Plângere contravenţională. Sentința nr. 4659/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4659/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 28-03-2014 în dosarul nr. 28963/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 28 Martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. T. S.
Grefier I. A. V.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4659
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul C. M. C. și pe intimatul I. IAȘI - POLIȚIA MUNICIPIULUI IAȘI - BIROUL RUTIER, având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă, pentru petentă, domnul av. N., lipsind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, prin care învederează instanței că, pentru acest termen de judecată, procedura de citare a fost legal îndeplinită, precum și faptul că s-a pus în executare mandatul de aducere, depunându-se procesul verbal din care rezultă că martorul S. A. nu mai locuiește la adresa indicată de aprox. 1 an, după care,
Instanța reține imposibilitatea martorului asistent.
Nemaifiind cereri de formulat, nici probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Domnul av. N. având cuvântul, pentru petent, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de constare a contravenției ca nelegal. Precizează că din certificatul de aprobare model aparat radar rezultă o eroare tolerată de 3 % pentru viteza de peste 100 km/h, iar la viteza la care este trecută pe procesul verbal de 112 km/h, calculându-se eroare tolerată ajunge la 108 km/h, astfel încât la limita de 60km/h nu va mai lua în considerare depășirea limitei de viteză cu 50 km /h, dată fiind eroarea tolerată a aparatului radar se va lua în considerare depășirea cu 48 km/h. Solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal, fără cheltuieli de judecată.
Instanța constată cercetarea procesului încheiată și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul instanței la data de 09.09.2013 sub nr._, petentul C. M. C. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Iași, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 31.08.2013 și exonerarea de plata amenzii contravenționale, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivare, petentul a arătat că viteza înscrisă în procesul verbal nu este reală și agentul constatator nu a observat în mod direct viteza de deplasare, fiind trecut ca operator radar un alt agent de poliție. A susținut petentul că procesul verbal nu conține . radar, numele operatorului radar nu este trecut complet, iar organul constatator nu a chemat un martor asistent, în procesul verbal consemnându-se doar obiecțiunile sale, a fost completat ulterior și comunicat prin poștă.
În drept au fost invocate prevederile OG 2/2001 și OUG 195/2002. Petentul a depus la dosarul cauzei procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/31.08.2013, în copie certificată.
Plângerea a fost legal timbrată.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată, care a fost respinsă la termenul de judecată din data de 10.01.2014.
Intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, motivat de faptul că susținerile petentului sunt nefondate, iar sancțiunea a fost aplicată în mod legal.
În drept, au fost invocate prevederile art.148, art.205, art.315 N.C.proc.civ., OG nr.2/2001, OUG nr.195/2002 și HG 1391/2006.
Intimatul a solicitat administrarea probei prin înscrisuri, planșe foto și înregistrarea video (filele 34-38).
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că a depus la dosarul cauzei copia procesului verbal.
Au fost administrate probele prin înscrisuri, planșe foto și înregistrarea video.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/31.08.2013, încheiat de I. Iași – Biroul Rutier, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 720 lei (9 puncte amendă) și reținerea permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.102 al.3 lit.e. În sarcina petentului s-a reținut că la data de 31.08.2013, ora 17.32, pe DE 583, km 63, a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_ dinspre Lețcani către Iași cu viteza de 112 km/h, control radar, sector de drum limitat prin indicator rutier la 60 km/h (caseta 235, auto_ .
Petentul a refuzat să semneze procesul verbal, astfel că acesta a fost semnat de un martor asistent.
La rubrica „Alte mențiuni” s-a consemnat că petentul nu are obiecțiuni.
Împotriva procesului-verbal, petentul a formulat în termen legal plângere contravențională.
Conform art. 102 al.3 lit.e din O.U.G. nr.195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevazuta în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile depașirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din cuprinsul textului art.34 al aceluiași act normativ rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, ca act administrativ, se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenindu-i petentului, în condițiile art.249 din N.C.proc.civ. Aplicabilitatea acestei prezumții presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001.
Este adevărat că prin prisma jurisprudenței CEDO (cauza Ozturk contra Germaniei, cauza A. contra României), domeniul contravențional aparține noțiunii de „acuzație în materie penală”, astfel cum aceasta este definită conform propriilor criterii în lumina art. 6 paragraful 1 din Convenție și, în consecință, este aplicabilă prezumția de nevinovăție a contravenientului. Dar, conform aceleiași jurisprudențe CEDO (cauza Salabiaku contra Franței) prezumția de nevinovăție are un caracter relativ, nefiind una absolută, întrucât poate suferi limitări prin instituirea în sistemele de drept naționale a unor prezumții de drept (prezumția de legalitate a procesului verbal de constatare a contravenției) sau de fapt (prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției). Prezumțiile în discuție nu sunt prin ele însele contrare Convenției, cât timp există un raport rezonabil de proporționalitate între scopul legitim urmărit și mijloacele utilizate (cauza Janosevic contra Suediei).
