Fond funciar. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 21-10-2014 în dosarul nr. 15000/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr._/2014
Ședința publică de la 21 Octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE- C. E. D.
Grefier -D. V.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . în contradictoriu cu pârâții C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR POPEȘTI, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR IAȘI, F. I., ., S. V., având ca obiect fond funciar rectificare T.P. .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra excepției necompetenței generale a instanțelor judecătorești, invocată de instanță din oficiu, au avut loc în ședința publică din data de 14.10.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru astăzi, 21.10.2014, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Asupra cauzei de față deliberând constată următoarele :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.04.2014, reclamanta S.C. A. T. S.A. în contradictoriu cu pârâții C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR POPEȘTI, C. JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR IASI, F. I., S. V., . a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună rectificarea titlului de proprietate nr._/30.03.1998 în sensul îndreptării erorilor de ordin material privitoare la identificare topo-cadastrală a terenului reconstituit, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat reclamanta în esență următoarele: a cumpărat prin contract de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 334/11.06.2010 de la F. I. suprafața de 26 ha și 6463 mp teren agricol iar cu ocazia întocmirii documentației topo-cadastrale în vederea înscrierii dreptului în carte funciară a constatat că în actul de proprietate emis în procedura Legii nr.18/1991 în beneficiul numitei S. V. există erori materiale cu privire la numărul de . nu coincid identificatorii topo-cadastrali cu cei din planul cadastral.
S-a menționat că suprafața totală este corect trecută în titlul de proprietate, la fel amplasamentul și vecinătățile întrucât punerea în posesie s-a făcut corect, dreptul de proprietate nefiind afectat în substanța sa.
În drept, s-au invocat prevederile Legii nr.18/1991, Legii nr.247/2005, art.223 Cod procedură civilă.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri (f.9-23 dosar), expertiză topo-cadastrală.
Cererea formulată a fost comunicată pârâților chemați în judecată, conform dispozițiilor art.201 Cod procedură civilă.
A formulat întâmpinare în cauză pârâta C. Județeană de Fond Funciar Iași (f.28 ds).
În motivarea întâmpinării a arătat faptul că potrivit dispozițiilor art.6 literele c) și h) din H.G. nr.131/1991 și art.37 din același act normativ titlul de proprietate a fost emis pe baza documentației întocmită de C. L. de Fond Funciar Popești iar C. Județeană de Fond Funciar Iași neavând ca atribuție stabilirea amplasamentelor nu are culpă procesuală în survenirea eventualelor erori la momentul eliberării titlului de proprietate. S-a mai arătat că în cazul pretinderii unui alt amplasament incidente devin dispozițiile art.III din Legea nr.169/1997.
În drept s-au invocat prevederile Legii nr.18/1991, H.G. nr.131/1991, art.411 Cod procedură civilă.
Prin răspunsul la întâmpinarea pârâtei C. Județeană de Fond Funciar Iași (f.43 ds), reclamanta a arătat că față de dispozițiile art.7 alin.1 litera a) din HG nr.131/1991, text potrivit căruia C. Județeană de Fond Funciar are atribuții de instruire a C. L. de Fond Funciar, de distribuire a hărților și planurilor necesare bunei desfășurări a activității acesteia, nu este întemeiată susținerea pârâtei prin care invocă lipsa oricărei culpe în emiterea actului de proprietate cu înscrierea eronată a amplasamentului.
În ceea ce privește calificarea juridică a cererii sale reclamanta a arătat că terenul în discuție este greșit identificat topocadastral în acte, eroarea fiind una formală, nefiind incidentă sancțiunea nulității actului de proprietate.
S-a mai arătat că rectificarea actului nu constituie motiv de nulitate, că rectificarea erorilor materiale poate fi în egală măsură judecătorească și administrativă, că are calitatea de cumpărător de bună credință care nu își poate înscrie dreptul de proprietate în cartea funciară și nu poate dispune de acesta.
