Obligaţie de a face. Hotărâre din 27-10-2015, Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 12159/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică de la 27 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. C. B.
Grefier C. P.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanții G. S. și G. G. și pe pârâții U. V., U. I., Ș. M. și Ș. E., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este completă, fără citarea părților.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 05 Octombrie 2015 cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 20 Octombrie 2015 și ulterior pentru astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 09.12.2014 sub nr._, reclamanții G. S. și G. G. au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâții Ș. M. și Ș. E. (fila 32), U. V. și U. I. să dispună obligarea acestora să permită reclamanților să utilizeze camera de uscător situată la etajul 3 în blocul în care locuiesc. Reclamanții au solicitat și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat, în esență, că au achiziționat apartamentul nr. 10 situat în lași, ., . scara B, etajul 3, prin contractul de vânzare-cumpărare cu numărul 7146/1991, dobândind și un drept de coproprietate forțată și perpetuă asupra tuturor părților din imobil care, prin natura sau destinația lor sunt în folosința comună a tuturor coproprietarilor.
Au mai arătat reclamanții că în cazul coproprietății forțate și perpetue, coproprietarii au drepturi destul de largi, purtându-se comporta adesea ca și când ar avea un drept de proprietate exclusivă. Fiecare coproprietar poate poseda și utiliza bunul comun, fără a avea nevoie de consimțământul celorlalți coproprietari, cu condiția de a nu aduce atingere drepturilor simultane și concurente, de aceeași natură, ale celorlalți coproprietari. Un coproprietar nu poate încheia acte de dispoziție prin care să înstrăineze separat bunul aflat în coproprietate forțată. Deși au un drept de coproprietate forțată și perpetuă asupra camerei de uscător situată la etajul 3, alături de ceilalți proprietari, pârâții nu le permit accesul în această cameră, deși au fost rugați să le înmâneze reclamanților o cheie de la acest spațiu.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 649 și următoarele Cod civil, ale Legii nr. 114/1996.
În susținerea cererii, reclamanții au depus, în copie certificată, contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 7146/1991.
Pârâții Ș. M. și Ș. E. nu au formulat întâmpinare pentru a-și preciza poziția procesuală.
Pârâții U. V. și U. I. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive, întrucât au calitatea de chiriași ai imobilului, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii.
În motivare, pârâții U. V. și U. I. au susținut că reclamanții, proprietari ai apartamentului nr. 10 de la etajul 3 din blocul V1-3, sunt cunoscuți în . adună de la pubela de gunoaie diverse lucruri pe care le depozitau în uscătorul unde solicită să li se permită accesul. În urmă cu aproximativ 2 ani, reclamanților li s-a solicitat de către toți locatarii blocului să își ia lucrurile și să le arunce întrucât apăruseră pe scara blocului gândaci, șobolani, șoareci, molii, gândaci de bucătărie și un puternic miros urât. După ce vecinii au scos forțat lucrurile reclamanților pe casa scării, a trebuit să fie chemată o firmă de deratizare pentru igienizarea locului.
Pârâții au subliniat că reclamanții sunt persoane cu care nu se pot înțelege amiabil.
În drept, pârâții au invocat prevederile art. 35 din Legea nr. 114/1996.
Reclamanții au depus răspuns la întâmpinare prin care au reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată (fila 29).
Instanța a procedat la audierea martorelor D. L. (fila 56) și P. M. R. (fila 57), declarațiile acestora fiind consemnate separat și atașate la dosarul cauzei.
Din oficiu, potrivit art. 22 alin.2 Cod procedură civilă, instanța a dispus atașarea dosarului nr._ al Judecătoriei Iași și a invocat excepția autorității de lucru judecat.
Reclamanții au depus concluzii scrise.
Analizând susținerile părților coroborate cu ansamblul probelor administrate în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanții G. S. și G. G. au dobândit, prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 7146/1991, dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 10 situat în Iași, .-3, ., precum și cota indiviză de 5,72% din suprafața de folosință comună a imobilului.
Între reclamanții G. S. și G. G., pe de o parte, și pârâții Ș. M. și Ș. E., pe de altă parte, a mai existat anterior un litigiu, având ca obiect obligație de a face, înregistrat sub nr._ pe rolul Judecătoriei Iași.
Prin sentința civilă nr._ din 28.09.2012 pronunțată de către Judecătoria Iași în cauza cu nr._, pârâții au fost obligați să permită accesul în camera de uscător situată la etajul 3 al blocului V1-3, sc. B, .. În aceeași cauză au figurat, în calitate de pârâți, și numiții U. V. și U. I., cererea reclamanților de îndreptare a erorii materiale (în sensul de a se menționa în mod corect numele pârâților U., în loc de U.) fiind respinsă de către Judecătoria Iași prin încheierea din ședința din camera de consiliu din 03.07.2014.
I. Analizând cu prioritate excepțiile invocate în prezenta cauză, potrivit art. 248 alin.1 Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:
A. Potrivit art. 36 Cod procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Reclamanții au susținut că pârâții U. V. și U. I., în calitate de chiriași ai imobilului din Iași, ., .. B, ., județul Iași le refuză accesul în camera de uscător din blocul în care locuiesc. Față de dispozițiile art. 36 din Codul de procedură civilă, instanța apreciază că pârâții U. V. și U. I. justifică, în prezenta cauză, calitate procesuală pasivă, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către aceștia prin întâmpinare.
