Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 16-12-2013 în dosarul nr. 29688/245/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA C.
Ședința publică din data de 16 decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - C. C.
GREFIER - E. A.
SENTINȚA C. Nr._/2013
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. E. J. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul C. DE A. R. M., având ca obiect ,,acțiune în răspundere contractuala pretenții˝.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședință publică din data de 25.11.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, pentru a acorda posibilitatea părților să formuleze și să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 02.12.2013, când, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 09.12.2013 când pentru aceleași motive a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16.12.2013 când în aceeași compunere, a hotărât următoarele.
INSTANȚA,
Prin cerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /14.09.2011 reclamanta . Iași a solicitat, în contradictoriu cu pârâta . M. SRL prin administrator, obligarea acestuia la plata sumei de 75.031,00 lei reprezentând sume restante din perioada septembrie 2008- iulie 2010, precum și a cheltuielilor de judecată.
Cererea a fost legal timbrată la valoarea pretențiilor așa cum aceasta a fost modificată ulterior.
În motivare a arătat reclamanta că, la 14.06.2006 a fost încheiat între părți contractul de închiriere a unui spațiu pentru birouri, situat în Iași, ., jud. Iași ce a fost modificat ulterior prin acte adiționale, iar ca urmare a nerespectării de către pârât a obligației de plată a chiriei prevăzută de art. V alin.1 coroborat cu disp. art.X acesta a acumulat restanțe compuse din: suma de 42.734,00 lei pentru perioada septembrie 2008-octombrie 2009, suma de 15.099,00 lei pentru perioada noiembrie 2009-iulie 2010 și suma de 17.198,00 lei cu titlu de penalități acumulate potrivit disp. art. V alin.4 din contract, cu mențiunea că datoria totală reprezintă echivalentul în lei al sumelor exprimate în euro la cursul BNR din 12.09.2011.
În drept au fost invocate disp. contractului de închiriere și celor adiționale, precum și disp. art. 1410-1453, art.969 și art. 720 indice 1 C.p.c .
La cerere au fost anexate înscrisuri (f.4-7).
Legal citată pârâta formulat și depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, invocând în primul rând excepția inadmisibilității pentru lipsa concilierii directe raportat la disp. art.720 indice 1 C.p.c .
A precizat administratorul pârâtei că s-a mutat cu sediul din spațiul închiriat la data de 02.08.2010, în Iași, ., ., jud. Iași, afișând un anunț de înștiințare la vechiul sediu, însă citarea în vederea concilierii a fost realizată cu rea credință la adresa din Iași, ., . cunoștea faptul mutării întrucât el este bun prieten cu administratorul . și cumătru cu fratele acestuia.
Referitor la fondul pretențiilor deduse judecății a arătat pârâta că recunoaște doar suma de 8000,00 lei, impunându-se să fie depuse la dosar de reclamantă facturile emise și acceptate, cu mențiunea că între părți a existat o relație contractuală referitoare la asistența și reprezentarea juridică în diferite dosare, iar prin convenția lor sumele datorate au fost compensate, fapt pe care reclamanta îl recunoaște printr-un înscris sub semnătură privată, semnat și parafat.
Sub nr.de înregistrare_/17.02.2012 reclamanta a formulat precizări, prin care a răspuns excepției inadmisibilității și a solicitat respingerea acesteia, anexând dovada de comunicare a convocării (f.20-22).
La termenul din 22.02.2012 instanța a pus în discuție calificarea cât și excepția propriu zisă, iar reprezentantul pârâtei a depus la doar înscrisuri în vederea soluționării excepției .
Prin încheierea de ședință pronunțată la termenul din 29.02.2012 instanța a respins excepția prematurității întemeiată pe disp. art.720 indice 1 C.p.c..
La termenul din 28.03.2012 reprezentantul pârâtei a depus cerere de recuzare a președintelui de complet dar și un exemplar al plângerii formulată împotriva acestuia, transmisă către CSM (f.33-40), iar la 30.03.2013 a formulat declarație de abținere președintele de complet al C23 F.
Prin încheierea de ședință a Judecătoriei Iași, dată în Camera de consiliu la 04.04.2012, au fost respinse, ca neîntemeiate, atât cererea de abținere cât și cea de recuzare.
