Plângere contravenţională. Sentința nr. 3075/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3075/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 3075/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 03 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE Z. L. F. M.
GREFIER Z. N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3075/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent B. A. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN IAȘI, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 24.02.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru termenul de astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
I. Susținerile părților
1. Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 25.04.2013, cu nr._, petentul B. A. a contestat procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 01.04.2013, întocmit de un agent constatator din cadrul intimatului I.P.J.Iași, solicitând anularea acestuia și exonerarea de la executarea sancțiunilor aplicate.
Prin sentința civilă nr.51/08.01.2014 pronunțată de Judecătoria B., a fost declinată competența acesteia către Judecătoria Iași, pe rolul căreia dosarul a fost înregistrat la 06.02.2014, cu numărul mai sus menționat (în antet).
În motivare, a arătat următoarele, în esență:
La data respectivă, în timp ce traversa municipiul Iași, a fost oprit de un echipaj de poliție pentru un control de rutină, fiind amendat și reținându-i-se permisul de conducere pe motiv că ar fi depășit linia dublă continuă ce desparte sensurile de mers.
A respins aceste acuze pe motiv că pe drum nu circula niciun vehicul și nu avea niciun motiv să depășească linia continuă, întucât pe drum nu circula niciun vehicul, iar pe ambele direcții de mers erau câte două benzi de circulație. Dacă însă face referire la încălcarea liniei duble continue, deoarece a fost nevoit să ocolească o gură de canal, observată în ultimul moment, a cărui capac se afla într-un echilibru precar însă, atât timp cât nu a incomodat pe nimeni în trafic și nicio secundă manevra de evitare a canalului nu a prezentat un pericol pentru el, ., nu se face vinovat de nicio încălcare a legii.
Aceste argumente nu au fost primite de agent, care i-a înmânat procesul-verbal ce fusese gata completat și semnat de un martor asistent (în fapt, un agent de poliție, care se afla în același autoturism), fără a-i aduce la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni.
După ce a semnat procesul-verbal, a constatat faptul că în cuprinsul acestuia se făcea vinovat de circulația pe contrasens, ceea ce contrazicea atât realitatea, cât și cele ce îi erau imputate verbal de agent.
Prin urmare, fapta pentru care a fost sancționat nu există, fiind încălcat art.1 din OG 2/2001.
A invocat dispozițiile menționate, în drept.
A propus probele cu înscrisuri și martori, anexând procesul-verbal contestat.
La 19.03.2014, în cuprinsul cererii de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii, formulată în dosar asociat, a precizat că se va folosi doar de înscrisurile anexate inițial și de audierea martorei B. A., a cărei adresă a indicat-o.
2. Intimatul a formulat întâmpinare, înregistrată la 20.12.2014 (f.11 – pe rolul Judecătoriei B.), prin care a reiterat cele reținute în procesul-verbal și a solicitat respingerea plângerii, propunând implicit administrarea probei cu înscrisuri.
La 24.03.2014, a anexat raportul agentului constatator, fotografii și un CD cu înregistrarea săvârșirii faptei (f.33).
Petentul a mai depus o . precizări la termenul din 20.05.2014, în care a adus o . critici raportului agentului constatator și planșelor foto depuse de intimat.
II. Aspecte procesuale
Cererea a fost legal timbrată.
Inițial, aceasta a fost anulată prin încheierea din 04.03.2014, dar judecata a continuat ca urmare a admiterii cererii de reexaminare la 15.04.2014, în dosar asociat.
Prin încheierea de la termenul din 03.06.2014 (f.14), instanța a dispus încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosar și a cu martorii M. D. și B. A. (mai târziu consemnându-se numele corect, și anume B. C. – f.22).
Numita B. C. a fost audiată la termenul din 18.11.2014, declarația sa fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (f.28), iar numitul M. D. a fost audiat la ultimul termen.
III. Situația de fapt
Prin procesul-verbal . nr._ din 01.04.2013, agentul intimatului a sancționat petentul cu amendă contravențională în cuantum total de 750 lei, pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art.101 alin.3 lit.d, respectiv art.100 alin.3 lit.f din OUG 195/2002. Totodată, i s-a reținut acestuia permisul de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pentru 90 de zile.
La secțiunea privind descrierea faptei, s-a reținut că în data respectivă, la orele 1115, petentul a condus autoturismul marca Volovo cu_ pe șoseaua Moara de Foc din Iași, din direcția restaurantului Club 20 spre C., pe sensul opus de mers, blocând circulația dinspre C. spre Țigarete. De asemenea, conducătorul auto nu a respectat indicațiile polițistului rutier de a rămâne la autoturism.
Petentul a semnat procesul-verbal, ca cuprindea mențiunea că nu are obiecțiuni, actul fiind semnat și de martorul asistent M. D..
Din declarația martorei B. A. (f.28), a reieșit că aceasta s-ar fi aflat în mașină cu petentul la acel moment, fiind pe bancheta din spate împreună cu un copil, și că la un moment dat soțul său ar fi făcut un viraj brusc. Acesta i-ar fi explicat că ar fi făcut acea manevră pentru a evita o gură de canal, pe care ea însă nu a văzut-o personal. A afirmat însă că se aflau pe prima bandă de circulație atunci (din totalul de două) și că petentul ar fi depășit puțin linia dublă continuă când a efectuat acea manevră, că exista o mașină în partea dreaptă a petentului, dar nici un echipaj de poliție în zonă, agenții oprindu-i la circa 1 kilometru distanță. A menționat și că posedă permis de conducere.
