Plângere contravenţională. Sentința nr. 2687/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2687/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 12496/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 2687/2015
Ședința publică de la 23 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R. E. I.
Grefier A. G. M.
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe petent A. C. R. și pe intimat I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE IAȘI - POLIȚIA MUNICIPIULUI IAȘI - BIROUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 11.02.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberări s-a amânat pronunțarea pentru data de 18.02.2015 și ulterior pentru azi când,
INSTANȚA,
În urma deliberării în secret în Camera de Consiliu, conform art. 394 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:
I. Procedura
Plângerea contravențională
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, la data de 8 aprilie 2014, sub număr dosar _, petentul A. C. R. in contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean Iași a solicitat anularea procesului verbal . nr._ din 20 martie 2014.
În motivare petentul a arătat că a fost sancționat pentru că ar fi condus autoturismul cu numar de inmatriculare_ disnspre .. Tabacului si ar fi utilizat telefonul mobil fără a folosi un dispozitiv tip maini libere (hands-free).
A invocat că in mod nereal s-a reținut că a folosit telefonul mobil, aspect pe care l-a adus și la cunoștința agentului constatator. A mai arătat că a solicitat agentului constatator să i se dea posibilitatea să demonstreze că nu avusese nicio conversație telefonică, dar acesta a refuzat și nici nu a trecut aceste aspecte la rubrica alte mențiuni.
Petentul a mai precizat că la rubrica martor asistent este indicată o persoană ce nu se afla in acel moment la fața locului.
In drept, a invocat prevederile O.U.G. nr. 195 din 2002 și O.G. nr. 2 din 2001.
Plângerea a fost legal timbrată, la dosar fiind atașată dovada achitării taxei judiciare de timbru in cuantum de 20 lei.
Apărările formulate
Intimatul a depus la dosar întâmpinare (fila nr. 18), prin care a solicitat respingerea plângerii.
În fapt, prin procesul verbal de contravenții, s-a reținut că, la data de 20 martie 2014 petentul a condus autoturismul marca Jaguar cu număr de inmatriculare_ pe . din mun. Iași, dinspre . Tabacului, fără a utiliza un dispozitiv de tip maini libere.
A fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108 alineat 1 litera A punct 2 din O.U.G. nr. 195 din 2002, republicată.
Intimatul a arătat că sancțiunea a fost legal aplicată, iar dovezile sunt inscrisurile depuse la dosar.
În drept, a invocat art. 148, 205 și 315 Cod procedură civilă, O.G. 2 din 2001, OUG 195/2002, republicată și H.G. nr. 1391 din 2006.
S-a solicitat judecata cauzei in lipsa reprezentantului intimatului.
Răspuns la întâmpinare
Petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat aspectele prezentate in plângere. In plus, a adăugat că din conținutul intâmpinării nu se evidențiază contrariul situației expuse in plângere, iar martorul asistent poate relata doar despre refuzul de a semna procesul verbal, nu și despre situația de fapt.
Probe
Petentul a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri :carte de identitate, procesul verbal contestat.
Intimatul a depus la dosar raportul agentului constatator.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială, fiind audiat martorul asistent – S. M. M.
II. Soluția instanței
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ din 20 martie 2014, s-a reținut că, la aceeași dată, petentul a condus autoturismul marca Jaguar cu număr de inmatriculare_ pe . din mun. Iași, dinspre . Tabacului, fără a utiliza un dispozitiv de tip mâini libere
Abaterea a fost constatată direct de agentul de poliție.
Fapta a fost încadrată juridic ca reprezentând contravenția prevăzută de art. 108 alineat 1 litera A, punct 2 din O.U.G. nr. 195 din 2002, republicată.
S-a dispus aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 170 lei, precum și două puncte penalizare.
La rubrica ,,alte mențiuni" s-a consemnat: ,,organul nu a permis să fac mențiuni prin inscris personal".
Procesul-verbal a fost semnat de martorul asistent S. M. M..
Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, potrivit art. 17 din O.G. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu. Aplicând aceste dispoziții la situația de fapt reținută în cauză, instanța, verificând procesul verbal . nr._ din 20 martie 2014, din punct de vedere al legalității, apreciază că sunt respectate cerințele imperativ-limitativ prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității, care ar putea fi luate în considerare și din oficiu.
