiv pentru care executorul a solicitat punerea la dispoziția creditoarei a sumei ce a revenit în patrimoniul debitoarei S. E. M. și deși la finalul adresei se arată că anexat acesteia, se comunică o copie a încheierii civile din 18.09.2012, totuși dovada de primire a acesteia, de către terțul poprit, poartă data de 11.01.2013. Ori, în această perioadă creditoarea văzând că terțul poprit deși notificat asupra revenirii în patrimoniul creditoarei, a sumei pentru care s-a solicitat înființarea popririi, nu consemnează la dispoziția sa banii, a stat în pasivitate și a înțeles să introducă cererea de validare a popririi abia la data de 7.02.2013, cu toate că știa că în orice moment debitoarea poate să solicite restituirea sumei ce se dorea a fi executată prin poprire.
Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția tardivității introducerii cererii de validare, ridicată de terțul poprit C. B. S.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția tardivității introducerii cererii de validare, ridicată de terțul poprit C. B. S.A.,sucursala Miercurea C., cu sediul în Miercurea C., .. 2A, județul Harghita și pe cale de consecință:
Respinge ca tardiv introdusă cererea având ca obiect validarea popririi, formulată de creditoarea V. I. T. Z., cu domiciliul în municipiul G., ., ., în contradictoriu cu terțul poprit C. B. S.A. și debitoarea S. E. M., cu domiciliul în municipiul G., ., județul Harghita.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 6.06.2013.
Președinte Grefier
A. –M. FilipZita K.
Z.K. 07 Iunie 2013
Red. A.M.F./2.07.2013
Tehnored. Z.K./2.07.2013
5 ex/2.07.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 248/2013.... | Anulare act. Sentința nr. 714/2013. Judecătoria GHEORGHENI → |
|---|
