Somaţie de plată. Sentința nr. 9451/2013. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9451/2013 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 6199/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9451/2013
Ședința publică de la 19 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE T. G.
Grefier M. C. M.
Pe rol se află judecarea cauzei privind pe creditor . SRL și pe debitor S. A. SRL, având ca obiect somație de plată.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 05.06.2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea data, ce face parte integrantă din prezenta, și când instanța din lipsa de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de la data de 12.06.2013 și ulterior și ulterior pentru astazi,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 20.02.2013, sub număr de dosar_, creditoarea . ROMÂNIA SRL a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea debitorului . la plata:
- sumei de 3571, 27 lei reprezentând pret al serviciilor prestate ;
- sumei de 3571, 27 lei reprezentând penalități de intârziere;
- sumei de 439, 24 lei reprezentând dobânzi legale ;
În fapt, creditoarea a arătat că Orange România SA a prestat debitorului servicii de telefonie mobilă, conform contractului încheiat între părți. În temeiul contractului, debitorului i s-au emis facturile fiscale anexate cererii de chemare în judecată, în valoare totală de 3571, 27 de lei, sumă rămasă neachitată până în prezent.
Pentru serviciile prestate și neachitate la termen au fost calculate penalități de întârziere până la concurența debitului principal iar apoi s-au calculat dobânzi legale.
În ceea ce privește calitatea procesuală, creditoarea arată că dreptul de creanță al . a fost cesionat către . SRL
Apreciază creditoarea că înțelegerea părților contractului de prestare a serviciilor de telefonie mobilă, facturile emise în contul acestor servicii coroborat cu achitarea acestora în perioada cuprinsă între data încheierii contractului și data scadenței primei facturi neplătite fac dovada caracterului cert, lichid și exigibil al creanțelor și a însușirii înscrisurilor ce le constată.
Arată creditoare că atât prețul serviciilor cât și scadența au fost însușite de debitor prin semnarea contractului și acceptarea la plată a facturilor emise.
În drept au fost invocate dispozițiile OG 5/2001 privind procedura somației de plată.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 39 lei și timbru judiciar de 3 lei.
Debitoarea a depus întâmpinare prin care a arătat următoarele:
. a încheiat cu . un contract având ca obiect furnizarea de servicii de telefonie mobilă.
Întrucât serviciile prestate de . erau de foarte slabă calitate, . a sesizat și notificat compania furnizoare în vederea rezilierii contractului.
Slaba calitate a serviciilor este dovedită și de facturile depuse la dosarul cauzei de către creditoare, majoritatea fiind cu valori negative, ceea ce demonstrează că, în fapt, debitoarea nu a beneficiat de serviciile creditoarei.
În plus, creanța solicitată nu este certă, lichidă și exigibilă, creditoarea folosindu-se de anumite clauze abuzive din contractul tipizat pus la dispoziția clienților.
Pe cale de excepție debitoarea invocă excepția inadmisibilității prezentei acțiuni, motivat de faptul că nu s-a respectat procedura prevăzută de art. 1014 C. proc. civ. și excepția lipsei calității procesuale active a creditoarei, motivat de faptul că aceasta nu a făcut dovada cesiunii creanței de la ..
Creditoarea a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că acțiunea a fost în mod corect întemeiată pe dispozițiile OG nr. 5/2001, fiind introdusă anterior intrării în vigoare a noului cod de procedură civilă.
De asemenea, creditoarea a arătat că suma solicitată de la debitoare reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Instanța a încuviințat, pentru creditoare, proba cu înscrisuri înscrisurile aflate la dosar:
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele aspecte:
În ceea ce privește excepția inadmisibilității,
Cererea formulată de creditoare a fost depusă la serviciile poștale la data de 14.02.2013, astfel cum rezultă din ștampila poștei aplicată pe plic (f. 55).
Rezultă că prezenta acțiune a fost înregistrată anterior intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, astfel încât în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 1014 C. proc. civ.
Pentru aceste argumente instanța va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității, invocată de debitoare.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual active a creditoarei,
Instanța notează că la dosarul cauzei a fost depusă dovada înscrierii în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare a cesiunii de creanță intervenite între cedentul . și cesionarul . SRL cu privire la creanțelele pe care cedentul le are împotriva debitorilor săi (f. 52), inclusiv cea pe care . o avea împotriva debitorului . (f. 53).
Mențiunile din Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare fac dovada existenței unei cesiuni de creanțe intervenite . și . SRL, astfel încât creditorul justifică în prezenta cauză calitate procesuală activă.
În continuare, instanța reține că între părți s-a încheiat contractul de prestări servicii de telefonie mobilă. La punctul 1 al contractului cuprinzând condițiile contractuale de baza, s-a specificat că . debitorului servicii, iar clientul se obligă să plătească valoarea facturilor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate fără a specifica însă care sunt prețul acestor servicii. De asemenea, potrivit art. 5.1 din contract, s-a specificat că plata pentru serviciile se va face pe baza facturii emise de . va cuprinde informații despre perioada facturată.