La primul termen de judecată fixat în cauză instanța a invocat excepția necompetenței generale a instanței de judecată în soluționarea cererii de rectificare a titlului de proprietate, excepție pe care analizând-o o găsește întemeiată, pentru următoarele considerente:
În fapt la data de 30.03.1998 s-a emis în beneficiul numitei S. V. titlul de proprietate_ pentru suprafața de 5,06 ha ha pe raza comunei Popești județ Iași, în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr 18/1991.
Din totalul suprafeței de teren reconstituite, suprafața de 2, 4600 ha a fost instrăinată de beneficiar către pârâta ., care la rândul său a înstrăinat-o prin contractul autentificat sub numărul 585/09.06.2010 către pârâtul F. I., iar acesta, la rândul său, a înstrăinat-o reclamantei din cauză prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 334/11.06.2010 la BNP C. G. L..
Solicită reclamanta rectificarea titlului de proprietate emis pârâtei S. V. sub aspectul numărului de . suprafața de 2,46 ha teren înscrisă în actul de proprietate având în vedere că potrivit celor constatate de persoana autorizată să efectueze documentația cadastrală pentru întabulare, identificatorii topo/cadastrali sunt greșit înscriși în actul de proprietate.
În drept, potrivit art.59¹ din Legea nr.18/1991:
“(1)Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară.
(2) Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii comisiei județene.
(3) Procedura de îndreptare a erorilor materiale și de rectificare a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.”
Față de dispozițiile art.59 indice 1 din Legea nr.18/1991 instanța reține că revine Comisiei Județene de Fond Funciar și Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași competența în rectificarea actului de proprietate al reclamantei, cererea nefiind una de competența instanței de judecată.
Operatiunea de îndreptare a erorilor materiale (ca și cea de lămurire sau completare) din actele juridice revine, ca regulă generală, în sarcina și competența emitentului acestora (a se vedea în acest sens competența de soluționare a cererilor de îndreptare eroare materială, lămurire sau completare pentru hotărârile judecătorești, actele notariale, actele emise de executorii judecătorești, actele de stare civilă, etc).
Emitent al titlului de proprietate dedus judecătii este C. Județeană de Fond Funciar, care are atribuții expres prevăzute de legea specială în acest sens.
Prin urmare în măsura în care la scrierea titlului s-au produs erori în ceea ce privește datele care individualizează pe titularul dreptului sau chiar dreptul de proprietate cu toate atributele sale, erori care nu conduc la modificarea dreptului în substanța sa, legiuitorul a dat soluționarea acestora în competența organului emitent, care a scris titlul de proprietate.
Intervenția instanței în acest caz depășește ceea ce este necesar pentru a se obține satisfacția proprietarului întrucât rectificarea nu are un caracter litigios - dreptul titularului de a se bucura de redarea corectă pe suportul material care încorporează dreptul său de proprietate, a atributelor reale ale imobilului nefiind contestat în cauză, fapt ce rezultă și din atitudinea de neopoziție a pârâtelor comisii de fond funciar.
Situația dedusă judecății trebuie să își găsească soluționarea pe calea rectificării administrative a actului de proprietate, prin contribuția celor trei autorități implicate în emiterea titlului de proprietate.
Problema dedusă judecății nu este una litigioasă nu implică dezlegări în drept ci una exclusiv tehnică, generată de organizarea deficitară a lucrărilor de cadastru la nivelul unității administrative teritoriale la momentul emiterii actului.
Legiuitorul a înțeles să dea în competența emitentului sarcina îndreptării erorilor din actul administrativ întrucât organul emitent este întotdeauna cel mai bine plasat pentru a da o soluționare cererii de îndreptare a erorilor strecurate în actul pe care l-a emis.
În ceea ce privește susținerea reclamantei că revine și instanței judecătorești - alternativ cu organele administrative - competența de a proceda la rectificarea actului de proprietate, instanța reține că în prezența textului de lege care stabilește expres competența soluționării cererilor de îndreptare a erorilor de scrierea și a rectificărilor actelor administrative de proprietate în sarcina autorităților emitente, nu poate fi primită o atare susținere.
