Pretenţii. Sentința nr. 9295/2014. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9295/2014 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 27-06-2014 în dosarul nr. 9767/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din 27.06. 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – F. D.-M.
GREFIER-P. A. -M.
SENTINTA CIVILA nr. 9295
Pe rol se afla judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. E. E. S.R.L. in contradictoriu cu parata FUNDAȚIA A., având ca obiect acțiune in răspundere contractuala .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc reprezentanții partilor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ,după care:
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc la data de 11.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată,care face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea succesiv la data de 18.06.2014,25.06.2014 si pentru astăzi, când,
INSTANȚA:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28.08.2013 pe rolul Tribunalului Iași sub nr._ reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta Fundația A., solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 35.000 euro plus TVA cu penalități de întârziere de 0,5% pe zi calculate din a 15-a zi de la data nașterii obligației de plată până la data plății efective.
În motivarea acțiunii a arătat reclamanta că la 10.08.2009 între părți s-a încheiat Contractul de prestări servicii nr.157 constând în realizarea de către reclamanta consultant a proiectului Calitate și performanță în sistemul de sănătate publică, în scopul depunerii lui în cadrul Cererii de propuneri de proiecte POSDRU 3.2., contractul fiind modelul agreat de reclamantă drept contract cadru în cazul serviciilor de consultanță și proiectare tehnică. Arată că în cadrul proiectelor POSDRU nu este necesar un studiu de fezabilitate, depunerea proiectului constând în înregistrarea on-line a cererii de finanțare și depunerea în format fizic a cererii și anexelor semnate și ștampilate de aplicant și parteneri și a celorlalte documente cerute de ghidul solicitantului (statut, CV-uri). Învederează reclamanta că în baza art.29 din contract, a încheiat cu PFA Dobândă A. contractul de prestări servicii înregistrat sub nr.CON001 – 09 din 3.08.2009 pentru redactarea documentației și consultare în identificarea partenerilor de proiect. Prin comanda nr.CMD001 – 001 – 09 din 3.08.2009 pentru care s-a emis factura nr.FF001 – 09 achitată cu OP prin BRD Iași la 11.08.2009 reclamanta a solicitat de la subcontractant prestarea serviciului completare cerere și anexe finanțare proiect Calitate și performanță în sistemul sănătății publice din România, conform cererii de propunere proiecte POSDRU 3.2 având ca termen de finalizare 10.08.2009. PFA Dobândă A. a urmat procedurile specifice, proiectul a fost înregistrat electronic din contul creat de subcontractantul reclamantei, PFA Dobândă A., pentru aplicant – Fundația A., cererea cu anexele în format de hârtie au fost adunate la DSP Iași, partener în proiect și au fost depuse la Autoritatea de Management sub nr._/17.08.2009, în documentele depuse datele de contact fiind ale numitei Dobândă A.. La 10.05.2010 proiectul a fost aprobat, pârâta semnând contractul de finanțare nr.E 6948 din 31.08.2010 cu Autoritatea de Management. Proiectul este în implementare din 1.09.2010, iar Fundația A. a încasat o sumă importantă din rambursări, dar nu și-a respectat obligațiile contractuale față de reclamantă. Mai arată reclamanta că a emis o . facturi fiscale, anulate ulterior la solicitarea expresă a pârâtei, respectiv factura AA_/26.11.2009 semnată de primire, anulată la 25.12.2009 la solicitarea pârâtei pe motiv că nu dispune de lichidități, anularea înlăturând efectele fiscale ale acelei facturi; factura AA_/12.01.2010 semnată de primire, anulată în aceleași condiții; factura AA_/14.09.2010 scanată și trimisă prin email, anulată în aceleași condiții. Se învederează că ulterior introducerii de către reclamantă a unei cereri de emitere a ordonanței de plată, reprezentantului reclamantei i s-a făcut propunerea de a semna un act adițional 44/14.03.2012 prin care să renunțe la drepturile cuvenite reclamantei din contractul 157 și transferul datoriei în cadrul unui alt contract 72/15.03.2012 cu ., respectiv sub forma unui salariu pe un an, propunere refuzată de acesta.