Instanța nu va reține critica debitorului privind caracterul pretins abuziv al unor clauze contractuale ce aveau un conținut prestabilit. În primul rând debitorul nu are calitatea de consumator, or numai un consumator se poate prevala de caracterul abuziv al clauzelor unui contract. În al doilea rând, debitorul nu a indicat în concret care sunt aceste clauze și nu a indicat în ce modalitatea acționează acestea astfel încât să fie considerate abuzive.
În derularea raporturilor contractuale, . emis mai multe facturi pe care debitorul nu le-a achitat în valoare totală de 3571, 27 lei. Pentru că nu a achitat la termen contravaloarea sumelor facturate, creditoarea a calculat debitorului penalități de întârziere pâna la concurența debitului principal și în continuare a calculat dobânda legală.
Instanța reține că, potrivit dispozițiilor art.1 din OG nr. 5/2001, procedura somației de plată se desfășoară la cererea creditorului, în scopul realizării creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printru-un înscris, ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori prin alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.
În lumina acestor dispoziții legale, procedura somației de plată presupune, pe lângă condițiile generale pentru exercitarea oricărei acțiuni în justiție, îndeplinirea anumitor cerințe speciale. Astfel, creditorul trebuie să aibă o creanță a cărei obligație corelativă constă în îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani, creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă, iar dovada acesteia se poate face numai cu înscrisuri.
Instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile procedurii somației de plată, creanța solicitată de creditoare neavând un caracter cert și lichid, în înțelesul art. 379 C.proc.civ. potrivit căruia „creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul” și lichidă atunci când „câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o osebită socoteală”.
Astfel, chiar dacă debitorul și-a asumat obligația de plată a viitoarelor facturi, instanța constată că în contractul semnat de către debitor nu s-a furnizat nici un element din care să rezultă modul cum vor fi calculate viitoarele facturi. Practic, debitorul a semnat că va plăti costul unor servicii, fără să rezulte în nici un mod care era nivelul acelor costuri. Astfel, nu se poate spune că facturile emise de către creditor emană de la debitor sau sunt recunoscute de acesta și, de asemenea, nu există nici o dispoziție legală prin care acestea să îi fie opozabile.
Instanța respinge apărarea creditoarei că debitorul a recunoscut facturile a căror contravaloare o solicită prin plata facturilor anterioare, deoarece acest fapt poate echivala doar cu o recunoaștere a facturilor efectiv plătite. In consecința se va respinge atâta capătul principal, cât și capetele accesorii ca neîntemeiate.
În temeiul art 1 din OG 5/2001 privind procedura somației la plată și a art. 379 din C. proc. civ.., instanța va respinge cererea ca neîntemeiata.
Reținând că debitoarea nu se află în culpă procesuală, conform art.274 Cod procedură civilă, deoarece nu a căzut în pretenții, instanța va respinge și cererea accesorie de obligare la cheltuieli judiciare.
Conform prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., partea care a căzut în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
În prezenta cauză creditorul nu a făcut o evaluare corectă a șanselor sale de câștig în cadrul procedurii somației de plată, deși cunoștea sau trebuia să cunoască împrejurarea că debitorul a formulat numeroase sesizări în ceea ce privește calitatea serviciilor prestate de ., astfel încât putea să anticipeze invocarea unei excepții de neexecutare a contractului. Cu toate acestea, creditorul a ales o cale în justiție în care probatoriul este limitat și în care raporturile dintre părți trebuie să fie extrem de clare. Întrucât nu a probat îndeplinirea condițiilor prevăzute cumulativ de OG nr. 5/2001, creditorul a căzut în pretenții.
Debitoarea a făcut dovada efectuării cheltuielilor de judecată prin depunerea la dosarul cauzei a chitanței nr. 503/05.06.2013 prin care atestă achitarea onorariului avocatului ales în valoare de 1000 lei. Apreciind că debitoarea a făcut dovada efectuării cheltuielilor de judecată solicitate, instanța urmează să admită cererea acesteia de obligarea a creditoarei – care a căzutîn pretenții - la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii, excepție invocată de debitoare prin întâmpinare.
Respinge ca neîntemeiată execepția lipsei calității procesuale active, excepție invocată de debitoare prin întâmpinare.
Respinge ca neîntemeiată cererea de emiterea a somației de plată formulată de creditoarea S.C. E. K. ROMANIA S.R.L., cu sediul în Bucuresti, .. 10 A, sector 2, în contradictoriu cu debitoarea ., cu sediul în . R., DN 28 Iași – Tg. F., jud. Iași.
Admite cererea debitoarei de obligare a creditoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă creditoarea să achite debitoarei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat ales.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.06.2013.
Președinte, Grefier,
RED.G.T./TEH .G.T.
4ex/20.09.2013.
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 14-10-2013,... | Partaj judiciar. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria IAŞI → |
|---|
