Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 722/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 722/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 26830/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: M. N.
Grefier: P. T.
Sentința civilă nr. 722/2014
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. S. S.A. și pe pârâtul J. G., având ca obiect actiune in raspundere contractuala.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă reprezentantul reclamantei și pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită și că, prin Serviciul Registratură, reclamanta a înaintat precizări.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare, având în vedere și împrejurarea că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22 august 2013, pe rolul Judecătoriei Iași, sub nr._, reclamanta .. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul J. G., obligarea acestuia la plata către reclamantă a sumei de 100,10 lei cu titlul de preț și 26,95 lei cu titlu de penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată, solicitând și cheltuieli de mediere.
În motivarea cererii societatea reclamantă a arătat că, în baza contractului nr._/09.02.2005 a prestat pârâtului servicii de salubritate însă, acesta nu a înțeles să-și achite obligațiile contractuale privind plata prețului. Penalizările au fost calculate în baza art. 42 alin. 10 lit. b din Legea nr. 51/2006 și este egal cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare. Reclamanta a mai arătat că a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, convocând pârâtul la sediul său prin adresa nr. 6793/05.04.2012, dar și pe calea medierii, pârâtul refuzând să se prezinte.
În drept, societatea reclamantă a invocat dispozițiile art. 1516 Cod civil, iar în temeiul dispozițiilor art. 223 alin. 3 și art. 411 alin 1 pct. 2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri, fiind anexate în copii certificate pentru conformitate cu originalul: adresa 6793/05.04.2012, dovada comunicării acestora, contractul nr._/09.02.2005, modul de calcul al penalităților, facturile fiscale emise și neachitate și dovada convocării pârâtei la mediator.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei, conform dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. a OUG 80/2013.
Deși legal citat, pârâtul nu s-a prezentat și nici nu a formulat întâmpinare.
La data de 10 decembrie 2013,pârâtul a atașat la dosar în copie două chitanțe de plată, chitanța nr._/10.12.2013, în valoare de 55 lei și chitanța nr._ din 10.12.2013.
În raport de aceste plăți, la data de 21 ianuarie 2013 reclamanta a arătat că debitul rămas neachitat este de 56,53 lei.
În cadrul cercetării judecătorești s-a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând coroborat materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 5 din Noul Cod Civil, dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Aceleași prevederi sunt cuprinse și în dispozițiile art. 5 alin. 1 din Legea 71/2011, care stabilesc că dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Întrucât, în cauză, contractul dintre părți s-a încheiat la data de 01.02.2005, când erau în vigoare dispozițiile cod civil abrogat în prezent, instanța va face aplicarea acestora în cauza de față.
La data de 09.02.2005, părțile au încheiat contractul de prestări servicii nr._/09.02.2005, .. figurând în calitate de prestator iar pârâtul în calitate de beneficiar. Obiectul contractului a fost reprezentat de ridicarea și transportul reziduurilor menajere. Contractul a fost încheiat de părți pe o durată nedeterminată, începând cu data de 01.02.2005, în conformitate cu dispozițiile art. 2 din convenție.
Plata pentru prestațiile realizate trebuia efectuată, potrivit contractului, lunar, în termen de 30 zile de la data primirii facturii, întârzierea în achitarea sumelor datorate, cu peste 30 de zile de la data scadenței, atrăgând majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, valoarea acestora neputând depăși cuantumul debitului, astfel cum se stipulează în cuprinsul dispozițiilor art. 5 din contract.
În temeiul raporturilor comerciale astfel stabilite, pentru serviciile de salubritate prestate de reclamantă, aceasta a emis facturile fiscale aferente obligațiilor pentru perioada septembrie 2010 - octombrie 2011, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse în dosar.
Observând facturile depuse la dosar, instanța constată faptul că acestea au fost emise lunar, începând cu data de 30.09.2010 - până la data de 31.10.2011.
Debitele facturate în perioada astfel individualizată au fost înscrise în cuprinsul fiecărei facturi emise. Pentru fiecare din sumele facturate și neachitate de către pârât, reclamanta a calculat penalități de întârziere.
Prin cumularea sumelor înscrise în cuprinsul fiecăreia dintre facturile atașate în copie la dosarul cauzei, instanța constată că debitul principal se ridică la cuantumul de 100,10 lei. În ceea ce privește penalitățile de întârziere percepute pentru întârzierea la plata debitului principal, cuantumul total al acestora se ridică la suma de 26,95 lei, calculate până la data de 15.03.2013.
La data de 10.12._, pârâtul a achitat parțial obligațiile solicitate de către reclamantă. Astfel, pârâtul a achitat conform chitanței nr._/10.12.2013 suma de 55 lei, reprezentând taxă de timbru – 20 lei și cheltuieli de mediere - 35 lei, iar conform chitanței nr._/10.12.2013 suma de 45 lei, din care 26,95 reprezintă penalitățile, iar 18,05 lei debit parțial. Așadar, suma rămasă de achitat este de 56,53 lei.
Față de cele reținute, instanța urmează a admite în parte cererea de chemare în judecată și a obliga pârâtul la plata sumei de 56,53 lei cu titlu de preț servici de salubritate. Cu privire la cererile privitoare la plata cheltuielilor de judecată, respectiv la plata cheltuielilor de mediere, instanța reține achitate aceste obligații, urmând a respinge cererile ca fiind rămase fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. S. S.A., J_, CUI RO14816433 cont bancar RO85TREZ4065069XXX000955, cu sediul în Iași, ., județul Iași, în contradictoriu cu pârâtul J. G. CNP_, cu domiciliul în Iași, ., . județul Iași.
Obligă pârâtul J. G. să plătească reclamantei S.C. S. S.A suma de 56,53 lei, reprezentând contravaloarea facturilor de salubritate emise în perioada iunie 2010 – decembrie 2012 și neachitate.
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată și a celor de mediere ca fiind rămase fără obiect.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
4Ex./06.02.2014
Red./Tehnored. M.N.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1546/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2536/2014.... → |
|---|
