Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 22870/245/2013

Dosar nr._ Cod operator: 3171

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR._/2014

Ședința publică de la 30 Septembrie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE -C. E. D.

Grefier- D. V.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul P. B. I. în contradictoriu cu intimatul I. IAȘI-S.R., având ca obiect plângere contravenționala stabilire competență regulator.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru 23.09.2014, ulterior pentru astăzi, 30.09.2014, când în aceeași compunere, a hotărât:

INSTANȚA,

Asupra cauzei de față deliberând constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17 iulie 2013 petentul P. B. I., a contestat procesul verbal de constatare și sancționare contravențională .>CP nr._/15.07.2013 .

În motivarea plângerii a arătat petentul faptul că a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea abaterii prevăzută de dispozițiile art.108/1/d/3 din OUG nr.195/2002 constând în aceea că la data menționată în procesul verbal contestat a condus autoturismul marca SEAT nr. de înmatriculare_ pe DE 583 la km 206 în localitatea Vânători către Sculeni cu viteza de 93 km/h însă în fapt nu a condus autoturismul cu această viteza pe acest sector de drum, nu își însușește mențiunile înscrise la rubrica obiecțiuni a procesului verbal, sarcina probei faptei contravenționale revine agentului constatator.

S-a solicitat, în principal, anularea actului de sancționare iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate cu sancțiune avertismentului.

În drept s-au invocat prevederile O.G. nr.2/2001 și ale art.6 din C.E.D.O.

În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri și martorul T. I. D..

S-a anexat plângerii copia procesului verbal de constatare și sancționare contravențională (f.5 dosar) și copia actului de identitate (f. 6 dosar).

Plângerea a fost legal timbrată cu taxă timbru de 20 lei (f. 11 dosar).

Intimatul a formulat întâmpinare (fila 15 dosar) solicitând anularea plângerii în baza art.200 C. iar pe fond respingere acesteia ca neîntemeiată.

S-a arătat că sancțiunea a fost legal aplicată .

În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu înregistrarea video a abaterii.

În drept s-au invocat prevederile O.G. nr.2/2001, O.U.G. nr.195/2002, H.G. nr.1391/2006.

S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare învederând îndeplinire condițiilor cerute de lege pentru legala investire a instanței de judecată, sub aspectul condițiilor de formă pe care trebuie să le îndeplinească cererea introductivă.

La solicitarea instanței intimatul a depus anterior primului termen de judecat documentația aferentă procesului verbal contestat respectiv: raportul agentului constatator, suport optic cu înregistrarea video a abaterii, atestat de operator radar, buletin de verificare metrologică a cinemometrului cu care a fost măsurată viteza petentului (f.24 -30 dosar).

În urma conflictului negativ de competență invit între Judecătoria Iași și Judecătoria P., prin Sentinta civilă nr.659/CA/2014 a Tribunalului Iași s-a stabilit că aparține Judecătoriei Iași competența teritorială în soluționarea plângerii petentului locul săvârșiorii faptei reținut în procesul verbal de sancționare fiind satul Vânători ., localitate aflată în circumscripția judecătoriei Iași.

După reînregistrarea cauzei pe rolul Judecătoriei Iași instanța a încuviințat, la cererea petentului, probe cu înscrisuri și a luat act de renunțarea acestuia la proba testimonială iar la solicitarea intimatului, proba cu înscrisuri și înregistrarea video a abaterii.

Analizând actele și lucrările cauzei civile de față constată următoarele:

În fapt prin procesul verbal de constatare și sancționare contravențională . nr_/15.07.2013 (f.30 ds) petentul din cauza de față a fost sancționat contravențional cu sancțiunea principală a amenzii (9 p.a.) în cuantum de 720 lei și 6 punct penalizare fiind reținută în sarcina acestuia săvârșirea faptei contravenționale prevăzută de dispozițiile art. 108 alineat 1 litera d) punctul 3 din OUG nr.195/2002 constând în aceea că la data de 15.07.2013 orele 12.23 pe DE 583 - KM 206 în localitatea Vânători către Sculeni a condus auto SEAT_ cu viteza de 93 km/h, faptă înregistrată cu aparatura radar tip Phyton instalată pe auto IS VMW.

Procesul verbal a fost încheiat în prezența petentul care l-a semnat spre luare la cunoștință.

La rubrica Mențiuni s-a inserat „nu are obiecțiuni”.

În drept potrivit art.34 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.