Audiat la ultimul termen, martorul M. D. a recunoscut că a semnat procesul-verbal de contravenție în acea zi, relatând că mergea pe trotuarul paralel cu ., înainte de semaforul aflat în intersecția cu . BJATM (spre C.), a observat cum o mașină de poliție cu girofarele pornite a urmărit și blocat în trafic două autoturisme Volvo de culoare neagră aproape identice, care aveau numere de leasing (de București). A mai afirmat că a văzut că agenții au discutat cu primul dintre cei 2 conducători auto, care au rămas în tot acest timp în autoturismele lor. Din câte a observat, agenții îi reproșau acestuia faptul că nu ar fi oprit la semnalele lor, dar el nu a văzut dacă au încălcat vreo altă regulă de circulație.
IV. Analiza fondului
Verificând, potrivit art.34 al. 1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale imperative incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută enumerate de art.17 din O.G. 2/2001 și care ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește presupusa nerespectare a dreptului de a formula obiecțiuni, instanța a observat că petentul a semnat procesul-verbal, ca cuprindea mențiunea că nu are obiecțiuni.
Potrivit art.101 alin.3 lit.d din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile […] circulația pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depășire.
Conform art.100 alin.3 lit.f din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai „nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu”.
Aplicând aceste dispoziții legale situației de fapt, așa cum a fost reținută de agenți, rezultă că sancțiunea amenzii este legală și corect aplicată. Din chiar textele de sancționare, rezultă că și sancțiunea complementară se impunea a fi aplicată (prin cumularea celor două perioade de suspendare a dreptului de a conduce).
Sub aspectul temeiniciei, trebuie analizate separat cele două fapte, deoarece petentul a avut poziții distincte în raport de acestea, cel puțin după introducerea plângerii, întrucât semnarea procesului-verbal fără obiecțiuni la acel moment (atât în secțiunea pentru luarea la cunoștință, cât și alături de mențiunea agentului că nu are obiecțiui) a constituit practic o recunoaștere a faptelor consemnate în cuprinsul actului.
În raport de prima faptă, a afirmat că a intrat într-adevăr cu mașina pe sens opus, însă pentru un scurt moment, cât a fost necesar să evite o gaură de canal aflată într-un echilibru precar. Atât timp cât a recunoscut parțial cele consemnate de agent inclusiv prin plângere, îi revenea lui sarcina probei cu privire la explicația dată pentru săvârșirea faptei. În acest sens, a propus proba cu audierea soției sale ca martor, aceasta confirmându-i în linii generale varianta potrivit căreia ar fi evitat un canal.
Dincolo însă de subiectivismul prezumat al unui asemenea martor, din cauza relației sale cu partea, declarația acestuia nu este foarte relevantă deoarece, potrivit propriilor afirmații, nu a perceput direct că șoferul ar fi evitat o gaură de canal. În plus, deși acesta a afirmat în plângere că nu mai era absolut nimeni pe stradă, soția a spus că pe banda din dreapta circula un alt autoturism.
Declarația martorului asistent a confirmat doar contextul general în care s-au petrecut evenimentele, și anume oprirea autoturismului petentului de către agenții de poliție.
Cea de-a doua faptă nici nu a fost contestată de petent, care și-a concentrat apărarea exclusiv pe justificarea primei fapte și pe infirmarea faptului că ar fi circulat propriu-zis pe contrasens, în condițiile în care doar ar fi depășit pentru puțin timp linia continuă.
În pofida afirmațiilor sale, agenții nu s-au contrazis în cuprinsul procesului-verbal, încadrarea juridică a faptei corespunzând cu descrierea acesteia.
În concluzie, instanța nu neagă faptul că în speță sunt aplicabile garanțiile prevăzute de art.6 CEDO din materie penală, care includ prezumția de nevinovăție, dar instanța trebuie să găsească un echilibru între aceasta și prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal ca act administrativ. Or, aceasta din urmă se coroborează cu recunoașterea ad-hoc totală a petentului, manifestată prin semnarea procesului-verbal fără obiecțiuni și cu nedemonstrarea ipotezei justificative invocate (fiind oricum discutabil dacă respectiva justificare ar fi putut să conducă la reținerea nevinovăției acestuia).
În aceste condiții, instanța reține că procesul-verbal a fost legal și temeinic întocmit.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor, instanța consideră că cele aplicate în speță corespund aplicării corecte a criteriilor enumerate de art.21 alin.3 O.G. 2/2001.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul B. A. (domiciliat în satul Poiana, .) în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Iași.
Cu apel la Tribunalul Iași (care se depune la Judecătoria Iași), în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.03.2015.
Președinte Grefier
Z.L.F.M. N.Z.
Red/ Tehnored Z.L.F.M.
4 ex./14.05.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3072/2015. Judecătoria IAŞI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3086/2015.... → |
|---|