În drept, art.148, 194, 254 NCPC, 447 NCPC.
În probațiune, s-a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială, expertiza contabilă, interogatoriul pârâtei, fiind anexate cererii: Contractul de prestări servicii nr.157, contractul de prestări servicii nr.CON001 – 09 din 3.08.2009, comanda nr.CMD001 – 001 – 09 din 3.08.2009, factura nr.FF001 – 09, OP la 11.08.2009, factura AA_/26.11.2009, factura AA_/12.01.2010, factura AA_/14.09.2010, act adițional 44/14.03.2012, contract 72/15.03.2012, cererea de finanțare și anexe, procedura înregistrării proiectului, documentația aferentă, contractul de finanțare nr.E 6948 din 31.08.2010.
Prin încheierea din 15.11.2013 Tribunalul Iași a admis cererea reclamantei de acordare a ajutorului public judiciar prin reducerea taxei de timbru de la_,12 lei la 14.000 lei și eșalonare în 20 de rate lunare, rămasă definitivă prin respingerea cererii de reexaminare.
Pârâta a formulat întâmpinare, arătând că în baza contractului nr.157 reclamanta în calitate de consultant avea obligația să execute mai întâi un studiu de fezabilitate, însă a omis acest lucru, omisiune cu consecințe negative asupra cererii de finanțare. Astfel, la 17.08.2009 a depus cererea de finanțare la Autoritatea de Management, dat față de lipsa unui studiu de fezabilitate și de calitatea slabă a documentației pregătite de reclamantă, cererea nu a fost aprobată, ci abia la 10.06.2010, în urma refacerii documentației împreună cu alți terți consultanți, a obținut aprobarea cererii, întârzierea aprobării cererii creând dezavantaje competitive față de alți potențiali beneficiari, precum și cheltuieli suplimentare de modificare/refacere a documentației. Pe toată durata de implementare a proiectului arată pârâta că a fost nevoită să opereze modificări cu ajutorul unor terți consultanți. Pârâta a invocat excepția de neexecutare, plata remunerației a fost amânată, iar facturile au fost anulate benevol de reclamantă, acțiunea din dosarul_/99/2011 a fost respinsă, între părți au avut loc discuții pe tema încetării definitive a raporturilor dintre părți, fără a ajunge la un consens. Pe fond solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât reclamanta nu deține o creanță certă, serviciile de consultanță oferite au fost criticabile, situația conflictuală a fost tranșată printr-o înțelegere de compensare a pretențiilor reciproce care reiese din inacțiunea reclamantei și lipsa discuțiilor dintre părți de la soluționarea ordonanței de plată în dosarul nr._/99/2012 până la introducerea prezentei acțiuni; potrivit contractului plata este condiționată de emiterea unei facturi, iar în speță nu mai există o factură valabil emisă, context în care nu sunt datorate nici penalitățile de întârziere, mai mult acestea depășesc cuantumul debitului principal, iar această posibilitate era prevăzută de Legea nr.469/2002 abrogată la data încheierii contractului.
În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, expertiză, fără a fi anexate înscrisuri.
Reclamanta a depus precizări, conținând răspunsul la întâmpinare.
Prin sentința nr.74/13.03.2014 Tribunalul Iași a declinat competența în favoarea Judecătoriei Iași, unde cauza a fost înregistrată la 19.03.2014 sub nr._ .
Instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și, pentru reclamantă, și proba testimonială cu doi martori.
Analizând probele administrate, instanța reține următoarele:
La 10.08.2009 între părți s-a încheiat Contractul de prestări servicii nr.157 (f.98-103), obiectul contractului constând în prestarea de către reclamanta-consultant a serviciilor de consultanță și management în afaceri până la semnarea contractului de finanțare în favoarea pârâtei-beneficiare, în scopul realizării de către beneficiar a proiectului Calitate și performanță în sistemul de sănătate publică, specificându-se faptul că consultantul va executa studiul de fezabilitate și va întocmi cererea de finanțare.
