Plângere contravenţională. Sentința nr. 3869/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3869/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 26257/245/2014
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 17 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE Z. L. F. M.
GREFIER Z. N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3869/2015
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent H. C. C. și pe intimat I.P.J. IAȘI - POSTUL DE POLIȚIE LEȚCANI, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10.03.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru termenul de astăzi, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
I. 1. Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 16.06.2015, cu numărul mai sus menționat (în antet), petentul H. C. C. a contestat procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 13.07.2014, întocmit de un agent constatator din cadrul intimatului I.P.J. Iași, solicitând anularea acestuia și exonerarea de la executarea sancțiunilor aplicate.
În motivare, a arătat următoarele, în esență:
La data respectivă, după terminarea programului de lucru, se îndrepta către locuința sa din Totoești cu autoturismul tatălui său. În timp ce se deplasa din Iași spre satul său, în localitatea Lețcani, într-o curbă ușoară la dreapta, la aproximativ 50 m de Styl House, de pe un drum lateral a intrat pe sensul său de mers un autoturism negru BMW, care avea o viteză de aproximativ 60 km/h, astfel încât el a încetinit ca să îi permită să reducă viteza.
După 100-150 m se afla staționată o mașină de poliție, pe sensul său de mers, din care a ieșit un agent care a dorit să oprească mașina din fața sa. L-a oprit în schimb pe el și i-a spus că îi ia carnetul, deși i-a explicat situația. Agentul a refuzat să consemneze motivele sale, menționând doar că cel sancționat va face contestație, în pofida dispozițiilor art.16 alin.7 din OG 2/2001.
Agentul l-a văzut doar prin oglinda laterală și probabil l-a confundat cu celălalt autoturism.
A invocat dispozițiile menționate, în drept.
A propus probele cu înscrisuri și cu martorii L. S. și B. G., anexând procesul-verbal contestat, carte identitate.
2. Intimatul a formulat întâmpinare, înregistrată la 25.09.2014 (f.19), prin care a reiterat cele reținute în procesul-verbal și a solicitat respingerea plângerii, propunând implicit administrarea probei cu înscrisuri.
A anexat raportul agentului constatator (f.20-21).
3. Petentul a mai depus o . precizări la 27.10.2014 (f.26), în care a reiterat aspectele arătate inițial, insistând că nu a circulat pe sens opus pe un drum sătesc, menționând și că în speță este aplicabilă jurisprudența CEDO în materia art.6 din Convenție, conform căreia nu îi revine lui sarcina probei.
La data de 12.01.2015, a depus o "completare la acțiune" (f.35), în care a invocat faptul că polițistul care l-a sancționat nu ar fi fost rutier, așa cum pretind prevederile art.97 alin.1 OUG 195/2002.
II. Aspecte procesuale
Cererea a fost legal timbrată.
Prin încheierea de la ultimul termen, instanța a dispus încuviințarea probei cu înscrisurile existente la dosar, luând act că petentul a înțeles să renunțe la proba cu martorii propuși. Totodată, a pus în discuție și tardivitatea completării formulate la 12.01.2015.
III. Situația de fapt
Prin procesul-verbal . nr._ din 13.07.2014, agentul intimatului a sancționat petentul cu amendă contravențională în cuantum total de 540 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.101 alin.3 lit.d din OUG 195/2002. Totodată, i s-a reținut acestuia permisul de conducere.
La secțiunea privind descrierea faptei, s-a reținut că în data respectivă, la orele 0815, petentul a condus autoturismul marca Skoda cu nr._ pe DE 583, în localitatea Lețcani, din direcția Iași - Târgu F., iar în momentul când a intrat pe DE 583 de pe drumul sătesc, a circulat pe sensul opus de mers pe o distanță de 10 metri, fără a efectua manevra de depășire.
Petentul a semnat procesul-verbal, care cuprindea mențiunea că face contestație.