În cauză a fost încuviințată proba cu înscrsiurile aflate la dosar, compelate de pârât cu cele depuse la termnul din 23.05.2012 (f.50-82), precum și proba cu interogatorii, fiind înaintate la dosar răspunsurile formulate de pârât (f.85-86) respectiv reclamantă (f.87-88). De asemenea, a fost încuviințată proba cu expertiză contabilă propusă de ambele părți, fiind depus la dosar raportul întocmit de d-na expert M. M., însoțit de anexe și decont justificativ(f.127-173) ,cu mențiunea că, pentru reclamantă a fost încuviințat expert consultant în persoana d-nei B. E. L..
Cu privire la raportul de expertiză efectuat în cauză a formulat obiecțiuni pârâtul, la termenul din 14.11.2012, acest drept fiindu-i contestat de reclamantă, prin apărător, la termenul din 12.12.2012, iar prin încheierea de ședință au fost respinse atât cererea de decădere din drept cât și obiecțiunile.
La termenul din 16.01.2013, prin încheiere de ședință, instanța a luat act de majorarea câtimii pretențiilor reclamantei la suma totală de 377.728,75 lei, reprezentând debit și penalități, în loc de 75.031,00 lei, fiind completată ulterior și taxa de timbru raportat la valoarea majorată a pretențiilor .
La termenul din 06.02.2013 pârâtul a depus precizări, prin care a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Cabinetului de avocat M. D. R., anexând înscrisuri (f.217-221), excepție cu privire la care reclamanta a formulat precizări în scris depuse la 13.03.2013 respectiv la 27.03.2013, în ședința de judecată (f.223, f.227-228).
În vederea soluționării excepției, la solicitarea instanței Baroul Iași a depus la dosar adresa de răspuns înregistrată sub nr._/07.05.2013 la care a anexat înscrisuri (f.236-242) iar AFP Iași a depus adresele de răspuns nr._/28.05.2013 respectiv nr._/04.06.2013 la care au fost anexate înscrisuri (f.248-258, f.260-271).
Prin încheierea de ședință din 25.06.2013 a fost respinsă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Cabinetului individual avocat R. M. și calificată drept cerere de completare a cadrului procesual solicitarea reclamantei de introducere în cauză, în calitate de pârâtă, a Societății Civile Profesionale M. & M., formulată la termenul din 13.03.2013.
Prin întâmpinarea depusă de SCPA M.&M. la termenul din 09.09.2013 a fost invocată excepția tardivității modificării cererii de chemare în judecată, raportat la disp. art. 132 alin.1 C.p.c. precum și excepța lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte, întrucat nu a încheiat niciun contract cu societatea reclamantă, iar instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepții .
În termenul de amânare a pronunțării reclamanta a formulat concluzii scrise în legătură cu excepțiile invocate, depuse sub nr. de înregistrare_/11.09.2013 (f.281-282).
. La termenul din 16.09.2013, prin încheiere de ședință, instanța a respins excepția tardivității modificării cererii de chemare în judecată și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a SCPA M. & M. pentu motivele expuse în acea încheiere.
La termenul din 25.11.2013 instanța a acordat cuvântul în dezbateri și a rămas în pronunțare, iar părțile au depus, în termenul de amânare a pronunțării, concluzii scrise, înregistrate sub nr._/27.11.2013 respectiv din 29.11.2013, pentru a fi avute în vedere în deliberare.
Din analiza întregului probatoriu administrat instanța constată următoarele:
Prin contractul de închiriere nr. 8/14.06.2006 părțile au convenit transmiterea către pârât a folosinței spațiului pentru birouri situat în imobilul din Iași, ., jud. Iași, în suprafață de 67 mp, pentru o durată de 3 ani, în perioada 01.09._09 (art.III), fiind stabilit inițial un cuantum lunar al chiriei de 7 euro/mp (art.IV contract), majorat ulterior la 10 euro/mp prin act adițional nr. 2/14.04.2008 (f.52), cu mențiunea că a mai fost încheiat și actul adițional nr.8/01.11.2009 la contractul inițial, prin care s-a modificat suprafața închiriată la 33 mp precum și cuantumul chiriei, cu prelungirea, totodată, a duratei de închiriere pană la 31.12.2010 (f.60).
Prin art. VI lit.A pct.b din contractul nr. 8/14.06.2006 s-a stabilit că locatorul se obligă să factureze chiria și utilitățile legate de folosirea spațiului la termenele convenite, în schimbul obligației corelative a locatarului de a plăti contravaloarea folosinței spațiului în perioada 1-3 a lunii în curs pentru luna următoare (art. V și art. VI lit.B pct.a) precum și a utilităților, între 1-3 ale lunii în curs pentru penultima lună ( art. VI lit. B pct. b ), existând posibilitatea pentru reclamantă de a percepe penalități de întărziere în baza disp. art. V alin.4, în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întarziere în caz de neplată(f.183) .