Potrivit art.29 Consultantul are dreptul de a încheia contracte de prestări servicii sau de muncă cu terțe persoane în vederea îndeplinirii obligațiilor contractuale.
Prețul contractului a fost stabilit la 40.000 euro plus TVA la cursul BNR din ziua facturării, plata urmând a se realiza în două tranșe, respectiv 5000 euro plus TVA în 30 de zile de la semnarea contractului, 35.000 euro plus TVA în 15 zile de la data semnării contractului de finanțare, plata urmând a fi realizată în echivalent lei calculat la cursul BNR valabil la data emiterii facturii de către consultant.
Neplata facturilor la termenele stabilite era sancționată prin art.25 cu penalități de întârziere de 0,5% pe zi, până la data plății integrale, penalitățile putând depăși valoarea sumelor datorate.
Potrivit art.37 din contract, faptul că una din părți nu insistă în executarea întocmai a contractului de către cealaltă parte si/sau nu apelează la prevederile acestuia si/sau la puterea legii pentru respectarea acestora, nu se consideră renunțare la drepturile părții respective.
Anterior acestui contract, reclamanta încheiase cu PFA Dobândă A. contractul de prestări servicii înregistrat sub nr.CON001 – 09 din 3.08.2009, având ca obiect prestarea de către PFA pentru reclamantă de servicii de evaluare a ideilor de proiect ale Beneficiarului, identificarea surselor de finanțare pentru proiecte, redactare documentație necesară obținerii finanțărilor, consultanță în identificarea partenerilor de contract (f.91-94).
Prin comanda nr.CMD001 – 001 – 09 din 3.08.2009 s-a solicitat PFA de către reclamantă prestarea de servicii de consultanță în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS DRU, Axa prioritară 3, respectiv completare cerere și anexe finanțare proiect Calitate și performanță în sistemul sănătății publice din România, conform cererii de propunere proiecte POS DRU 3.2 (f.95).
La 10.08.2009 între PFA și reclamantă s-a semnat procesul verbal de acceptanță, prin care se constată executarea serviciilor din comanda CMD001 – 001 – 09 din 3.08.2009, fiind aprobată la plată suma de 1000 euro, fiind emisă factura fiscală FF001-09 din 10.09.2008 achitată cu OP din 11.08.2009 (f.96-97).
Din înscrisurile depuse la filele 104-141 rezultă faptul că a fost depusă on-line cererea de finanțare a proiectului Calitate și performanță în sistemul sănătății publice din România pentru beneficiarul Fundația A., ID proiect_, adresa de contact fiind cea a numitei Dobândă A., indicată și de martora C. G. ca fiind persoana care a întocmit cererea de finanțare.
Din înscrisurile de la filele 74-77 conținând corespondența electronică între Dobândă A. și G. P. (director al Fundației A. conform mențiunilor din Registrul asociațiilor și fundațiilor – f.53), rezultă că Dobândă A. a acordat îndrumări Fundației A. cu privire la procedura expedierii în fizic la Autoritatea de Management a documentației aferente cererii de finanțare cu ID proiect_.
La 10.05.2010 proiectul Calitate și performanță în sistemul sănătății publice din România a fost aprobat, pârâta semnând contractul de finanțare nr.E 6948 din 31.08.2010 cu Autoritatea de Management (f.90).
Din declarația martorului C. V. rezultă că proiectul Calitate și performanță în sistemul sănătății publice din România s-a derulat, martorul având calitatea de trainer în cadrul acestui proiect.
În virtutea dispozițiilor contractuale privitoare la plată, reclamanta a emis factura AA_/26.11.2009 pentru suma de_,05 lei reprezentând avans conform contract nr.157/10.08.2009, echivalentul în lei al sumei de 5000 euro plus TVA la cursul BNR din ziua emiterii facturii, semnată de primire de pârâtă.
