Plângere contravenţională. Sentința nr. 8119/2013. Judecătoria GIURGIU

Sentința nr. 8119/2013 pronunțată de Judecătoria GIURGIU la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 5613/315/2013

Operator de date cu caracter personal nr. 8756

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA G.

GENERALE

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8119/2013

Ședința publică de la 28 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE R. C. B.

Grefier M. V. B.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent I. F. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G., având ca obiect plângere contravetionala O.U.G. 195/2002 CP_.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța în baza art. 131 C.p.civ. raportat la art. 32 din OG nr. 2/2001, verificându-și competența, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, având în vedere că locul săvârșirii contravenției se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei G..

Instanța conform art. 238 C.p.civ. estimează durata procesului o zi.

In baza art. 258 C.p.civ. instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța în baza art. 244 C.p.civ. declară cercetarea procesului încheiată și o reține spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei civile de față:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 17.06.2013 sub nr._, petentul Ivascu F. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de IPJ G. la data de 10.06.2013.

In motivarea plângerii arată ca procesul verbal de contravenție este nul pentru că nu s-a precizat numărul si . video pe care s-a efectuat înregistrarea. Se mai arată că nu sunt adevărate cele consemnate în procesul verbal de contravenție pentru că petentul nu a depășit viteza legală pe acel tronson de drum.

Cererea nu este motivată în drept.

Se solicită proba cu înscrisuri, înregistrarea video și orice alte probe care vor rezulta din dezbateri.

La data de 22.07.2013 intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii contravenționale, procesul verbal . nr._ întocmit de IPJ G. la data de 10.06.2013 fiind legal si temeinic, nefiind afectat de nici o cauză de nulitate dintre cele expres prevăzute de art. 17 din OG 2/2001.

Se solicită proba cu inscrisuri.

În drept s-au invocat dispozițiile OG 2/2001, OUG 195/2002, HG 1391/2006, Noul Cod de procedură civilă.

Se solicită judecarea cauzei în lipsă potrivit art 223 alin 3 C.pr.civ.

Petentul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a precizat că răspunsul dat de IPJ G. cu privire la codificarea înregistrării video nu este de natură a înlătura dubiul cu privire la acuratețea datelor înregistrate, neexistând nici un element de securizare și de identificare a datelor stocate, respectiv nu sunt precizate . numărul înregistrării. De asemenea, pe planșele foto înaintate de pârâtă apare litera „T” care conduc la concluzia că aparatul radar se afla în stare de testare la momentul înregistrării. Astfel, pentru a înlătura orice dubiu se solicită ca intimata să depună la dosar manualul de utilizare al aparatului radar. Pe fond se solicită vizualizarea înregistrării video, din planșele foto depuse de intimată nerezultând vinovăția petentului.

Cererea nu este motivată în drept.

Prin sentința civilă nr. 3654/26.09.2013 a Judecătoriei Târgoviște s-a admis excepția necompetenței teritoriale a acesteia și s-a declinat comptența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei G..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei G. sub același număr la data de 11.10.2013.

În temeiul art. 258 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri, iar pentru intimat proba cu înscrisurile de la dosar.

La dosarul cauzei au fost depuse în copie următoarele înscrisuri: procesul verbal . nr._/10.06.2013, planșe foto, buletin de verificare metrologică, atestat operator radar.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit de IPJ G. la data de 10.06.2013 petentul a fost sancționat cu amenda contravențională pentru că în ziua de 10.06.2013 pe DN5, in localitatea Călugăreni, a fost depistat și înregistrat cu aparat radar conducând, autoturismul cu nr._ cu viteza de 91km/h, depășind cu peste 40 km/h viteza legala admisă.

Plângerea contravențională a fost depusă în termenul legal la instanța de judecată.

Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația sǎ verifice procesul-verbal atât sub aspectul legalitǎții, cât și al temeiniciei întocmirii sale.

Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul – verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept pană la proba contrară.

Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal si procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului ( cauza Engel c. Olandei, Lutz. C Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei, Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Modovei, N. c. României, A. c. României), petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală instituite de art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, însă printre acestea nu se găsește și obligația statului de a aplica sancțiuni contravenționale prin intermediul instanței, ci numai de a asigura accesul persoanei sancționate la un tribunal independent și imparțial care să se pronunțe în condițiile unui proces echitabil asupra „acuzației” ( a se vedea cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării sa dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, în măsura in care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

De asemenea, in Decizia nr. 315 din_ referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) si (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, in motivarea excepției,, Curtea Constituțională retine că Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede suficiente garanții care sa împiedice încheierea abuziva a procesului-verbal fără participarea contravenientului, iar prin Decizia nr. 520 din 8 mai 2008, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2008, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 ca neîntemeiata, reținând, in esența, ca, instanța competenta sa soluționeze plângerea îndreptata împotriva procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției este obligata sa urmeze anumite reguli procedurale, in virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirma ceva in instanța, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție".

Analizând planșele foto instanța constată că din acestea nu se vede numărul de înmatriculare al autoturismului menționat în procesul verbal de contravenție.

Prin urmare, ne aflăm în prezența unui dubiu care are un caracter rezonabil. În lipsa unor probe sau măcar a unor indicii concrete care să conducă la concluzia că petentul ar fi săvârșit contravenția, instanța și-a format convingerea că petentul nu a comis fapta care a fost reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție

Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul – verbal contestat este netemeinic, astfel încât, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, urmează să admită plângerea și să anuleze procesul verbal . nr._ din 10.06.2013 încheiat de Inspectoratul de Poliție Județean G..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea contravențională formulată de petentul Ivascu F., cu domiciliul în Târgoviște, ., jud Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție G., cu sediul în G., Bld. CFR, nr.9, jud G..

Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ din 10.06.2013.

Cu cale de atac numai apelul în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria G..

Pronunțată în ședință publică, azi, 28.11.2013

PREȘEDINTE,

GREFIER,

Teh/Red. jud. BRC

Ex. 5/09.12.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 8119/2013. Judecătoria GIURGIU