Pretenţii. Hotărâre din 11-10-2013, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 11-10-2013 în dosarul nr. 8947/245/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENȚINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 11 octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. I.
GREFIER: P. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . pe pârâta Î. I. V. G. G., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile litigante.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța, constatând că este primul termen de judecată fixat în prezenta cauză civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței de soluționare a prezentei cereri, iar în temeiul dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. j. N.c.p.c constată că este competentă material, să judece pricina de față, iar în temeiul dispozițiilor art. 107 N.c.p.c. își constată competența teritorială de soluționare a prezentei cauze.
Instanța ia act că în prezenta cauză părțile au solicitat ca judecarea cauzei să aibă loc și în lipsa lor sau a reprezentanților lor legali sau convenționali.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, constatând că este concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 258 N.c.p.c. încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Apreciind administrarea completă a materialului probatoriu încuviințat în prezenta cauză, în temeiul dispozițiilor 394 N.c.p.c. instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului prezentei cauze.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 15.03.2013, reclamanta S.C. S. S.A., în contradictoriu cu pârâta Intreprinderea I. V. G. G., a solicitat instanței obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 915,17 lei debit principal contravaloare facturi aferente perioadei august 2011- iulie 2012 și 87,56 lei penalități aferente aceluiași segment temporal.
În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că între părți a fost încheiat un contract de prestări servicii, însușit pe bază de semnătură de cealaltă parte.
Față de neachitarea la termen a obligațiilor contractuale, reclamanta a înțeles să pretindă debit principal și penalități în cuantumul indicat.
Reclamanta a arătat de asemenea că pârâta a fost invitată la conciliere, dar nu a dat curs invitației adresate.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1516 cod civil.
Reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în acord cu dispozițiile art. 242 alin.2 C.pr.civ.
Cererea a fost legal timbrată cu 92 lei taxă de timbru și 3 lei timbru judiciar.
Deși legal citată pârâta nu s-a prezentat și nici nu a formulat întâmpinare în termen legal.
La termenul de judecată din data de 11 octombrie 2013, primul fixat în prezenta cauză, instanța a procedat la încuviințarea probelor și, constatând administrat întregul material probatoriu a reținut cauza spre competentă soluționare.
Analizând coroborat materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Cu privire la fundamentarea în drept a pretențiilor formulate de către reclamantă, instanța notează faptul că aceasta a invocat prevederile noului cod civil. Urmărind însă dispozițiile de aplicare a legii în timp inserate în art. 6 Noul Cod Civil, instanța notează că unul dintre principiile fundamentale este reprezentat de neretroactivitatea legii civile. În acord cu art. 5 din Legea 71/2011, legea de punere în aplicare a noului cod civil, dispozițiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate sau, după caz, produse ori savarsite după ., precum si situațiilor juridice născute după .. Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție si obligația legala de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinătate, daca aceste situații juridice subzista după . Codului civil. Analizând dispozițiile legale prin prisma principiului enunțat, precum și a intenției legiuitorului, se poate observa că efectele deja produse, ale situațiilor juridice trecute, cad în continuare sub incidența vechii reglementări a Codului Civil, anterioară momentului octombrie 2011. pe cale de consecință, deși a fost pornit sub incidența noului cod civil, prezentul proces este analizat prin prisma vechii reglementări în materie civilă, fiind vorba în esență de efecte deja produse ale unui contract încheiat sub legea veche.
La data de 23.02.2009, între părți a fost negociat și semnat un contract de prestări servicii, S.C. S. S.A. figurând în calitate de prestator, iar pârâta în calitate de beneficiar. Potrivit art. 6 beneficiarul are obligația de a primi și confirma facturile emise, lunar, neprimirea acestora neputând însă să-l exonereze de la plata contravalorii serviciilor puse la dispoziție. De asemenea, facturile pot fi contestate în scris, în termen de 5 zile de la primirea acestora. Potrivit art. 8 din convenție, întârziere în achitarea facturilor peste termenul de 30 de zile de la data scadenței atrage majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor aferente bugetului de stat.
Părțile au prevăzut expres faptul că acest contract se încheie pe o perioadă nedeterminată.
Contractul a fost asumat ambele părți pe bază de semnătură și nu a fost denunțat până la momentul formulării acțiunii de niciuna dintre acestea.
În temeiul raporturilor comerciale astfel stabilite, pentru serviciile de salubritate prestate de reclamantă, aceasta a emis un număr de 10 facturi fiscale, cu scadența cuprinsă între 15.11.2011 și 15.08.2012. debitele facturate au fost cuprinse între 39,02 lei și 97,35 lei.
