Pretenţii. Sentința nr. 9238/2015. Judecătoria IAŞI

Sentința nr. 9238/2015 pronunțată de Judecătoria IAŞI la data de 07-07-2015 în dosarul nr. 9238/2015

Cod operator: 3171

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 9238/2015

Ședința publică de la 07 Iulie 2015

Completul constituit din:

Președinte: C. E. D.

Grefier:D. V.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. R. G. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta .., având ca obiect pretenții .

La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 23.06.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru astăzi, 07.07.2015, când în aceeași compunere, a hotărât:

INSTANȚA,

Asupra cauzei de față deliberând constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe, reclamanta S.C. R. G. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta .., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 9707,41 lei reprezentând c/val facturilor fiscale_/_ și_/_, la plata sumei de 268,70 lei dobândă legală calculată până la data de 12.02.2015 precum și la plata dobânzii legale, calculată in continuare, începând cu 13.02.2013 până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat în esență că a avut raporturi comerciale cu pârâta în sensul că a efectuat in beneficiul acesteia două transporturi de marfă pe rutele Germania- România și respectiv Italia- România, conform comenzilor de transport efectuate de pârâtă însă pârâta nu s-a achitat de obligația de a plăti reclamantei contravaloarea serviciului de transport efectuat conform CMR 18.07.2014 și CMR din 03.09.2014.

În drept s-au invocat dispozițiile art.1488,1489, 1516 Codul civil aprobat prin Legea nr.287/2009, OG nr.13/2011, art.194 codul de procedură civilă .

În temeiul art.411 Cod procedură civilă, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri, expertiză, interogatoriu (f.23 dosar).

Anexat cererii introductive la dosarul cauzei reclamanta a depus: interogatoriu propus pentru pârâtă, CMR din 18.07.2014, CMR 03.09.2014, comandă 6071 RXP din 11.07.2014, comandă din 22.08.2014, factură fiscală . nr._/18.07.2014, factură fiscală . nr._/03.09.2014 (filele 9- 15 dosar).

Cererea a fost legal timbrată conform dispozițiilor art.3 din OUG nr.80/2013, cu taxă de timbru in cuantum de 603,91 lei fila 21 dosar.

În conformitate cu dispozițiile art.201 Cod procedură civilă instanța a dispus comunicarea cererii reclamantei către pârâtă; în termenul acordat aceasta nu a depus întâmpinare (f.26-27 dosar).

În cursul cercetării judecătorești instanța a administrat la cererea reclamantei proba cu înscrisuri și interogatoriu. Cauza s-a judecat în lipsa părților, legal citate, pârâta fiind citată inclusiv la locul indicat in comanda de transport drept locul de descărcare, cu mențiunea de a răspunde în scris răspuns la interogatoriul comunicat.

Analizând cererea formulată, probele administrate, apărările formulate si dispozițiile legale incidente instanța reține următoarele :

În fapt între părțile litigante s-au derulat raporturi juridice concretizate în efectuarea de către reclamanta în beneficiul pârâtei a două servicii de transport marfă pe rutele Italia (V.)- România (comuna M. . Germania (Neukirchen) - România (comuna M. . rezultă din cele două comenzi de transport emise de pârâta către reclamantă la data de 11.07.2014 și respectiv 22.08.2014 (filele 12 și 13 dosar) și din cele două scrisori de transport parafate de pârâtă care atestă faptul că reclamanta și-a îndeplinit obligația asumată prin încheierea contractului de transport cu pârâta ca urmare a acceptării comenzii ( CMR filele 10 și 11 dosar).

Ulterior la data de 18.07.2013 și respectiv 03.09.2013 reclamanta a facturat pârâtei contravaloarea celor două servicii de transport marfă, așa cum rezultă din cele două facturi depuse la dosar – filele 14 și 15 dosar.

Facturile nu sunt expres acceptate la plată însă instanța are în vedere faptul că așa cum rezultă din cele două comenzi de transport depuse la dosar, pârâta a agreat prețul serviciului de transport practicat de reclamantă, în cuprinsul acestor comenzi fiind stabilită inclusiv modalitatea de plată și scadența acestei creanțe, scadență fixată prin raportare la data încărcării și nu la data emiterii facturii. De asemenea, sub același aspect, instanța va acorda deplină relevanță probatorie lipsei răspunsului pârâtei la interogatoriul propus de reclamantă, comunicat pârâtei, în conformitate cu dispozițiile art.358 rap la art.355 Codul de procedură civilă.

În drept aplicabile situației de fapt anterior menționate sunt dispozițiile art. 1270 cod civil potrivit cărora contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, trebuind să fie executat cu bună credință și modificându-se sau încetând doar prin acordul de voință al părților sau în cazurile autorizate de lege.

