Pretenţii. Sentința nr. 1252/2015. Judecătoria IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1252/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 02-02-2015 în dosarul nr. 1252/2015
Cod operator: 3171
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1252
Ședința publică de la 02 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. C. M.
Grefier D. B.
Pe rol se află judecarea cauzei Civil privind pe reclamant . și pe pârât H. L. I., pârât C. A. D., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 19.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 03.09.2014, sub dosar nr._, reclamanta .. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtii H. L. I. SI C. A. D., obligarea acestora din urmă, în solidar, la plata sumei de 248,10 lei reprezentând contravaloare marfă livrată, a sumei de 513,69 lei reprezentând penalități de întârziere, precum și a cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.
În motivarea acțiunii, reclamanta a învederat instanței că între părți s-au derulat raporturi juridice concretizate în livrarea de mărfuri, în baza cărora a emis facturile fiscale anexate la dosarul cauzei, evidențiindu-se în acest sens ca restantă plata sumei de 248,10 lei reprezentând contravaloare produse livrate și neachitate, in perioada decembrie 2013-martie 2014.
În ceea ce priveste capatul de cerere cu privire la obligarea paratilor la plata penalitatilor de intarziere, s-a menționat că potrivit art. 7 pct. 4 al contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți, s-a stabilit ca neexecutarea obligațiilor contractuale să conducă la calcularea de penalități de întârziere al căror cuantum poate depăși debitul principal.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1516, art. 1530, art. 2280, art. 2300, art. 1270 alin. 1 C.civ.
În susținerea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind anexate la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele: facturi fiscale, fișă calcul penalități, contract de vânzare nr._/22.10.2013, confirmare de primire, dovada medierii si extras ONRC si alte inscrisuri (f. 6-23).
Cererea a fost legal timbrată, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 60,91 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 din OUG nr. 80/2013.
Legal citati, pârâtii au formulat întâmpinare, la data de 09.10.2014, prin care au solicitat instantei resspingerea actiunii, pe de o parte intrucat au achitat contravaloarea facturilor fiscale, astfel incat capatul de cerere a rama sfara obiect, iar in ceea ce priveste penalitatile de intarziere, acestia au solicitat respingerea ca neintemeiata a acestui capat de cerere, apreciind ca este abuziva clauza penala prevazuta in contract din perspectiva Legii nr. 193/200 si a Directivei 93/13/CEE din 05.04.1993.
La data de 18.11.2014, reclamanta a formulat raspuns la intampinare, prin care a solicita instantei respingerea ca neintemeiata a apararilor formulate de catre parati cu privire la caracterul abuziv al clauzei penale, invederand instantei ca nu sunt excesive, ci dimpotriva sunt necesare si justificate si ca nu s-a facut dovada unui echilibru semnificativ, iar potrivit dispoz. art. 10.1 din contract rezulta ca partle au negociat prevederile contractului si ca au fost de acord cu ele .
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamanta .. și pârâta H. L. I. s-au derulat raporturi juridice concretizate în contractul de vânzare nr._/22.10.2013 (f. 7-8), în baza căruia reclamanta a emis facturile fiscale anexate la dosarul cauzei (f. 8-10), având un debit restant în valoare de 248,10 lei, reprezentând contravaloarea produselor livrate și neachitate.
Potrivit dispozițiilor art. 10 al convenției, pârâtul C. A. D. a garantat, în calitate de fidejusor, executarea obligațiilor asumate de către cumpărătoarea H. L., în conformitate cu dispozițiile art. 2280 C.civ., împrejurare ce atrage aplicarea prevederilor art. 2300 C.civ. cu privire la solidaritatea obligațiilor în raporturile dintre debitorul principal și garantul fidejusor.
Conform prevederilor art. 7 pct. 4 al contractului de vânzare nr._/22.10.2013, părțile au stabilit ca neexecutarea la scadență a obligațiilor contractuale să atragă aplicarea unei penalități de întârziere în procent de 1% pe zi, in primele 30 de zile, iar incepand cu a 31-a zi de intarziere, penalitati de 3 % pe zi, calculat la valoarea debitului principal restant, penalitati ce vor fi calculate nelimitat chiar daca cuantumul depaseste valoarea marfii pentru care se datoreaza plata.
Totodata instanta mai retine cala data de 06.10.2014, paratii au achitat contravaloarea facturilor fiscale solicitate prin prezenta actiune, astfel cum rezulta si din dovada depusa la dosarul cauzei (f. 34), dar si din recunoasterea facuta de catre reclamanta, aspect fata de care instanta constata ca acest capat de cerere a rama sfara obiect, urmand sa il respinga in consecinta.
In ceea ce priveste cererea paratilor de constatare a carcterului abuziv al clauzei penale prev. de dispoz. art. 7.4 din contract, instanta o va respinge ca neintemeiata, avand in vedere urmatoarele:
Instanta retine ca în cauza supusă analizei, sunt incidente dispozițiile art. 1535 Cod civil, ce stabilesc că în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel convenit de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În conformitate cu dispozițiile art. 1350 Cod civil, orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. Atunci când, fără justificare nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
Instanta retine ca paratii isi argumenteza apararile pe dispoz. Legii nr. 193/2000 si a Directivei 93/13/CEE din 05.04.1993, dispozitii care statueza ca orice prevedere contractuală care nu a fost negociată direct, nedând posibilitatea consumatorului de a influența natura ei și care creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților în defavoarea consumatorului și încălcând principiul bunei-credințe reprezinta o clauza abuziva.
Or, potrivit dispoz. art. 10.1 din contractul incheiata intre parti rezulta ca acestea „au negociat prevederile conventiei si ca sunt de acord cu acestea, inclusiv cu, cuantumul penalitatilor de intarziere stabilite la art. 7.4 „ .
F. de aceasta imprejurare, avand in vedere si faptul ca potrivit art. 1270 cod civil contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, rezulta ca aceasta clauza a fost negociata, astfel incat nu devin aplicabile in speta nici precederile Legii nr. 193/2000 si nici cele ale Directivei 93/13/CEE din 05.04.1993 .
În baza art. 453 NCPC, reținând culpa procesuală a pârâtelor, instanța le va obliga pe acestea, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 60,91 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte acțiunea civilă formulată de către reclamanta ., inregistrata sub nr. J_, Cod fiscal RO_, cu sediul in Ploiesti, ., . în contradictoriu cu pârâtii H. L. I., CNP_, cu domiciliul in mun. Iasi, ., ., ., jud. Iasi si C. A. D., CNP_, domiciliat in mun. Iasi, ., ., ., jud. Iasi.
Respinge ca ramasa fara obiect cererea reclamantei de obligare a paratilor la plata sumei de 248,10 lei cu titlu de contravaloare marfa .
Obligă pârâtii la plata in solidar către reclamantă a sumei de 513,69 lei reprezentand penalitati de intarziere aferente debitului principal .
Obligă pârâtii la plata in solidar către reclamantă a sumei de 60,91 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentand taxa judiciara de timbru .
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea depunându-se la Judecătoria Iași.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.02.2015 .
Președinte, Grefier,
G. C. M. D. B.
Red./tehnored.MGC/DB
5ex/05.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2812/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1506/2015.... → |
|---|