Examinând așadar cu prioritate legalitatea sub aspect formal a procesului-verbal de contravenție contestat, instanța constată că actul de sancționare a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.15 și următ. din O.G. nr.2/2001 și ale art.180 din H.G. nr.1391/2006 fiind încheiat de către un agent constatator competent (agent al poliției rutiere) care a inserat în cuprinsul actului calitatea în care a acționat, toate mențiunile necesare individualizării persoanei trase la răspundere contravențională, a faptei reținute în sarcina sa, data și locul comiterii, mijlocul tehnic cu ajutorul căruia s-a constatat abaterea, sancțiunile aplicate și măsura tehnico-administrativă luată, temeiurile de drept corespunzătoare, semnătura.

Văzând și disp. art.17 din O.G. nr.2/2001, instanța reține faptul că în privința procesului verbal dedus judecății, nu este incidentă niciuna din cauzele de nulitate ce ar putea fi constatată din oficiu.

Nu sunt întemeiate criticile de nelegalitate aduse de petent actului de sancționare, critici care vitează insuficienta descriere a faptei, lipsa mențiunii județului în care s-a constatat fapta, nemenționarea limitei de viteză pe sectorul de drum respectiv în cuprinsul procesului verbal .

Astfel, instanța reține că într-adevăr în cuprinsul procesului verbal nu s-a menționat expres denumirea județului în care se află localitatea și nici nu s-a făcut o mențiune expresă cu privire la limita de viteză pe sectorul de drum respectiv însă aceste omisiuni nu sunt de natură să atragă nulitatea actului întrucât s-au menționat de către agentul constatator date suficiente pentru a exclude orice dubiu cu privire la locul săvârșirii cum ar fi: localitatea în care s-a săvârșit fapta - Vânători, categoria și denumirea drumului - DN 583, kilometrul- 206, direcția de mers a petentului – către Sculeni.

În ceea ce privește descrierea faptei instanța reține că potrivit textului de lege în care a fost încadrată fapta petentului – art.108/1/d/3 din O.U.G. nr.195/2002 „ Savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contraventii atrage, pe langa sanctiunea amenzii, si aplicarea unui numar de puncte de penalizare, dupa cum urmează (…) 3.depasirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;

Cum în procesul verbal s-a reținut faptul că petentul a circulat cu viteza de 93 km/h într-o localitate și dată fiind dispoziția legală de principiu din art.49 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 text potrivit căruia „Limita maxima de viteza în localitati este de 50 km/h.”, instanța găsește că omisiunea agentului de a preciza expressis verbis și faptul că petentul a circulat cu o viteză cu 43 km/h mai marea decât cea maximă admisă nu este de natură să invalideze actul de sancționare.

Pe cale de consecință instanța va concluzia că elementele descriptive ale faptei din actul de sancționare sunt suficiente pentru a verifica existența corespondenței cu textul de lege incriminator și măsura în care sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției.

Pentru totalitate motivelor expuse, criticile de nelegalitate aduse actului (excepția nulității procesului verbal) cum a fost calificată de petent prin apărător vor fi respinse ca neîntemeiate.

Sub aspectul temeinicieiactului de sancționare instanța reține că în privința abaterilor de la normele legale privitoare la regimul de viteză al autoturismelor pe drumurile publice, dispozițiile art.121 alin.2 din HG nr.1391/2006, impun o exigență de ordin probatoriu specială. Astfel, potrivit acestui text de lege „Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.”

De asemenea potrivit art.109 alin.1 și 2 din OUG nr.195/2002 „Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către polițiștii de frontieră. Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.

Așadar constatarea abaterilor din această categorie nu poate fi făcută decât cu ajutorul unor mijloace tehnice numite cinemometre concepute să măsoare de la distanță, să înregistreze și să afișeze viteza de deplasare a autovehiculelor aflate în mișcare în traficul rutier. Constatările personale ale agentului constatator nu pot singure, să susțină temeinicia procesului verbal de contravenție dat fiind faptul că specificul abaterii impune probarea cu certitudine și precizie a unui aspect (viteza de deplasare a autoturismului) asupra căruia percepția fizică a unei persoane nu poate oferi decât o informație relativă.

Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, aparatele radar trebuie să îndeplinească cerințele metrologice și tehnice prevăzute în normele de metrologie legală emise de Biroul R. de Metrologie Legala iar atestarea îndeplinirii acestor cerințe se face prin omologarea aparatului de masurare și prin verificarea sa metrologică periodică de către autoritatea competentă, sens în care se eliberează un buletin de verificare metrologică.

Proba conformității aparatului de măsurare cu cerințele legii revine intimatului, având în vedere faptul că legea, prin disp.art.121, 181 din H.G. nr.1391/2006 și art.109 din O.U.G. nr.195/2002, impune această condiție relativă la modul de constatare a contravenției în sarcina sa.