B. Potrivit art. 431 alin.1 Cod procedură civilă, nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
Având în vedere prevederile legale menționate, precum și sentința civilă nr._ din 28.09.2012 pronunțată de către Judecătoria Iași în cauza cu nr._, instanța constată că excepția autorității de lucru judecat este întemeiată cu privire la pârâții Ș. M. și Ș. E., motiv pentru care o va admite și, pe cale de consecință, va respinge pentru autoritate de lucru judecat acțiunea exercitată de către reclamanți în contradictoriu cu acești pârâți.
Instanța nu a reținut autoritatea de lucru judecat și în privința pârâților U. V. și U. I., având în vedere încheierea din ședința din camera de consiliu din 03.07.2014 prin care a fost respinsă cererea reclamanților cu privire la îndreptarea erorii materiale.
II. Pe fondul cauzei, instanța apreciază ca neîntemeiată prezenta acțiune pentru următoarele considerente:
Martora P. M. R. a susținut că uscătorul de pe fiecare palier al blocului este prevăzut cu o ușă de acces, cu gratii și cheie, acest spațiu fiind utilizat în comun. Mai reține instanța că reclamanta, atunci când avea acces în camera de uscător, obișnuia să aducă lucruri vechi, motiv pentru care în acel spațiu au apărut gândaci. Apartamentul deținut de către pârâții U. V. și U. I. are o fereastră la baie, care dă în uscător.
În ceea ce privește martora D. L., instanța constată că aspectele relatate de aceasta sunt cunoscute de la reclamantă, având caracter neconcludent. Astfel, martora a precizat că nu cunoaște motivele pentru care reclamantei i se refuză accesul în uscător, reclamanta spunându-i că a fost agresată. Martora nu a putut preciza cine a agresat-o și motivele agresiunii. Tot reclamanta este cea care i-a spus martorei că pârâții nu i-au dat cheia de la uscător, dar nu a putut preciza care dintre pârâți.
Instanța reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 653 Cod civil, fiecare coproprietar poate folosi, în condițiile acordului de asociere, atât spațiul care constituie bunul principal, cât și părțile comune, fără a aduce atingere drepturilor celorlalți proprietari și fără a schimba destinația clădirii. În lipsa acordului de asociere, dispozițiile art. 647 rămân aplicabile.
Totodată, în același sens, potrivit dispozițiilor art. 636 Cod civil, fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinația și nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari. Cel care, împotriva voinței celorlalți proprietari, exercită în mod exclusiv folosința bunului comun poate fi obligat la despăgubiri.
Din probatoriul administrat în prezenta cauză, instanța constată că reclamanții au utilizat spațiul comun denumit uscător în alte scopuri decât cele obișnuite, aducând lucruri vechi ce au generat o stare de igienă precară existând pericolul de îmbolnăviri. În această situație, instanța apreciază că reclamanții nu pot obține, cu concursul instanței, protecția dreptului lor de coproprietate forțată și perpetuă asupra uscătorului în condițiile în care nu au dat dovadă de bună-credință în exercitarea dreptului de a utiliza spațiul comun conform destinației sale.
Mai mult, nu rezultă din probatoriul administrat în prezenta cauză că pârâții U. V. și U. I., chiriași ai apartamentului nr. 12 din Iași, ., ., sunt în posesia cheii de acces ce s-ar cuveni reclamanților și că refuză să o remită.
Prin urmare, față de cele arătate mai sus, instanța apreciază ca neîntemeiată prezenta acțiune, exercitată în contradictoriu cu pârâții U. V. și U. I., motiv pentru care o va respinge ca atare.
În ceea ce privește cererea pârâților U. V. și U. I. de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată având în vedere faptul că pârâții nu au probat cheltuielile de judecată suportate și nici întinderea lor, astfel cum impun dispozițiile art. 10 alin.1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților U. V. și U. I..
Admite excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu și, pe cale de consecință,
Respinge pentru autoritate de lucru judecat acțiunea exercitată de către reclamanții G. S., CNP_, și G. G., ambii cu domiciliul în Iași, ., .. B, .., județul Iași în contradictoriu cu pârâții Ș. M. și Ș. E., ambii cu domiciliul în Iași, ., .. B, ..
Respinge ca neîntemeiată acțiunea exercitată de către reclamanții G. S., CNP_, și G. G., ambii cu domiciliul în Iași, ., .. B, .., județul Iași în contradictoriu cu pârâții U. V. și U. I., ambii cu domiciliul în Iași, ., .. B, ., județul Iași.
Respinge ca neîntemeiată cererea pârâților U. V. și U. I. având ca obiect obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. E. C. P. C.
Red. B.E.C./ Tehnored. B.E.C./ P.C./09.11.2015, 8 ex.
| ← Actiune in raspundere contractuala. Hotărâre din 28-10-2015,... | Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria IAŞI → |
|---|