De asemenea, potrivit art.1350 Cod civil orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat, fiind ținută să despăgubească cocontractantul pentru prejudiciile ocazionate de neexecutare sau executare necorespunzătoare.

Potrivit art.662 Codul de procedură civilă, creanța este certă atunci când existența sa neîndoielnică rezultă din titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care permit stabilirea lui, precum și exigibilă dacă este ajunsă la scadență sau debitorul este decăzut din beneficiul termenului.

Aplicând aceste dispoziții legale la speța de față, instanța reține că cele două comenzi de transport și cele două scrisori de transport depuse la dosarul cauzei, acte însușite prin semnătură de pârâtă, fac dovada deplină a existenței creanței solicitate de reclamantă prin acțiune reprezentând prețul serviciilor de transport prestate, creanță lichidă și exigibilă astfel încât sarcina probei în sensul stingerii ei prin plată s-a transferat asupra pârâtei care însă nu a făcut dovada că ar fi achitat sumele pretinse de reclamantă.

În cauză reclamanta a dovedit întrunirea condițiilor necesare angajării răspunderii civile contractuale a pârâtei și anume: existența unei fapte ilicite constând în nerespectarea de către aceasta a unei obligații contractuale, existența unui prejudiciu patrimonial - prețul serviciului prestat, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, culpa pârâtei- prezumată cât timp cât aceasta nu a dovedit o cauză străină exoneratoare de răspundere contractuală.

Instanța arată că în materia răspunderii contractuale, câtă vreme creditorul a făcut dovada existenței unei creanțe, neexecutarea culpabilă se prezumă câtă vreme debitorul nu face dovada faptului plății sau al unei cauze exoneratoare de răspundere, conform art. 1458 Codul civil. Revine așadar debitorului sarcina de a proba efectuarea plății sau stingerea obligației în altă modalitate, prin aplicarea principiului general statuat prin dispozițiile art.249 Codul de procedură civilă conform căruia acela ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.

Cu privire la dobânda legală solicitată de reclamantă instanța reține caracterul întemeiat și al acestei pretenții afirmată de reclamantă, întrucât potrivit art.1535 Codul civil în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul să pretindă daune moratorii în cuantumul convenit de părți sau prevăzut de lege, fără a fi obligat să suporte sarcina probei prejudiciului suferit, acesta fiind prezumat de legiuitor .

De asemenea instanța are în vedere faptul că potrivit art.1523 alin. 2 lit. d din Codul civil, pârâta se afla de drept în întârziere la data scadenței, întrucât executarea avea ca obiect obligația de plată a unei sume de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi.

Având în vedere lipsa unei prevederi contractuale exprese (clauza penală) care să tranșeze chestiunea nivelului daunelor interese pentru executarea cu întârziere a obligației de plată a prețului, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata de daune moratorii la nivelul dobânzii legale, conform O.G. nr.13/2011.

Cererea reclamantei întemeiată iar instanța, reținând caracterul cert, lichid și exigibil și al acestei creanțe accesorii în raport de debitul principal o va admite astfel cum a fost formulată și va obliga pârâta la plata sumei de 268,70 lei dobândă legală calculată până la data de 12.02.2015 precum și la plata dobânzii legale, calculată în continuare, începând cu 13.02.2013 până la data plății efective.

Cu privire la cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată instanța reține că potrivit art.453 Codul de procedură civilă partea care cade în pretenții va fi obligată la cererea celeilalte părți la plata cheltuielilor de judecată. Instanța văzând dovada achitării taxei de timbru depusă la dosar (fila 21) și reținând culpa procesuală a pârâtei chemată în judecată va admite cererea de cheltuieli și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 603,91 lei cu acest titlu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea civilă în pretenții formulată de reclamanta S.C. R. G. S.R.L. J_, CUI, RO_ cu sediul social în mun București . 15 Sector 5 și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în mun București Bvd Preciziei nr.1, Clădirea Preciziei Business Center, etajul 4, Sector 6, în contradictoriu cu pârâta ., J_, CUI RO_ cu sediul în mun Iași . . A parter, ..

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 9707,41 lei preț in baza facturilor fiscale_/_ și_/_ și la plata sumei de 268,70 lei dobândă legală calculată până la data de 12.02.2015 precum și la plata dobânzii legale, calculată in continuare, începând cu 13.02.2013 până la data plății efective.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 603,91 lei cheltuieli de judecată cu taxa de timbru.

Cu drept de a formula apel împotriva prezentei hotărâri, în termen de 30 zile de la data comunicării, ce se va depune la Judecătoria Iași.

Pronunțată în ședință publică,_ .

Președinte,

D. C. E.

Pentru grefier aflat în CO,

semnează grefier desemnat cu,

atribuțiile grefierului șef secție civilă,

A. M. B.

Red/teh/ced/25.08.2015,4ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 9238/2015. Judecătoria IAŞI