În cauză instanța reține că viteza de circulație a petentului a fost înregistrată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic– aparat radar Phyton- montat pe autospeciala_ fapt menționat ca atare în actul de sancționare.

Astfel cum rezultă din buletinul de verificare metrologică depus de intimat la dosar ( fila 29 dosar ) cinemometrul era omologat și se afla în perioada de valabilitate a ultimei verificări metrologice (03.04._14) fiind așadar îndeplinite condițiile art.109 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002. De asemenea cinemometrul era autorizat să efectueze înregistrări atât în regim staționar cât și în regim de deplasare.

De asemenea, instanța reține că agentul constatator din cadrul Serviciului Rutier Iași care a constatat contravenția și a aplicat sancțiunea U. P. I., deținea atestat de operator radar fiind așadar abilitat să folosească și să exploateze echipamentul video de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor (atestat de operator radar depus la fila 28 dosar).

Din înregistrarea video a abaterii (f.26 ds) instanța reține că la momentul înregistrării ,respectiv orele 12.23 autovehiculul condus de petent circula cu viteza de 93 Km/h (94 km/h și ulterior mereu și gradat în scădere pe măsura avansării către locul poziționării aparatului radar), viteză afișată de aparatul radar.

În ceea ce privește limita de viteză pe sectorul de drum în discuție instanța reține că acesta era un sector aflat in localitate supus ca regulă generală unei unei limitări de viteză de 50 km conform art.49/1 din OUG nr.195/2002, text redat in cele ce au precedat.

De asemenea limita de viteză pe sectorul de drum pe care circula petentul – a fost atestată și prin răspunsul dat de DRDP Iași – adresa nr 2/_/20.08.2014, fila 16 dosar- din care rezultă clar faptul că viteza de circulație era de 50 km/h, existau indicatoare cu limita de viteză, kilometrul 206 este în interiorul localității.

Astfel, având în vedere dispozițiile art.121 alin.1 din H.G. nr.1391/2006 potrivit cu care „Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare” coroborate cu art.108/1/d/3 din O.U.G. nr.195/2002 conform căruia „ Savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contraventii atrage, pe langa sanctiunea amenzii, si aplicarea unui numar de puncte de penalizare, dupa cum urmează (…) 3.depasirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologicinstanța concluzionează că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției pentru care a fost sancționat petentul.

Instanța va reține așadar că fapta contravențională a petentului a fost dovedită de intimat cu mijloace de probă corespunzătoare, dincolo de orice dubiu rezonabil iar susținerile petentului conform cărora a fost sancționat fără temei sunt nefondate.

Analizând proporționalitatea sancțiunii aplicate instanța reține că potrivit disp. art.102 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002 amenda contraventionala prevazuta la alin.1 (clasa a IV-a de sanctiuni) se aplica si conducatorului de autovehicul sau tramvai care savarseste o fapta pentru care se aplica 6 puncte de penalizare (p.p.), conform art. 108 alin. (1) lit. d).Potrivit art.98 alin.4 lit.d) din același act normativ clasa a IV-a de sancțiuni cuprinde un număr de 9 până la 20 puncte-amendă.

Petentul a fost sancționat pentru abaterea săvârșită cu sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 720 lei (echivalentul a 9 puncte amendă), așadar cu minimul special prevăzut de lege și cu sancțiunea complementară constând în palicarea unui număr de 6 p.p., sacnțiuni legale și proporționale având în vedere că abaterile la regimul circulației pe drumurile publice (în special cele care vizează regimul legal de viteză) prezintă un grad de pericol social ridicat, lor datorându-se cele mai multe evenimente rutiere cu soldate cu pierderi de vieți omenești și importante pagube materiale.

Concluzionând că fapta contravențională reținută în sarcina petentului, există, este tipică pentru textul de lege ce o reglementează, a fost săvârșită cu vinovăție iar în cauză nu a fost probată vreo cauză exoneratoare de răspundere, precum și asupra faptului că sancțiunile aplicate - principală și complementară - sunt legale și proporționale, instanța va respinge plângerea menținând procesul verbal atacat ca fiind legal și temeinic încheiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul P. B. I. CNP_ cu domiciliul în mun Iași . nr 32 A, jud Iași, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C.. Av. Kristi R. Miton în mun Iași Bvd. Ș. cel M. si Sfânt nr.8-12, clădirea UJCM etajul 2 jud Iași, contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IAȘI, cu sediul în mun. Iași, ..6, județ Iași, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare contravențională . nr._/15.07.2013.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei hotărâri, ce se va depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică, 30.09.2013.

Președinte,

C. E. D.

Grefier,

D. V.

red/teh/ced

22.12.2014,4ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria IAŞI