IV. Excepția tardivității
Cu titlu preliminar, instanța va analiza excepția tardivității plângerii contravenționale prin raportare la completările făcute de petent din 12.01.2015.
Astfel, potrivit art.31 alin.1 din O.G.2/2001 privind regimul contravențiilor, “împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”.
Este adevărat că, în anumite condiții, reclamantul își poate completa cererea de chemare în judecată, însă acest aspect trebuie făcut cu respectarea dispoziției antemenționate. În caz contrar, ar deveni superfluu termenul de 15 zile, dacă ar fi suficientă doar introducerea plângerii în interiorul său, după care ar fi posibilă pe tot parcursul procesului completarea acesteia cu noi motive.
Prin urmare, instanța va admite excepția tardivității și va respinge ca tardivă plângerea în ceea ce privește motivele invocate de petent prin completarea din 12.01.2015 sau ulterior acesteia, singura consecință practică fiind împrejurarea că nu s-a mai acordat un termen pentru verificarea calității de polițist rutier a agentului care a aplicat sancțiunea.
V. Analiza fondului
Verificând, potrivit art.34 al. 1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale imperative incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută enumerate de art.17 din O.G. 2/2001 și care ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește presupusa nerespectare a dreptului de a formula obiecțiuni, instanța a observat că petentul a semnat procesul-verbal care cuprindea mențiunea că va face contestație, iar acesta nu a dovedit că ar fi făcut și alte obiecțiuni concrete.
Potrivit art.101 alin.3 lit.d din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile […] circulația pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depășire.
Aplicând aceste dispoziții legale situației de fapt, așa cum a fost reținută de agenți, rezultă că sancțiunea amenzii este legală și corect aplicată. Din chiar textele de sancționare, rezultă că și sancțiunea complementară se impunea a fi aplicată.
Sub aspectul temeiniciei, în condițiile în care nu fost propusă sau administrată nicio probă externă afirmațiilor celor două părți, se pune practic problema stabilirii echilibrului între prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție (ca act administrativ) și prezumția de nevinovăție a petentului, aplicabilă în virtutea art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în latura sa penală, având în vedere că petentul se confruntă practic cu o acuzație în materie penală.
Din acest punct de vedere, instanța reține că descrierea faptei din cuprinsul procesului-verbal este destul de detaliată, prin raportare la simplitatea contravenției în sine, mai multe amănunte fiind adăugate prin intermediul raportului agentului constatator. În schimb, deși petentul a încercat la rândul său să prezinte o situație de fapt complexă, din care practic rezulta că agenții au confudnat mașina sa cu o alta, al cărei conducător auto a săvârșit de fapt contravenția în discuție, nu a mai propus nicio probă. Acest aspect este cu atât mai important cu cât acesta a propus inițial proba cu doi martori, după care a renunțat la administrarea acesteia.
În plus, petentul nu a oferit nicio altă explicație pentru acuzațiile sale făcute împotriva agentului, instanța neputând să presupună în mod rezonabil, doar pe baza afirmațiilor petentului, că acesta a confundat într-adevăr două autoturisme diferite.
În aceste condiții, instanța reține că procesul-verbal a fost legal și temeinic întocmit, considerând prezumția de legalitate și temeinicie a actului sancționator mai puternică, luând în considerare și miza procesului.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor, instanța consideră că cele aplicate în speță corespund aplicării corecte a criteriilor enumerate de art.21 alin.3 O.G. 2/2001.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția tardivității și respinge ca tardivă plângerea în ceea ce privește motivele invocate de petent prin completarea din 12.01.2015 sau ulterior acesteia.
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul H. C. C. (cu reședință fără forme legale în satul Totoești, .) în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Iași.
Cu apel la Tribunalul Iași (care se depune la Judecătoria Iași), în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.03.2015.
Președinte Grefier
Z.L.F.M. N.Z.
Red/ Tehnored Z.L.F.M.
4 ex./21.05.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3458/2015. Judecătoria IAŞI | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3028/2015. Judecătoria... → |
|---|