Se arată în cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză faptul că . a emis facturi fiscale în perioada octombrie-decembrie 2008 și ianuarie – septembrie 2009, iar în perioada de referință, dată de intervalul septembrie 2008-iulie 2010 totalul chiriei restante a fost de_,00 lei, din care pârâtul a achitat suma de 41.979,00 lei (Anexa 1 la raport), cu mențiunea că diferența de 20.175,00 lei aparține perioadei martie –august 2009 ( pentru care au fost emise facturi fiscale).
Expertul desemnat a calculat și cuantumul chiriei restante datorat pentru perioada ulterioară lunii august 2009, până în iulie 2010, pentru care nu au fost emise facturi fiscale de reclamantă, având ca reper cuantumul stabilit de părți prin actele adiționale la contractul de închiriere nr.8/14.06.2006 și a reieșit o valoare totală de 9499 euro, ce reprezintă la cursul din 14.09.2011 suma de 40.737,00 lei în echivalent (incluzând și suma de 20.175,00 lei recunoscută de pârât în cursul judecății) iar în privința penalităților acumulate ca urmare a neefectuării plății chiriei pentru perioada de referință expertul a determinat cuantumul acestora la suma de 336.991,75 lei.
Mai reiese din înscrisuri că Baroul Iași a comunicat Administrației Financiare Iași faptul că pârâtul și-a schimbat sediul profesional la data de 17.11.2010, anexând adresei nr. 88/12.01.2011 contractul de comodat încheiat de acesta pentru noul spațiu transmis în folosință (f.23-24).
Astfel, în speță, contractul de închiriere nr.8/14.06.2006 și actele adiționale la acesta fac dovada existenței raporturilor juridice obligaționale dintre părți pentru întreaga perioadă septembrie 2008-iulie 2010, acesta având putere de lege in accepțiunea prev. art. 969 C. Civil și, nefiind probată în cauză stingerea în totalitate a obligației de plată în intervalul menționat, această împrejurare constituie o încălcare a principiilor de drept enunțate de art.969 al.1 și 970 al.1 C.civil, ce se aplică oricărei convenții, impunandu-se obligarea paratului la plata chiriei restante.
În privința întinderii obligației prin întampinare paratul a arătat inițial că nu recunoaște decat suma de 8000,00 lei din totalul creanței pretinse pentru ca ulterior, pe parcursul derulării procesului să declare că este de acord cu plata sumei de 20.175,00 lei din total, întrucat pentru diferența de sumă pretinsă a avut o înțelegere cu administratorul societății reclamante, în sensul prestării unor activități de asistență juridică și reprezentare în diverse litigii pentru care i se datorau onorarii de cel din urmă, depunand în vederea probării celor afirmate un înscris sub semnătură privată din data de 10.06.2010, ce s-ar corobora în opinia sa cu situația datoriilor de la fila 189 precum și cu înscrisul de la fila 81-82.
În ce privește înscrisul din 10.06.2010 (f.190) invocat de parat, instanța constată faptul că deși acesta conține unele însemnări cu privire la un calcul al datoriilor paratului efectuat de părți, nu are forța probantă a unui înscris sub semnătură privată, întrucât chiar dacă este semnat și ștampilat de către părți nu face referire la existența unor raporturi juridice de obligare explicite, în lipsa unor clauze care să indice concret prestația la care este îndreptățită fiecare din părți și de care este ținută în același timp, context în care servește cauzei doar ca început de dovadă scrisă, nefăcand așadar dovada prin el însuși cu privire la cele consemnate cat timp nu este completat de alte probe.
În acest context prin coroborarea celor cuprinse în înscrisul din 10.06.2010 cu mențiunile din înscrisul denumit ” situația datoriilor C. avocat M. (f.189) și însușit prin semnătură de reprezentantul paratului instanța apreciază că pot fi considerate recunoscute de acesta și sumele datorate și nefacturate de reclamantă, cu titlu de chirie, pentru 3 luni din 2009 respectiv 7 luni din 2010 ( incluse în totalul de 11.527,33 euro), ce însumează 4325 euro .