Instanța reține depunerea la dosar a facturilor fiscale înscrise în tabelul centralizator. Din studierea acestor facturi rezultă că ele îndeplinesc cerințele formale prevăzute de contract și cerute de lege, identificând în mod corespunzător părțile, contractul în baza cărora sunt emise, perioada de facturare, data emiterii, data scadenței, cantitatea serviciilor prestate, tariful aplicat și suma totală facturată. Se poate observa, de asemenea, că prețul este înscris distinct față de penalitățile solicitate, că procentul de penalitate este înscris în mod expres atât în contract cât și în subsolul facturilor fiscale, fiind reiterată consecința neachitării facturii în termenul convenit de părți.
Pentru fiecare din sumele facturate și neachitate de către pârât, reclamanta a calculat penalități de întârziere, aplicând penalități de întârziere egale cu 0,04% din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere la plată.
Astfel, în urma contabilizării sumelor cuprinse în facturile înscrise în cuprinsul tabelului centralizator, instanța constată că rezultă un debit principal de 915,17 lei contravaloare facturi aferente perioadei august 2011- iulie 2012.
În baza materialului probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, că reclamanta a făcut dovada existenței creanței pretinse, pe baza contractului de prestări servicii, dublat de facturi fiscale și de asemenea, că pârâta nu a realizat dovada stingerii prin plată sau orice altă modalitate legală a debitelor scadente. Pe cale de consecință, instanța urmează a admite acest capăt de cerere și a dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 915,17 lei debit principal contravaloare facturi aferente perioadei august 2011- iulie 2012.
Cu privire la penalitățile de întârziere calculate pentru facturile rămase neachitate, instanța reține că pârâtul este de drept în întârziere prin prisma naturii obligației asumate și că, de asemenea, cuantumul acestora nu este unul disproporționat.
Sub aspectul cuantumului penalităților de întârziere datorate, instanța reține că acesta rezultă din aplicarea procentului prevăzut la sumele individualizate în cuprinsul fiecărei facturi.
Reținând îndeplinirea condițiilor răspunderii contractuale și constatând aplicabilitatea unei clauze penale, inserate în contractul încheiat și asumat de către părți, instanța urmează a admite acest capăt de cerere și a dispune obligarea pârâtei și la plata sumei de 87,56 lei penalități aferente aceluiași segment temporal, respectiv august 2011- iulie 2012.
Nici în contul sumelor pretinse cu titlul de penalități, pârâta nu a realizat dovada îndeplinirii obligațiilor asumate prin plată sau stingerea acestora în orice altă modalitate legală.
Astfel, instanța va admite în tot aceste capete de cerere și va obliga pârâta la plata sumei de 915,17 lei debit principal contravaloare facturi aferente perioadei august 2011- iulie 2012 și 87,56 lei penalități aferente aceluiași segment temporal, în total la plata sumei de 1002,73 lei.
De asemenea, față de soluția promovată capetelor principale și accesorii de cerere, reținând dispozițiile art. 451 NCPC și următoarele, precum și culpa procesuală a pârâtei, care prin neachitarea la timp a debitelor a determinat promovarea prezentei acțiuni, instanța va admite în parte și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată și va obliga de asemenea, pârâta și la plata contravalorii taxei de timbru și a timbrului judiciar, adică la plata sumei de 95 lei, respingând ca neîntemeiată cererea de acordare a contravalorii cheltuielilor de mediere, formulată de reclamantă, față de dispozițiile exprese ale art. 2 alin. 14 din legea medierii 192/2006, potrivit cărora ședințele de informare sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita. Or, în acest context, încercarea de invitare a părților la ședința de mediere nu constituie o sumă ce poate fi solicitată cu titlul de cheltuieli de judecată efectuate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. S. S.A., cu sediul în . Iași, în contradictoriu cu pârâta Intreprinderea I. V. G. G., cu sediul în Iași, ., ., ..
Obligă pârâta la plata sumei de 915,17 lei debit principal contravaloare facturi aferente perioadei august 2011- iulie 2012 și 87,56 lei penalități aferente aceluiași segment temporal, în total la plata sumei de 1002,73 lei.
Obligă pârâta la plata cu titlul de cheltuieli de judecată a contravalorii taxei de timbru și a timbrului judiciar, adică la plata sumei totale de 95 lei.
Respinge ca neîntemeiată cererea de acordare a cheltuielilor de mediere cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată astăzi, 11 octombrie 2013, în ședință publică.
Președinte, Grefier,
Red/tehn. jud. II
4 ex, 29.10.2013
| ← Contestaţie la executare. Hotărâre din 26-06-2013,... | Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