Împrejurarea că sarcina probei revine petentului sancționat contravențional, nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție asimilabilă dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie, în cadrul căreia sunt respectate garanțiile procesuale și este asigurată execitarea efectivă a dreptului la apărare de către petent.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța constată că acesta nu este afectat de nicio cauză de nulitate absolută prevăzută de art.17 din OG nr.2/2001.
Conform art. 102 al.3 lit.e din O.U.G. nr.195/2002 contravenția se constată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
De asemenea, potrivit art.109 al.2 din O.U.G. nr.195/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Față de aceste dispoziții legale, instanța reține ca neîntemeiate susținerile petentului conform cărora agentul constatator nu a observat în mod direct viteza de deplasare, fiind trecut ca operator radar un alt agent de poliție, având în vedere că fapta se constată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic și nu prin constatările personale ale agentului.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că cinemometrul folosit întrunește cerințele prevăzute de Norma de metrologie legală NML 021-05, sens în care înregistrarea efectuată este corespunzătoare din punct de vedere legal. Instanța reține de asemenea că verificarea metrologică a aparatului radar atestă atât funcționalitatea autotestării cinemometrului, cât și montajul acestuia pe auto MAI_ . Așadar, chiar dacă nu s-a indicat expres în procesul verbal numărul și . folosit, prin faptul că pe autoturismul MAI_ este montat un singur cinemometru care beneficiază de verificare metrologică, inclusiv sub aspectul instalării lui, instanța reține că înregistrarea efectuată cu acest aparat constituie probă în prezenta cauză în sensul Normei de metrologie legală 021.05.
Referitor la marja de eroare a aparatului radar, instanța reține că potrivit art. 3.1.1. lit.c) din Norma de metrologie legală NML 021 – 05, pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează în regim staționar, eroarea tolerată este de +/ - 3 km/h pentru viteze până la 100 km/h și de 3 % din valoarea convențional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100 km/h. Rezultă că eroarea tolerată presupune atât o valoare negativă (- 3 km/h), cât și una pozitivă (+ 3 km/h).
Pe de altă parte, instanța reține că aceste erori tolerate sunt avute în vedere odată cu verificarea metrologică efectuată de Biroul Național de Metrologie Legală, care eliberează astfel buletinul aferent prin care certifică faptul că vitezele înregistrate reprezintă o valoare convențională adevărată. Reiese așadar că nu este de competența agenților de poliție rutieră și nici de cea a instanței de judecată să aplice aceste erori tolerate. Odată ce măsurarea a fost efectuată cu un aparat verificat metrologic, în termen de valabilitate, instanța nu poate reține că există vreo îndoială în privința valorii reținute. Cu alte cuvinte, dubiul ar fi existat și i-ar fi profitat petentului în condițiile în care măsurarea vitezei nu ar fi fost efectuată cu un aparat omologat și verificat metrologic, în termen de valabilitate.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, conform înscrisurilor, înregistrării video, planșelor foto și raportului agentului constatator, fapta reținută prin procesul verbal întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.102 al.3 lit.e din O.U.G. nr.195/2002.
Potrivit dispozițiilor art.98 al.4 lit.c din OUG nr.195/2002, amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni este de la 9 la 20 puncte-amendă.
Prin urmare, instanța constată că amenda a fost aplicată în cuantumul prevăzut de lege pentru contravenția prev. de art.102 al.3 lit.e din OUG nr.195/2002, la limita minimă și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, astfel cum prevede art. 21 al.3 din OG nr.2/2001.
Având în vedere considerentele expuse, instanța reține că procesul-verbal a fost legal și temeinic întocmit, urmând a respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. M. C., CNP-_, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat N. I., în Iași, ..4, . IV, mezanin, Cabinet nr.1, jud. Iași, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Iași, cu sediul în Iași, ..6, cod fiscal_, cont bancar RO17TREZ406503XXX634, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de contravenție ., nr._ din data de 31.08.2013, întocmit de I.P.J. Iași – Biroul Rutier Iași.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.03.2014.
Președinte, Pentru grefier I.A.V., aflat în C.O.
A.T.S. semnează grefierul șef al Secției Civile P.F.L.
Red./Tehnored.A.T.S.
4 ex./28.07.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 17-12-2014,... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4660/2014.... → |
|---|