Pe de altă parte, raportat la considerentele anterioare instanța apreciază că nici însemnările de la filele 81-82 nu au forța probantă a unui înscris sub semnătură privată nefăcând dovada prin ele însele cu privire la cele consemnate, astfel că nu poate fi reținută în cauză existența unei înțelegeri a părților privind o eventuală diminuare a datoriei, în lipsa probării raporturilor de natură contractuală generatoare de drepturi și obligații reciproce, avand ca obiect prestarea de către parat a unor activități de asistență juridică și reprezentare strict în beneficiul societății reclamante în schimbul plății unor sume cu titlu de onorariu.
În altă ordine de idei, cu referire la excepția de neexecutare a contractului invocată de pârât, instanța apreciază că aceasta nu are ca efect exonerarea de la plată ci doar, eventual suspendarea executării până la data la care cealaltă parte își va îndeplini obligația a cărei neexecutare se invocă, însă, pentru admisibilitatea excepției se impune întrunirea mai multor condiții cumulative, printre care și cea ca neexecutarea să fie suficient de importantă și să nu se datoreze vreunei fapte săvârșită de partea care o invocă, ceea ce nu este cazul în speță.
Astfel, în opinia instanței pârâtul nu se poate prevala de neemiterea de către reclamantă a facturilor pentru perioada ulterioară lunii august 2009 cat timp a fost beneficiarul prelungirii duratei de închiriere prin actul adițional nr.8/01.11.2009 pană la 31.12.2010 (f.60) iar cabinetul a continuat să exercite folosința spațiului închiriat pană la 17.11.2010 cand a încheiat contractul de comodat pentru un nou spațiu, mai ales că această împrejurare nu i-a produs o vătămare, având posibilitatea să exercite obligația de plată a chirie lunare cu bună credință, chiar și în aceste condiții, în cuantumul convenit de comun acord prin contract .
Așadar, în condițiile în care obligația paratului subzista pe toată perioada folosinței spațiului, din coroborarea probatoriului administrat instanța va admite în parte cererea, așa cum a fost modificată și va obliga pârâtul la plata sumei datorate cu titlu de chirie restantă pentru perioada de referință, adică cea determinată în mod corect de expert, de 40.737,00 lei în timp ce, cu privire la penalitățile de întarziere aferente, rezultă convenția părților în privința aplicării în caz de neplată la termen a facturilor, acordul lor contractual având valoarea unei clauze penale, în condițiile art.1066 și urm. C.civ., ca o modalitate de evaluare anticipată a prejudiciului cauzat reclamantei în caz de neexecutare sau executare cu întârziere a obligațiilor de către cealaltă parte.
Cu privire la penalități din raportul de expertiză efectuat în cauză coroborat cu înscrisurile dosarului instanța constată faptul că suma de 29.439,36 lei din totalul de 336.991,75 lei excede perioadei septembrie 2008-iulie 2010 fiind aferente debitului restant la 31.08.2008 (Anexa 7 la raport – f.158), astfel că va respinge pretențiile reclamantei în legătură cu această sumă ca neîntemeiate urmând să oblige pârâta la plata sumei de 307.552,39 lei cu acesta titlu.
Având în vedere disp. art. 274 C.p.c și art.276 C.p.c. instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 9753,62 lei, reprezentând c/v parțială taxă de timbru și timbru judiciar și suma de 1450,00 lei, reprezentând c/v parțială onorariu expert, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată modificată formulată de reclamanta S.C. E. J. SRL, cu sediul în Iași, ., jud.Iași, în contradictoriu cu pârâtul C. de A. M. D.-R., cu sediul în Iași, ., ., parter, jud. Iași.
Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 40.737,00 lei, reprezentând contravaloare chirie restantă pentru perioada septembrie 2008-iulie 2010 conform contract de închiriere nr. 8/14.06.2006 și actelor adiționale nr.2/14.04.2008 și nr.8/01.11.2009 precum și a penalităților de întârziere aferente, în sumă de 307.552,39 lei.
Respinge cererea de obligare a pârâtutui la plata diferenței de sumă pretinsă cu titlu de penalități, în cuantum de 29.439,36 lei.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 9753,62 lei, reprezentând c/v parțială taxă de timbru și timbru judiciar și suma de 1450,00 lei, reprezentând c/v parțială onorariu expert, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.12.2013.
Președinte, Grefier,
C.C. E.A.
Red. Pr.C.C.
4 ex./08.05.2014
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria IAŞI | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