Subsecvent, reclamanta a emis factura AA_/12.01.2010 pentru suma de_,23 lei reprezentând avans conform contract nr.157/10.08.2009, echivalentul în lei al sumei de 5000 euro plus TVA la cursul BNR din ziua emiterii facturii, semnată de primire de pârâtă.
Din declarația martorei C. G. rezultă că aceste facturi au fost emise și anulate succesiv de reclamantă, la solicitarea pârâtei, urmând să se procedeze la refacturare când pârâta ar dispune de lichidități.
La 14.09.2010 reclamanta a emis factura AA_/14.09.2010 pentru suma de_,8 lei reprezentând contravaloare Servicii de consultanță și management în afaceri conform contract nr.157/10.08.2009, echivalentul în lei al sumei de 40.000 euro plus TVA la cursul BNR din ziua emiterii facturii, ce poartă mențiunea anulată 21.10.2010.
Din declarația martorei C. G. rezultă că factura a fost anulată în aceleași împrejurări ca și cele anterioare.
În drept, conform art.969 C.civ. în vigoare la data încheierii contractului dintre părți, Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art.970 C.civ. Convențiile trebuie executate cu bună credință, creditorul având dreptul la îndeplinirea exactă a obligației.
În speță, se constată că raportul juridic sinalagmatic a dat naștere unor drepturi și obligații reciproce între părți, iar, în timp ce probele conduc la concluzia că reclamanta și-a îndeplinit propria obligație, întocmind prin subcontractantul Dobândă A. PFA cererea de finanțare și înregistrând-o on-line, dând îndrumări, prin același subcontractant, cu privire la înaintarea în fizic a anexelor către Autoritatea de Management, beneficiarul obținând finanțarea și derulând proiectul vizat, totuși pârâta nu a adus dovezi în sprijinul excepției de neexecutare invocate, nici cu privire la intervenția unei înțelegeri subsecvente între părți care să fi stins obligațiile izvorâte din contractul nr.157/2009.
Astfel, în art.3 al contractului nr.157 se specifică drept obiect al actului prestarea de servicii de consultanță si management în afaceri, sintagmă definită pe larg în art.2 lit.e, activitățile enumerate regăsindu-se întocmai în cererea de finanțare înregistrată on-line de subcontractantul reclamantei pentru pârâta beneficiară (f.104-141). De asemenea, potrivit Ghidului solicitantului POS DRU 2007-2013 (http://www.oirposdrucentru.ro/Ghid/FSE/AnexeGhidSolicitant_51.pdf) acest tip de cerere de finanțare nu presupune un studiu de fezabilitate ca anexă distinctă de cererea propriu-zisă, lipsa unor anexe obligatorii reprezentând, de altfel, temei pentru respingerea ab initio a unei cereri de finanțare, ceea ce nu a fost cazul în speță, cererea fiind aprobată. Din declarația martorei C. G., reiese faptul că actul semnat de părți reprezenta contractul cadru folosit de reclamantă pentru prestarea de servicii de consultanță vizând proiecte europene, motiv pentru care conține referirea la studiul de fezabilitate, care însă nu este necesar în cazul proiectelor POS DRU.
Astfel, instanța conchide că lipsa întocmirii unui studiu de fezabilitate de către reclamantă nu se poate subsuma unei neexecutări a contractului, obligația principală prestatorului fiind de a asigura întocmirea unei cereri de finanțare eligibile conform normelor specifice acestei linii de finanțare, iar în speță aprobarea ulterioară a cererii de finanțare întocmite de reclamantă demonstrează cu atât mai mult faptul că lipsa studiului de fezabilitate nu a împietat asupra eligibilității cererii.
