Plângere contravenţională. Sentința nr. 3041/2013. Judecătoria GIURGIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3041/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 15580/236/2012
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3041/2013
Ședința publică de la 22 Martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R. M. N.
Grefier E. C. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent B. I. și pe intimat I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE G., având ca obiect plângere contravențională CP_ .
Dezbaterile pe fond din prezenta cauză au avut loc în ședința publică de la 15.03.2013, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de azi, 22.03.2013, când;
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.10.2012, sub nr. de dosar_, petentul B. I. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/08.10.2012, întocmit de un agent constatator din cadrul IPJ G..
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că nu a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile O.G. 2/2001.
În susținerea plângerii, petentul a depus, în copie, procesul verbal contestat și alte înscrisuri.
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar potrivit art.36 din O.G. nr.2/2001 și art.1, alin.2 din O.G. nr.32/1995.
Intimatul nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat, prin reprezentant, în instanță.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile O.G. 2/2001, dispozițiile O.U.G. 195/2002, pe dispozițiile H.G. 1391/2006 și pe dispozițiile Codului de procedură civilă.
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/08.10.2012 s-a dispus sancționarea contravențională a petentului cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, reținându-se în sarcina sa că a condus autoturismul marca Dacia, cu numărul de înmatriculare_, având asigurarea auto obligatorie expirată din data de 21.08.2012, fapta fiind prevăzută de art. 48 din Legea nr. 136/1995 și sancționată în conformitate cu dispozițiile art. 64 din Legea nr. 136/1995.
Procesul verbal a fost semnat de petent.
Potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând cu precădere legalitatea, se constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20 din același act normativ, privind modalitatea de întocmire și mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul de sancționare, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de art.17, ce ar putea fi constatate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, în prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Având în vedere aspectele enunțate anterior, instanța reține că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost percepută în mod direct de agentul constatator, procesul verbal bucurându-se de prezumția enunțată anterior.
Instanța reține și dispozițiile art. 129 alin. 1 C.proc.civ. care prevăd că părțile au obligația de a-și proba pretențiile și apărările și constată că petentul nu și-a probat susținerile din plângerea formulată, acesta neadministrând nicio probă de natură a infirma situația de fapt reținută de agentul constatator.
Astfel, instanța nu poate reține susținerile petentului, în sensul că, la data constatării faptei contravenționale, deținea asigurare auto obligatorie valabilă, întrucât, din înscrisurile depuse la dosar de petent (f. 12), rezultă că polița de asigurare de răspundere civilă auto pentru autoturismul înmatriculat_, are valabilitate începând cu data de 09.10.2012, fapta contravențională fiind constatată la data de 08.10.2012.
Instanța consideră și că data emiterii poliție de asigurare este lipsită de relevanță în ceea ce privește consumarea faptei contravenționale și elementele constitutive ale acesteia, textele legale impunând conducătorului auto să aibă asigurarea auto obligatorie valabilă.
În consecință, având în vedere dispozițiile art. 48 din Legea 136/1995, instanța apreciază prin raportare la situația de fapt existentă că faptele petentului întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor reținute în sarcina sa, procesul verbal de constatare a contravenției fiind temeinic, prezumția de veridicitate a acestuia nefiind răsturnată ca urmare a administrării probatoriului.
Cu privire la sancțiunea aplicată, instanța reține că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, sancțiunea aplicată trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, instanța constată că agentul constatator a apreciat, în mod legal, că faptele săvârșite de petent se încadrează în dispozițiile art. 64 din Legea 136/1995, sancțiunea aplicată fiind în mod corect individualizată.
Pe cale de consecință, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petent ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul B. I., cu domiciliul în municipiul G., ./2D, ., . în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție G., cu sediul în municipiul G., județul G., ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Martie 2013.
Președinte, R. M. N. | ||
Grefier, E. C. B. |
Red.jud.NRM.
Dact.E.B.
Ex.4/11.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5228/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 179/2013.... → |
|---|