Orice alte lipsuri din procesul - verbal sunt sancționate cu nulitatea relativă, ceea ce presupune ca persoana care invocă nulitatea să dovedească faptul că i s-a produs o vătămare, iar instanța să constate în raport de materialul probator administrat, că vătămarea nu poate fi acoperită decât prin anularea procesului-verbal.
Cu privire la susținerea petentului in sensul că la rubrica martor este indicată o persoană care nu era in acel moment la fața locului, instanța reține că procesul verbal este semnat de martorul S. M. M., martor care a fost audiat. Martorul a recunoscut că a semnat procesul verbal la solicitarea agentului de poliție întrucât petentul a refuzat să il semneze. In acest sens sunt dispozițiile art. 19 din O.G. nr. 2 din 2001, potrivit cărora, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnătura acestuia.
Prin urmare, instanța confirmă legalitatea procesului verbal de contravenții.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal,
Potrivit art. 108 alineat 1, litera A punct 2 din OUG 195/2002, republicată, Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează:
a) 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte:
2. folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu excepția celor prevăzute cu dispozitive de tip mâini libere;
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie.
Această prezumție operează fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
Întrucât este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal de contravenție trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
Pe de altă parte, petentului îi sunt recunoscute garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție, prezumție care poate fi răsturnată până la proba contrară.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că fapta reținută în procesul verbal de contravenții este constatată personal de către agentul constatator, iar procesului-verbal de contravenție trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
Potrivit legislației in materie polițistului rutier i se acordă inclusiv dreptul/obligația efectuării unor constatări directe prin propriile simțuri cu privire la încălcarea legii, constatări care împreună cu actele întocmite se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate chiar dacă aceasta nu este una absolută ci relativă, putând fi răsturnată printr-o dovadă contrarie care însă nu a fost administrată în cauză.
În susținerea celor afirmate, petentul nu a produs nicio probă în prezenta cauză. Este adevărat că, petentul se bucură de garanții procesuale, de prezumția de nevinovăție, însă atât, prezumția de nevinovăție, cât și prezumția de temeinicie a procesului verbal sunt prezumții relative care pot fi răsturnate prin probe contrare.
Instanța retine că CEDO a respins ca inadmisibile cererile formulate de o . reclamanți cu privire la proceduri interne de contestare a unor procese-verbale de contravenție, constatând că instanțele naționale au respectat toate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție. In Cauza H. și alții c. României, Curtea a reamintit că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.
Instanța reține că procesul-verbal cuprinde consemnarea unor fapte conforme cu realitatea, ceea ce conduce la concluzia temeiniciei procesului-verbal.
III. Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Prin procesul-verbal, pentru fapta contestată, a fost aplicată amenda în cuantum de 170 lei și 2 puncte penalizare.
Instanța constată că acestea sunt stabilite în limitele legii.
Nu se relevă niciun motiv de reindividualizare a sancțiunii sau de înlăturare a sancțiunii complementare, întrucât fapta petentului este gravă, existând pericolul producerii unor grave accidente de circulație.
Indiferent de forma de vinovăție cu care a fost săvârșit fapta, cu intenție – prin aceasta petentul dovedind o sfidare a regulilor de circulație, chiar în prezența organelor de poliție sau din culpă, fapta petentului se impune a fi sancționată. Se reține că, fapta contravențională constituie contravenție indiferent de forma de vinovăție cu care a fost săvârșită, aspect ce rezultă din interpretarea dispozițiilor art. 1 din O.G.2/2001.
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentul A. C. R. ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. C. R., CNP_, domiciliat in Iasi, ., ., apart. 12, jud. Iasi, impotriva procesului verbal . nr._ din 20 martie 2014, intocmit de intimatul I. de Politie Județean Iași, cu sediul in Iași, .. 6, jud. Iași
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Iași.
Pronunțată in ședință publică, astăzi, 23 februarie 2015.
Președinte,Grefier,
I. R. ElenaMatei A. G.
Red./ Tehnored.: I.R.E.-25.03.2015 / 4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1436/2015. Judecătoria IAŞI | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2654/2015. Judecătoria... → |
|---|