De asemenea, deși pârâta a pretins faptul că serviciile prestate de pârâtă nu au fost corespunzătoare calitativ și că ar fi trebuit să refacă documentația cu ajutorul unor terți, cu antrenarea unor costuri suplimentare, această afirmație nu este probată, pârâta nedepunând nici un înscris la dosar în acest sens (deși a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri), iar simpla aprobare a cererii de finanțare la aproape un an de la depunere nu este în sine o dovadă a unor eventuale lipsuri ale proiectului.
De asemenea, inacțiunea reclamantei și lipsa discuțiilor dintre părți de la soluționarea ordonanței de plată în dosarul nr._/99/2012 până la introducerea prezentei acțiuni nu este o probă a intervenirii unei înțelegeri între părți cu privire la obiectul obligației pârâtei, în condițiile, deși există probe ale unor tentative de soluționare amiabilă a litigiului (f.60-73), totuși o astfel de înțelegere nu s-a concretizat în vreun înscris însușit de ambele părți contractante, iar potrivit art.37 din contract, faptul că una din părți nu insistă în executarea întocmai a contractului de către cealaltă parte si/sau nu apelează la prevederile acestuia si/sau la puterea legii pentru respectarea acestora, nu se consideră renunțare la drepturile părții respective.
Mai mult, instanța apreciază greșit raționamentul pârâtei în sensul că anularea facturilor emise anterior de reclamantă ar lipsi creanța reprezentând prețul serviciilor prestate de caracterul său cert lichid și exigibil.
Astfel, obligația de plată a prețului de către pârâtă este corelativă obligației de prestare servicii a reclamantei, existența obligației de plată a prețului depinzând de executarea obligației corelative, independent de existența unei facturi.
Acest lucru este evident din cuprinsul art.9, unde se stipulează prețul contractului – contravaloarea serviciilor - la 40.000 euro cu TVA, tranșele de plată fiind stabilite la 30 de zile de la data semnării contractului 157, respectiv la 15 zile de la data semnării contractului de finanțare.
Trimiterea la existența unei facturi din cuprinsul art.9 al contractului părților este realizată exclusiv pentru stabilirea cursului BNR la care se raportează echivalentul în lei al obligației, fără a afecta însăși existența obligației și, în același mod, sancțiunea penalităților de întârziere din art.25 se raportează la nerespectarea termenelor de plată stabilite (30 de zile de la data semnării contractului 157, respectiv 15 zile de la data semnării contractului de finanțare), termene care nu sunt condiționate de existența unei facturi.
Astfel, cu privire la a doua tranșă a prețului, vizată prin prezenta acțiune, se reține că aceasta era trebuia plătită, conform art.9 din contractul nr.157, în termen de 15 zile de la data semnării contractului de finanțare,.
Contractul de finanțare s-a semnat la 31.08.2010, iar la 14.09.2010 reclamanta a emis factura AA_/14.09.2010 pentru suma de_,8 lei reprezentând contravaloare Servicii de consultanță și management în afaceri conform contract nr.157/10.08.2009, echivalentul în lei al sumei de 40.000 euro plus TVA la cursul BNR din ziua emiterii facturii.
Deși această factură a fost ulterior anulată, anularea a avut efecte doar în planul evidențelor contabile și al obligațiilor financiare de natură fiscală ale părților, și nu împietează asupra dreptului reclamantei de a-și recupera creanța născută în baza contractului nr.157, iar data emiterii acestei facturi – 14.09.2010, trebuie luată în considerare la stabilirea echivalentului în lei al obligației pârâtei, potrivit voinței părților concretizate în art.9 al.2 din contract.
În continuare, a 15-a zi de la data semnării contractului de finanțare, respectiv ziua de 15.09.2010, coincide cu termenul de plată contractual al celei de-a doua tranșe a prețului (termenul de 15 zile calculându-se conform art.1887 C.civ., contractul nemenționând că ar fi vorba de zile lucrătoare, așa cum pretinde pârâta), marcând data de început pentru curgerea penalităților de întârziere.
