Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 24-09-2013 în dosarul nr. 2618/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 24 Septembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. B.
Grefier F. C.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe petent C. G. și pe intimat I. IAȘI - POLIȚIA MUNICIPIULUI IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza in stare de judecată și o reține spre soluționare
INSTANȚA,
Asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ petentul C. D. G. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 20.01.2013 de către intimatul I.P.J. Iași, prin care a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prev. de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 din OUG 195/2002, constând în aceea că la data menționată a condus autoturismul, cu număr de înmatriculare_, pe DE 583, iar în localitatea Valea L., la km. 63 a fost înregistrat de aparatul radar cu viteza de 84 km/h pe un sector de drum cu limita de viteză de 60 km/h.
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
În motivarea plângerii petentul a susținut că este beneficiarul prezumției de nevinovăție și a solicitat ca intimatul să dovedească că a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa, respectiv să depună înregistrarea video, atestarea operatorului radar și verificarea metrologică a cinemometrului, dovada că pe acel sector de drum este indicator de limită de viteză de 60 km/h.
Alăturat plângerii petentul a depus copia procesului-verbal de contravenție contestat și copia actului său de identitate.
Petentul nu a indicat temeiul de drept al plângerii.
Legal citat, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal fiind legal și temeinic întocmit, petentul făcându-se vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Din oficiu, instanța de judecată a solicitat relații de la CNADNR și prin adresa nr. 1775/2102.2013 s-a precizat că pe DN 28 (DE 583) km 63 limita de viteză este de 60 km/h.
Din oficiu, instanța de judecată a dispus atașarea documentației care a stat la baza întocmirii procesului-verbal sens în care intimatul a depus raportul agentului de poliție, planșe foto, înregistrarea pe suport video, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar și atestatul operatorului radar.
Petentul nu s-a prezentat și nu a solicitat administrarea de probe.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de judecată reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 20.01.2013 de către intimatul I.P.J. Iași petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prev. de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 din OUG 195/2002, constând în aceea că la data menționată a condus autoturismul, cu număr de înmatriculare_, pe DE 583, iar în localitatea Valea L., la km. 63 a fost înregistrat de aparatul radar cu viteza de 84 km/h pe un sector de drum cu limita de viteză de 60 km/h.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art. 34 din OG 2/2001 instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului nu rezultă o altă situație de fapt decât cea reținută în procesul verbal atacat.
Potrivit art. 1169 cod civil cel ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.
Persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, al cărui cuprins poate fi contestat prin formularea de obiecțiuni în momentul întocmirii și ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Procesul-verbal de constatare a contravenției stabilește definitiv vinovăția persoanei în cauză numai în condițiile în care aceasta nu înțelege să se folosească de căile prevăzute de lege pentru a-l contesta, în care intră și dreptul de a face obiecțiuni.
Or, în speță petentul nu a dovedit o situație de fapt contrară.
Din analiza probelor administrate în cauză (procesul verbal, raportul agentului constatator, planșele foto și înregistrarea video ), rezultă că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției, instanța urmând să rețină situația de fapt așa cum este descrisă în procesul verbal, având în vedere că acesta este încheiat în conformitate cu dispozițiile art. 1171 Cod civil, având valoarea unui înscris autentic .
Pe de altă parte, petentul nu a administrat nici o probă din care să rezulte altă situație de fapt, neprezentându-se în instanță și nesolicitând administrarea nici unei probe care să ducă la altă concluzie, la termenul în care s-au pus în discuție probele, deși avea posibilitatea să propună și să administreze probatorii, astfel că nu se poate susține încălcarea dispozițiilor art. 129 alin 5 Cod procedură civilă .
Cu privire la sancțiunea aplicată - art. 5 alin.5 din OG 2/2001 prevede că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Fapta imputata petentului este o fapta de pericol, ratiunea instituirii ei fiind, în primul rând, prevenirea accidentelor de circulatie, reducând cu mult posibilitatea de frânare, în caz de nevoie si punându-i în pericol pe ceilalti participanti la trafic, iar limitele ridicate ale amenzii contraventionale (între 9 si 20 de puncte amenda), cele mai mari ce pot fi aplicate persoanei fizice, denota un pericol social ridicat.
Ținând cont de prevederile art. 21 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de modalitatea de săvârșirii a acesteia, instanța apreciază că sancțiunea aplicată este corespunzătoare .
Pentru toate aceste considerente, urmează a fi respinsă plângerea ca neîntemeiată .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul C. G., domiciliat în ., jud. Iași în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Iași.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 24.09.2013.
Președinte, Grefier,
Red./Tehnored.: M.B.
4 ex/12.12..2013
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI | Evacuare. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
