Plângere contravenţională. Sentința nr. 4809/2013. Judecătoria GIURGIU
Comentarii |
|
Sentința nr. 4809/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 22-05-2013 în dosarul nr. 30/236/2013
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 8756
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA G.
JUDECATORIA G. - CAUZE GENERALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4809
Ședința publică de la 22 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. M.
GREFIER: M. N.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petent C. I. și pe intimat I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE G., având ca obiect plângere contravențională CP_.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 15.05.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință pronunțată în aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța având nevoie de timp pentru deliberare, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea pentru data de 22.05.2013, iar în aceeași compunere a pronunțat în ședință publică prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
La 30.01.2013 s-a înregistrat la Judecătoria G. sub nr._ plângerea formulată de petentul C. I. împotriva procesului verbal . nr._ din 02.11.2012, incheiat de intimatul IPJ G.,solicitându-se anularea procesului verbal contestat.
În motivarea plângerii se arată că procesul verbal a fost comunicat prin afisare la data de 11.12.2012,respectiv la mai mult de o luna de la data constatarii faptei si in consecinta executarea sanctiunii amenzii s-a prescris conform art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001.
Petentul invoca in continuare motive de nelegalitate,respectiv ,incalcarea art. 19 alin. 1 si 3 din OG nr. 2/2001,intrucat nu a fost confirmat de un martor.
Petentul mai considera ca actul sanctionator este netemeinic deoarece fapta a fost savarsita pe DN 5 km 42+400 si constatata pe DN 5 km 48+ 500.
În susținerea plângerii petentul a solicitat proba cu inscrisuri si un martor.
În drept au fost invocate disp-. art. 30 din OG 2/2001.
La plangerer a fost atasat procesul verbal contestat.
Plângerea este scutită de plata taxei de judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit art. art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 modificată și art. 1 alin.2 din O.G. nr. 32/1995 modificată.
În întâmpinarea depusă la dosar intimatul I.P.J. G. a solicitat să se constate că procesul verbal nu este afectat de nici o cauză de nulitate dintre cele expres prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, solicitându-se respingerea plângerii.
Intimatul a depus la dosar atestatul operatorului radar, buletin de verificare metrologică și fotografia radar.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri,pentru ambele parti si a respins proba testimoniala solicitata de petent,ca nefiind utila cauzei.
Analizând actele dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal contravenției CP nr._ încheiat la data de 02.11.2012, petentul a fost sancționat cu amenda în sumă de 420 lei și cu 4 puncte de penalizare, agentul constatator reținând în sarcina sa că la data de 02.11.2012, orele 15:54, pe DN 5, în afara localitaii D. la km 42+400 m, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ cu viteza de 132 km/h fiind înregistrat de aparatul radar montat pe auto cu nr._ . În sarcina petentului s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzute de art. 121 al.1 din HG 1391/2006 și sancționate de art. 101 al.2 din OUG 195/2002.
În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea disp. art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului.
In legatura cu motivul de nulitate invocat de petent,potrivit caruia procesul verbal nu a fost co0nfirmat de un martor,instanta retine ca petentul nu a dovedit o vatamare ca nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului.
Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil,insa petentul nu a probat o situatie contrara celei retinute in actul sanctionator.
Potrivit prevederilor art. 109 alin. 2 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției, iar potrivit prevederilor art. 121 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice aprobat prin HG nr. 1391/2006, nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Din planșa fotografică cu înregistrarea radar depusă de intimat la dosar, rezultă că petentul a circulat cu viteza de 132 km/h, astfel că susținerile petentului privind netemeinicia procesului verbal sunt neîntemeiate.
De asemenea, la dosar a fost depus și buletinul de verificare metrologică nr._ din 21.08.2012, potrivit căruia pentru aparatul radar montat pe autoturismul Dacia Solenza cu nr. de înmatriculare_, a fost efectuată verificarea metrologică cu durată de valabilitate de 1 an, în conformitate cu Norma de metrologie legală 021-05 NML.
Cu privire la sancțiunea aplicată, instanța apreciază ca agentul constatator a procedat în mod corect la individualizarea acesteia, ținând cont de împrejurările concrete ale faptei și persoana contravenientului.
Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute în actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Pentru aceste considerente, instanța reține că prezumția de veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenție nu a fost răsturnată în fața instanței de către petent, iar în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 coroborat cu art. 118 din OUG nr. 195/2002, instanța va respinge plângerea formulată de petent, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. I. cu domiciliul în mun. București, cal. Griviței nr. 162A, sector 1, în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție G., ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.05.2013.
Președinte, Grefier,
D. M. M. N.
Tehnored. Jud. D.M./ Nr. ex.4 / 19.06.2013
← Fond funciar. Sentința nr. 376/2013. Judecătoria GIURGIU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5130/2013.... → |
---|