Plângere contravenţională. Sentința nr. 8336/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8336/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 12-06-2014 în dosarul nr. 6996/245/2014
Cod operator: 3171
.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8336
Ședința publică din data de 12 iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. I.
GREFIER: P. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe petentul U. R. R. și pe intimatul I.P.J. IAȘI, având ca obiect plângere contraventionala.
Dezbaterile asupra fondului prezentei cauze au avut loc în ședința publică din data de 06.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din data acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru astăzi, 12.06.2014, când în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cereri de chemare în judecată, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 27.02.2014, pe rolul Judecătoriei Iași, petentul U. R. R., în contradictoriu cu intimatul I. Iași, a solicitat anularea procesului verbal ., numărul_,încheiat la data de 15.02.2014,cu acordarea cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat că, la data de 15.02.2014, în timp ce se deplasa în interes de serviciu cu autoturismul Renault, cu numărul de înmatriculare_, pe ., în dreptul magazinului Bike M., a fost oprit de un agent de poliție care l-a informat că ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului, fiind surprins de mașina poliției rutiere. Susține petentul că deși a explicat polițistului faptul că a intrat pe culoarea verde în intersecție, acesta i-a răspuns ironic în sensul că trebuie să își realizeze un control oftalmologic. Mai mult, deși a solicitat înregistrarea, agentul i-a adus la cunoștință faptul că aceasta poate fi urmărită doar în instanță.
Susține petentul că procesul verbal este netemeinic, probabil neexistând înregistrarea video și nul deoarece nu a fost semnat de un martor asistent .
În drept, au fost invocate prevederile OG 2/2001 și OUG 195/2002.
Au fost anexate cererii inițiale: copie proces verbal,copie carte de identitate, dovadă proces verbal, taxă de timbru 20 lei, împuternicire avocațială.
La data de 1 aprilie 2014, intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii. A arătat că petentul a fost sancționat pentru reținerea în sarcina sa a următoarelor: la data de 15.02.2014, a condus autoturismul Renault, cu numărul de înmatriculare_, pe ., iar la semaforul electric aflat în funcțiune, amplasat în dreptul magazinului Bike M., la intersecția cu . a respectat semnificația culorii roșii. De asemenea, petentul nu s-a încadrat corespunzător pe banda de circulație, pentru efectuarea virajului la stânga, către .> Faptele au fost încadrate în prevederile art. 100 alin. 3 litera d și art. 101 alin. 1 pct.16 din OUG 195/2002.
Au fost atașate întâmpinării: raportul agentului constatator, cadre foto, înregistrare video.
Petentul a depus răspuns la întâmpinare, reiterând criticile inițiale, invocând prezumția de nevinovăție și caracterele pe care trebuie să le îndeplinească înregistrarea video pentru a fi valabilă în instanță.
La primul termen de judecată fixat în ședință publică ( 6 iunie 2014), instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, cadre foto și înregistrare, a dispus urmărirea acesteia în ședință publică, în prezența petentului asistat de apărător, a acordat cuvântul pe fond și a reținut cererea spre competentă soluționare, amânând pronunțarea pentru un termen legal de 7 zile.
Analizând materialul probatoriu administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal ., numărul_, încheiat la data de 15.02.2014,petentul a fost sancționat prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 340 lei, reținerea permisului pe o perioadă de 30 zile, avertisment ( pentru fapta încadrată în prevederile art. 101), pentru reținerea în sarcina sa a următoarei pretinse fapte contravenționale: la data de 15.02.2014, a condus autoturismul Renault, cu numărul de înmatriculare_, pe ., iar la semaforul electric aflat în funcțiune, amplasat în dreptul magazinului Bike M., la intersecția cu . a respectat semnificația culorii roșii. De asemenea, petentul nu s-a încadrat corespunzător pe banda de circulație, pentru efectuarea virajului la stânga, către . fost încadrate în prevederile art. 100 alin. 3 litera d și art. 101 alin. 1 pct.16 din OUG 195/2002.
Procesul verbal a fost semnat personal de petent cu mențiunea: „ am trecut pe culoarea verde în dreptul semaforului”. Plângerea a fost promovată în interiorul termenului legal, de 15 zile.
Plângerea contravențională atrage incidența art.6 CEDO, în latura sa penală, constituind o “acuzație in materie penală”, cu respectarea tuturor garanțiilor oferite de CEDO în materie penală. Așa cum a arătat Curtea “distincția între contravenții și infracțiuni existentă în legislația internă a unora dintre statele semnatare ale Convenției, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garanțiilor oferite de art. 6 din Convenție acuzațiilor în materie penală” (Hotărârea pronunțată în cauza Ozturk contra Germaniei, 21 februarie 1984, paragr. 50-56).
În scopul determinării faptului dacă o contravenție poate fi calificată ca având un caracter "penal" în sensul prevederilor Convenției, prima chestiune care trebuie determinată este dacă textul normei de drept care definește fapta aparține, în sistemul legal al statului reclamat, legii penale; apoi trebuie determinată natura faptei și, în sfârșit, natura și gradul de severitate al pedepsei care poate fi aplicată persoanei care se face vinovată de comiterea contravenției (Hotărârea pronunțată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, par. 29);
Criteriile enunțate, de regulă, nu sunt analizate cumulativ, dar dacă analiza separată nu permite a se ajunge la o concluzie clară, atunci se impune abordarea cumulativă (Hotărârea pronunțată în cauza Garyfallou AEBE contra Greciei din 22 septembrie 1998, paragr. 56).
În ipoteza în care norma legală pretins a fi fost încălcată se adresează tuturor cetățenilor și nu vizează doar o categorie de persoane cu statut special, iar scopul aplicării sancțiunii este de prevenire și pedepsire, suntem în prezența unei acuzații în materie penală (Hotărârea pronunțată în cauza Ziliberberg împotriva Moldovei din 1 februarie 2005, paragr. 32).