Activitatea jurisdicțională este atributul instanțelor de judecată și reprezintă prin definiție activitatea de soluționare a conflictelor invite între subiectele de drept, prin aplicarea legii.
Or, în situația rectificarii unor erori dintr-un act administrativ emis de o autoritate din afara sistemului judiciar, câtă vreme dreptul nu este contestat, nu suntem în prezența conceptului de jurisdicție.
Legile speciale în materia fondului funciar prevăd în mod explicit faptul că procedura de reconstituire a dreptului de proprietate de la debutul acesteia și până la emiterea actului final este prin excelență o procedură administrativă iar intervenția instanței de judecată este necesară atunci când se urmărește cenzurarea actelor administrative în măsura în care au fost emise cu nerespectarea dispozițiilor legale.
Or, după cum reclamanta arata în răspunsul la întâmpinare, în cauză nu se invocă nelegalitatea actului emis ci o . erori de ordin formal, generate de aprecierea greșită a unor date de ordin tehnic, reclamanta neavând vreun interes în anularea actului de proprietate ci solicitând îndreptarea acestuia.
Nici susținerile relative la faptul că prin admiterea excepției este îngrădit dreptul reclamantei la justiție nu pot fi primite câtă vreme, astfel cum s-a arătat anterior, pretenția dedusă judecății nu este de natură litigioasă, reclamanta are deschisă posibilitatea rectificării actului pe cale administrativă iar în măsura în care acest drept i-ar fi refuzat de autoritatea administrativă se poate adresa instanței pe calea plângerii pentru a obține sancționarea acestui refuz prin hotărâre judecătorească.
În ceea ce privește susținerea relativă la încălcarea dreptului său de proprietate instanța reține că după cum reclamanta a susținut în cererile sale, în discuție nu este fondul dreptului de proprietate al acesteia.
De dreptul de proprietate reclamanta s-a bucurat și se bucură în virtutea actului juridic existent a cărui rectificare o solicită, nefiind reclamate încălcări ale acestui drept.
Prerogativele posesiei, folosinței și dispoziției nu sunt afectate de erorile cu privire la care se solicită îndreptarea actului, aspect dovedit de împrejurare că reclamanta a dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate de la un subdobanditor al beneficiarul actului a cărui rectificare o solicită.
Impedimentul de care face vorbire reclamanta- de înscriere a dreptului său de proprietate în cartea funciară, vizează un efect al publicității imobiliare care este opozabilitatea dar, de lege lata, înscrierea în cartea funciară nu afectează atributul dispoziției asupra bunului dobândit.
Pentru totalitatea motivelor expuse, reținând faptul că cererea reclamantei vizează preluarea de către instanța de judecată a atribuțiilor proprii unui organ fără activitate juridisdicțională și contravine disp.art.59 ind.1 din Legea nr.18/1991 coroborat cu art. 129 alin.2 pct.1 din C., instanța va admite excepția invocată cu consecința respingerii cererii având ca obiect rectificarea titlului de proprietate ca inadmisibilă întrucât aceasta este de competența unui organ fără activitate jurisdicțională.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești, invocată de instanță din oficiu.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta . cu sediul în București, . nr.3-5 Office Building etajul 5 camera 5P, sector 2 cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat H. E., în mun Iași ..1 județ Iași în contradictoriu cu C. L. DE FOND FUNCIAR POPEȘTI cu sediul în . DE FOND FUNCIAR IAȘI, cu sediul in Mun Iași ..60 jud Iași, F. I., dom in Iași . județ Iași, . cu sediul în mun Iași ., . etajul 3 ., S. V., dom in . județ Iași, având ca obiect rectificare titlu de proprietate ca inadmisibilă.
Cu drept de a formula recurs în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei sentințe, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, 21.10.2014.
Președinte, C. E. D. | ||
Grefier, D. V. |
red/teh/ced
09.01.2014,8ex
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 9617/2014. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 3163/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
