Pretenţii. Sentința nr. 9550/2013. Judecătoria IAŞI

La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea de pe listă (poziția 28), la prima strigare au lipsit părțile, situație în care potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din ROI, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se constată, de asemenea, lipsa acestora.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Instanța, în temeiul disp. art. 254 din Noul Cod de Procedură Civilă, constată utilă, pertinentă și concludentă proba cu înscrisuri, solicitată de către reclamanta, sens in care o incuviintează. Constatând cauza în stare de judecată, instanța o reține spre soluționare, având în vedere împrejurarea că s-a solicitat judecarea în lipsa părților în temeiul dispozițiilor art. 411 alin 1, pct.2 din Noul cod de procedură civilă.

INSTANȚA

Asupra procesului civil constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._, reclamanta S.C. S. S.A. prin reprezentant legal a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care pârâții S. V. și S. M. să fie obligați la plata sumei de 460,90 lei reprezentând preț iar suma de 61,11 lei reprezentând penalități de întârziere, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâții contractul de prestări servicii nr._/11.01.2007 care constă în obligația reclamantei de a ridica și transporta reziduurile menajere pentru persoanele care locuiesc la adresa menționată, iar pârâtul are obligația de a achita prețul serviciilor prestate pe baza facturilor emise de reclamantă, în termen de 15 zile de la emiterea facturii.

În continuare reclamanta potrivit art.5 pct. 4 din contract, în caz de întârziere la plată, aplică un coeficient de penalizare egal cu cel utilizat pentru neplata obligațiilor aferente bugetului de stat.

Precizează că pârâtul nu și-a achitat obligațiile contractuale privind plata prețului și a acumulat un debit de 460,90 lei reprezentând contravaloarea facturilor de salubritate emise în perioada 01._.

Precizează că s-au aplicat penalități de întârziere prin aplicarea unui coeficient de penalizare de 0,04 % pentru fiecare zi de întârziere, conform art. 42 alin. 10 lit.b din Legea 51/2006.

Arată că pârâților le-au fost trimise adresele cu numărul_/09.07.2012 și nr. 3489/28.02.2012 și în vederea realizării concilierii directe, cu confirmare de primire, procedura rămânând fără nici un rezultat.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 1073 și 1087 C.civ. și art. 46 C.., reclamanta a solicitat proba cu înscrisurile depuse odată cu cererea.

Cererea a fost legal timbrată.

În conformitate cu disp. art. 112 pct. 5 alin. 1 C.pr.civ. reclamanta a depus, în copie, următoarele înscrisuri: adresa de invitație la conciliere, contractul de prestări servicii, facturile fiscale, tabel cu calculul penalităților de întârziere.

Pârâții, legali citați, nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat întâmpinare.

În ședința publică de astăzi, instanța în temeiul art. 167 C.pr.civ. a încuviințat pentru reclamanta proba cu înscrisurile anexate la cerere și depuse la dosarul cauzei.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

La data de 11.01.2007 s-a încheiat între reclamanta S.C. S. S.A. și S. V. contractul de prestări servicii nr._/11.01.2007 prin care reclamanta se obliga să ridice și să transporte reziduurile menajere pentru persoanele care locuiesc la adresa menționată, iar pârâtul are obligația de a achita prețul serviciilor prestate pe baza facturilor emise de reclamantă.

Cu privire la capătul 1 de cerere privind prețul serviciilor de salubrizare, instanța reține că potrivit art. 6 pct. 1 din contract plata se efectuează în termen de 15 zile de la data facturării.

Potrivit art. 969 C.civ. „Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante".

Instanța reține că potrivit facturilor fiscale depuse la dosar pârâtul datorează reclamantei suma de 460,90 lei, cu titlu de contravaloare a serviciilor de salubrizare furnizate de reclamantă.

Din analiza art. 1169 C.civ., care prevede că cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, rezultă că reclamantul - creditor care pretinde executarea unei obligații trebuie să facă dovada existenței obligației și a temeiului juridic ala cesteia, iar pârâtul - debitor care pretinde că a executat obligația asumată trebuie să facă dovada acestei executări prin mijloacele de probă admise de lege.

În speță, instanța reține că reclamanta-creditoarea a făcut dovada existenței unei obligații certe, lichide și scadente prin contractul depus la dosar și facturile sus-menționate, iar pârâtul-debitor nu a făcut dovada executării acestei creanțe.

În concluzie, pentru motivele de fapt și de drept prezentate, instanța urmează a admite acest capăt de cerere și a obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 334,80 lei cu acest titlu.

Cu privire la capătul de cerere 2 privind acordarea de penalități de întârziere aferente prețului serviciilor, instanța reține că potrivit art. 5 pct. 4 din contract, în cazul neîndeplinirii obligației de plată, de la data scadenței beneficiarul va plăti în afara sumei datorate și majorări de întârziere conform legilor în vigoare.

Față de aspectele învederate anterior instanța reține că părțile au procedat la momentul încheierii contractului la o evaluare convențională anticipată a prejudiciului ce ar putea fi înregistrat de creditor în cazul neexecutării la timp a obligației de plată a contravalorii serviciilor prestate.

Prin urmare, având în vedere caracterul accesoriu precum și semnificația clauzei penale instanța apreciază că aceasta este datorată atunci când sunt întrunite toate condițiile acordării de despăgubiri, respectiv condițiilor angajării răspunderii civile contractuale.

Față de aceste considerente, instanța reține că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1079 alin. 2 cod civil, debitorul fiind de drept în întârziere, părțile contractând expres că debitorul va fi în întârziere la momentul scadenței.

În speță, instanța reține că reclamanta a efectuat un calcul corect al penalităților de întârziere pentru sumele datorate de pârât, aplicând un coeficient de penalizare prevăzut de legile în vigoare la momentul emiterii facturilor.

În concluzie, pentru motivele de drept și de fapt expuse, instanța urmează a admite capătul de cerere privind acordarea penalităților de întârziere și a obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 41,15 lei cu acest titlu.

În ce privește cheltuieli de judecată, în temeiul art. 274 C.pr.civ. raportat la art. 998 C.civ., instanța reține că pârâul este în culpă în ce privește declanșarea prezentului proces și urmează a obliga pârâtul și la plata către reclamantă a sumei de 53,50 lei cu acest titlu, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamanta .> – cu sediul în Iași, ., prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâții S. V. și S. M., cu domiciliul în Iasi, .,Cămin, ..