Natura și gravitatea sancțiunii aplicate precum și sancțiunea ce ar fi putut fi aplicată trebuie analizate prin raportare la obiectul și scopul art. 6 din Convenție (Decizia pronunțată în cauza Dorota Szott-Medinska și alții împotriva Poloniei din 09.10.2003).
România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza A. împotriva României, pe motiv că s-a încălcat prezumția de nevinovăție într-o procedură contravențională (paragr. 66-69 din Hotărârea A. împotriva României).
Instanța constată că, în cauza de față, norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general, iar amenda aplicată (în cuantum total de 430 lei), dublată de o sancțiune complementară a reținerii permisului de conducere pe o perioadă de 90 zile nu au scop reparator, ci scop de prevenire și pedepsire.
Pe cale de consecință, acuzația adusă petentului constituie o acuzație penală în sensul Convenției, iar acesta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, precum și de toate garanțiile oferite de latura penală a art. 6 CEDO, care au fost instituite cu scopul de a proteja indivizii fața de posibilele abuzuri din partea autorităților. Sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.
Instanța notează că în cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, precum și cea cu înregistrare video și cadre foto.
Legalitatea procesului verbal
Potrivit dispozițiilor art. 16 din OG2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Din studierea procesului verbal depus la dosarul cauzei se poate observa că acesta este de natură a răspunde cerințelor legale imperative astfel descrise. Mai mult, instanța reține caracterul neîntemeiat al criticilor petentului. Absența semnăturii unui martor, în contextul semnării personale a procesului verbal nu poate constitui în nici un caz un motiv de nulitate a actului. Martorul semnează procesul verbal, doar în situația în care se poate vorbi fie de un martor ocular sau în contextul în care petentul nu este prezent la întocmirea actului sau, deși prezent refuză să semneze. În nici o situație absența nu poate conduce însă la anularea necondiționată a procesului verbal.
Temeinicia procesului verbal:
Instanța va realiza punerea în balanță a prezumției de nevinovăție, garantate oricărei persoane cu prezumția de legalitate a procesului verbal și va proceda la analizarea fiecăreia dintre cele două fapte reținute.
Jurisprudența CEDO nu interzice recunoașterea de către legislațiile naționale a prezumțiilor legale, acestea putând avea valoare probatorie în cadrul procedurii interne, fără însă a avea o valoare absolută. Mai mult, această prezumție nu poate interfera cu prezumția de nevinovăție care trebuie respectată în cadrul procedurii contravenționale.
Astfel, instanța trebuie să asigure justul echilibru între aplicarea principiului legalității procesului verbal și cel al nevinovăției până la proba contrarie a petentului. Justul echilibru nu poate fi atins decât în măsura în care prezumția de legalitate este dublată de un probatoriu care să o susțină, sarcina probei revenind intimatei.
Pentru a forma opinia instanței, dincolo de orice îndoială rezonabilă, constatările din procesul verbal trebuie să se bazeze pe o . probe apte de a demonstra situația de fapt reținută.
Instanța va reține că intimatul a prezentat în instanță o înregistrare video a pretinselor fapte menționate în procesul verbal. Referitor la îndeplinirea condițiilor din normele metrologice,instanța reține că nu se ridică această problemă, normele fiind incidente doar în cazul constatării faptei de depășire a vitezei legale maxime admise. De asemenea, petentul nu a contestat, la momentul urmăririi înregistrării faptul că în imaginile surprinse apare vehiculului său, susținând doar că la momentul la care a depășit semaforul electric acesta indica verde și nu roșu. Urmărind înregistrarea, se poate observa contrariul, petentul intrând în intersecție pe culoarea roșu și încadrându-se pe prima bandă din sens, nedestinată celor care intenționează să efectueze virajul la stânga. Exact înainte de momentul la care autoturismul petentului a ajuns în dreptul semaforului, acesta a indicat galben intermitent după verde, iar în momentul în care autoturismul a ajuns în dreptul său indica culoarea verde ( în înregistrare autoturismul petentului figurează exact după o camionetă de culoare deschisă,albă).
Faptele au o existență reală ,obiectivă, fiind susținute de probe concludente.
Cu privire la sancțiunile aplicate, se poate observa că acestea sunt legale și proporționale, în raport de gradul de pericol social al faptei, de a fi intrat pe intersecție, și trecut pe culoarea roșu, indicată de semaforul în funcțiune și încadrarea pe o bandă necorespunzătoare virajului la stânga ( prin crearea unui pericol concret de producere accidente, indiferent de inexistența unui atare prejudiciu concret), neimpunându-se sub nici un aspect înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului sau înlăturarea sancțiunii complementare. Astfel, sancțiunile aplicate sunt deopotrivă apte de a asigura rolul de prevenție, reeducare a petentului.
Pentru totalitatea argumentelor expuse, constatând că prezumția de nevinovăție a fost înlăturată pe bază de probe concludente, legale, apte să susțină legalitatea și temeinicia procesului verbal va respinge ca neîntemeiată plângerea și solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate de petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de U. R. R., domiciliat în Iași, ..134, . și sediul procesual ales în Iași, ., ..3, prin avocat C. C., în contradictoriu cu intimatul I. Iași, cu sediul în M. C. nr.6, Iași.
Respinge ca neîntemeiată solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de a formula apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 iunie 2014.
Președinte, Grefier,
Pentru grefier aflat în CO
Semnează grefier șef secție civilă,
Red/tehn. jud.II
4 ex, 21 iulie 2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1/2014. Judecătoria IAŞI | Pretenţii. Sentința nr. 1356/2014. Judecătoria IAŞI → |
|---|
