Plângere contravenţională. Sentința nr. 1970/2014. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 1970/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 13427/245/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1970/2014

Ședința publică de la 10 Februarie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE B. Ș.

Grefier C. P. C.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul T. A. M. în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 20.01.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru a delibera s-a amânat pronunțarea pentru data de 03.02.2014, când, din lipsă de timp pentru a delibera s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,

INSTANȚA,

Prin plângerea formulată petenta T. A. M. a solicitat în contradictoriu cu intimata Poliția L. Iași anularea ., nr._/ 15.03.2013, invocând

a)prescripția de a aplica sancțiunea in raport de art. 16 alin 1 din Ordonanța de Guvern nr.2/2001 "Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie In termen de 6 tuni de la data săvârșirii faptei" Așadar, aplicarea sancțiunii se poate efectua in termen clar de 6 luni de zile de la săvârșire si nu de la constatare. Termenul special de prescripție prevăzut în Legea nr.50/1991 art. 31 "Dreptul de a constata contravențiile si de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie in termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei", arat ca intimatul nu s-a raportat la data săvârșirii faptei, care in realitate s-a petrecut la nivelul anului 2006 (pe care o va proba cu martori si diverse înscrisuri), ci la data constatării, intimatul făcând confuzie intre data săvârșirii si data constatării Așadar, va rog sa rețineți prescripția, atat pe dispozițiile O.G. nr.2/2001. cat si pe dispozițiile Legii nr. 50/1991.

Aceste modificări erau parțial realizate la data cumpărării si anume 14.02.2007, in acest sens voi aduce martori. Este fara putere de tăgada ca sunt mult mai vechi de 6 luni de zile, respectiv 2 ani.

b) nulitatea absolută a acestuia, pe considerentul lipsei menționării datei săvârșirii faptei reținută ca și contravenție. Așadar, agentul constatator arata ta rubrica "am constatat" ca a găsit peste ultimul etaj al blocului o șarpanta fara a exista autorizație de construcție, insa, desi el i-am explicat ca parțial asa era la momentul ta care a cumpărat apartamentul (2007), nu se precizează nicăieri in cuprinsul acestui proces verbal data efectuării acestor modificări interioare.

Astfel, potrivit art. 16 din O.G. 2/2001, "procesul verbal va cuprinde, în mod obligatoriu, data și locul unde este încheiat, (...), descrierea faptei contravenționale, cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită (...)*, iar potrivit art. 17 din același act normativ, "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal". Nulitatea se constată și din oficiu.

Procesul verbal este lovit de nulitate absolută și datorită faptului că nu a fost individualizată sancțiunea raportat la care fapta reținută în procesul verbal a fost amendată.

Consideră că ar fi fost corect ca acest proces verbal să fi fost încheiat în prezența sa și în raport de art. 16 pct. 7 să fi avut dreptul la obiecțiuni. Și din acest punct de vedere invocă nulitatea absolută.

În drept, a invocat OG nr. 2/2001.

În dovedire, se solicită martori și orice alte probă necesară.

Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea excepțiilor și a plângerii.

Analizând plângerea, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, a probelor administrate – înscrisuri, martor B. C. – precum și a dispozițiilor generale și speciale ce guvernează materia contravențională, prezenta instanță apreciază:

Cu privire la excepții:

a)excepția prescripției dreptului de aplicare a sancțiunii va fi admisă pentru următoarele considerente:

Potrivit dreptului comun – art. 16, al OG 2/2001 – „aplicarea sancțiunii amenzii … se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”, iar potrivit legii speciale – art. 31 Lg. 50/1991 – „dreptul de a constata contravenția și de a aplica amenzile se prescriu în termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei”.

În speță, nu se va putea reține circumstanța legală prevăzută de art. 13, alin. 2 OG 2/2001 invocată de intimată pentru că:

a)în procesul verbal atacat nu s-a indicat data săvârșirii faptei contravenționale;

b) acțiunea de construire a șarpantei – așa cum a declarat și martorul audiat – nu este o faptă continuă – în sensul ipotezei legiuitorului din art. 13, al. 2 OG 2/2001.

Or, în ipoteza în care intimata nu a indicat data săvârșirii contravenției, nu se va putea reține caracterul derogatoriu al textului special prevăzut de art. 31 Lg. 50/1991, de doi ani de la data săvârșirii faptei.

Coroborarea declarației martorului cu înscrisurile depuse concură către stabilirea cu exactitate a momentului efectuării lucrării – respectiv anul 2006 – moment în raport cu care aplicarea sancțiunii contravenționale este prescrisă.

Din analiza lucrărilor dosarului, se va reține de asemenea – conform înscrisurilor existente la filele 31-33 – faptul că certificatul de urbanism emis în 2012 este actul final al autorizării lucrării, or, în raport și de acest moment și cel al dobândirii certificatului, sancțiunea apare ca fiind complet nejustificată și nelegitimată, în planul peremptoriu al termenului și a condițiilor exprese prevăzute de legiuitor în această materie.

A fortiori rationae, prezenta instanță subliniază faptul că la 23.08.2012 certificatul de urbanism emis la acea dată arată că „poate fi utilizat pentru construire șarpantei – intrare în legalitate (fila 40 verso), ceea ce conduce la ideea restabilirii legalității încălcate la momentul 2006 – când s-a construit șarpanta.

Pentru toate aceste considerente, se va reține atât nelegalitatea aplicării sancțiunii amenzii cât și netemeinicia acesteia, și, pe cale de consecință se va admite excepția prescripției dreptului de aplicare a sancțiunii, apreciindu-se ca fiind caduce motivele de nulitate invocate, în raport cu efectul admiterii excepției prescripției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția prescripției dreptului de aplicare a sancțiunii contravenționale.

Constată ca fiind caducă excepția nulității absolute, invocate de petentă.

Constată ca fiind prescrisă aplicarea sancțiunii contravenționale stabilite prin procesul verbal de contravenție ., nr._/ 15.03.2013.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.

Pronunțată astăzi, 10 Februarie 2014, în ședință publică.

Președinte, Grefier,

Redactat B.Ș.

Tehn. 4ex. I.L. – 08.05.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1970/2014. Judecătoria IAŞI