Cu privire la posibilitatea ca penalitățile să depășească debitul asupra cărora au fost calculate, instanța arată că Legea nr.469/2002 instituia o interdicție, aceea ca penalitățile să nu depășească debitul decât în virtutea unei prevederi contractuale exprese, iar odată cu abrogarea acestei legi, penalitățile contractuale pot depăși în toate cazurile debitul principal, mai puțin în cazul în care părțile înțeleg să limiteze expres cuantumul acestora. Or, în contractul nr.157/2009 s-a prevăzut expres posibilitatea ca penalitățile să depășească debitul, clauză valabilă în lumina art.5 C.civ.
Prin urmare, reținând ca întemeiată pretenția reclamantei de a obține obligarea pârâtei la plata celei de-a doua tranșe din prețul contractului și a penalităților aferente, dar apreciind ca neîntemeiată raportarea pretenției reclamantei la cursul BNR din 25.08.2013, potrivit celor reținute anterior, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta la plata către reclamantă a echivalentului în lei al sumei de 35.000 euro plus TVA, la cursul BNR din data de 14.09.2010, precum și la plata de penalități de întârziere de 0,5% pe zi de întârziere, începând cu data scadenței obligației principale – 15.09.2010, până la data plății efective.
În baza art.44 din OUG nr.80/2013, constatând rămasă de achitat în sarcina reclamantei o diferență de taxă de timbru de 8400 lei, va dispune comunicarea încheierii din 15.11.2013 a Tribunalului Iași în dosarul nr._ și a încheierii din 9.12.2013 a Tribunalului Iași în dosarul nr._ /a1, de îndată, către organul financiar de la sediul reclamantei, în vederea recuperării diferenței de taxă de timbru de 8400 lei, în rate lunare stabilite conform titlului executoriu.
În baza art.451 și urm. NCPC va obliga pârâta, aflată în culpă procesuală, la plata către reclamantă a sumei de 14.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru redusă conform încheierii din 15.11.2013 a Tribunalului Iași în dosarul nr._ .
În baza art.18 din OUG nr.51/2008, va obliga pârâta la plata către stat a sumei de 4745,12 lei reprezentând ajutorul public judiciar acordat reclamantei prin reducerea taxei de timbru conform încheierii din 15.11.2013 a Tribunalului Iași în dosarul nr._ și va dispune comunicarea prezentei sentințe către organul financiar de la sediul pârâtei, la rămânerea definitivă.
Va respinge cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta ., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat M. C., cu sediul in sat.P.,..5,., în contradictoriu cu pârâta Fundația A., cu sediul în București,..68,sector 1.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a echivalentului în lei al sumei de 35.000 euro plus TVA, la cursul BNR din data de 14.09.2010, precum și la plata de penalități de întârziere de 0,5% pe zi de întârziere, începând cu data scadenței obligației principale – 15.09.2010, până la data plății efective.
Constată rămasă de achitat în sarcina reclamantei o diferență de taxă de timbru de 8400 lei și dispune comunicarea încheierii din 15.11.2013 a Tribunalului Iași în dosarul nr._ și a încheierii din 9.12.2013 a Tribunalului Iași în dosarul nr._ /a1, de îndată, către organul financiar de la sediul reclamantei, în vederea recuperării diferenței de taxă de timbru de 8400 lei, în rate lunare stabilite conform titlului executoriu.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 14.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru redusă conform încheierii din 15.11.2013 a Tribunalului Iași în dosarul nr._ .
Obligă pârâta la plata către stat a sumei de 4745,12 lei reprezentând ajutorul public judiciar acordat reclamantei prin reducerea taxei de timbru conform încheierii din 15.11.2013 a Tribunalului Iași în dosarul nr._ și dispune comunicarea prezentei sentințe către organul financiar de la sediul pârâtei, la rămânerea definitivă.
Respinge cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.06.2014.
Președinte, Grefier,
F. D. M. P. A.-M.
Red/tehnored F.D.M.
4ex/21.10.2014
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 3018/2014. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
