Plângere contravenţională. Sentința nr. 39/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 39/2015 pronunțată de Judecătoria LEHLIU-GARA la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 1989/249/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L. GARĂ - JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 39
Ședința publică din 19.01.2015
Instanța constituită din
PREȘEDINTE - M. A.-E.
GREFIER- P. M.-M.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională - OUG 195/2002”, plângere formulată de petentul C. L., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/10.11.2014, întocmit de intimatul I.P.J. CĂLĂRAȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Instanța se declară competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, în temeiul art. 94 pct. 4 C.proc.civ. rap. la OG 2/2001.
Instanța ia act că intimatul a formulat întâmpinare, încuviințează ambelor părți proba cu înscrisuri și reține cauza spre soluționare pe baza înscrisurilor de la dosar.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /19.11.2014, petentul C. L. (cu domiciliul în mun. București, .. 23, ., ., sector 2, CNP-_) în contradictoriu cu intimatul I.P.J. CĂLĂRAȘI a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/10.11.2014, ca netemeinic și nelegal și, pe cale de consecință, anularea măsurii de sancționare și exonerarea de la plata amenzii, iar în subsidiar, în măsura în care se va respinge primul capăt de cerere, solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea plângerii petentul arată că în data de 10.11.2014 a circulat cu autoturismul având număr de înmatriculare_ pe drumul DN3, la ieșirea din localitatea Nucet. La un moment dat a fost oprit de un agent de poliție care l-a sancționat pentru o presupusă depășire a vitezei legale pe acel tronson de drum, respectiv că ar fi circulat cu viteza de 68 km/h. Consideră că sancționarea este netemeinică și nelegală pentru motivele pe care urmează să le prezinte.
În ceea ce privește condițiile de formă ale procesului-verbal, apreciază că acestea nu sunt îndeplinite deoarece scrisul este ilizibil motiv pentru care nu se poate descifra cu claritate dacă datele cerute de lege în mod imperativ pentru identificarea sa și a agentului constatator sunt sau nu complete și corecte, dacă descrierea presupusei fapte contravenționale este amănunțită și dacă sunt menționate împrejurările în care s-ar fi comis etc.
În concret nu deslușește din acest proces-verbal ca presupusa faptă să fie amănunțit descris și nici dacă cuprinde împrejurări suficiente care pot servi la o eventuală apreciere a gravității faptei. Nici textele de lege în baza cărora a fost sancționat nu se înțeleg cu claritate și,oricum, simpla mențiune a textului de lege nu îndeplinește dispozițiile art.16 din O.G. nr. 2/2001, în sensul că nu sunt arătate totalitatea împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și evaluarea pagubei.
Un alt motiv de anulare a procesului verbal este faptul că agentul constatator nu i-a pus în vedere și nu i-a respectat dreptul de a formula obiecțiuni, deși avea această obligație. Astfel, în articolul 16 alineat 7 se arată că „în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte mențiuni”, sub sancțiunea nulității procesului verbal. Mai mult decât atât, agentul constatator a completat singur rubrica cu privire la obiecțiuni înainte de a-i prezenta procesul-verbal, acest lucru fiind un fapt de notorietate în rândul agenților de circulație care procedează astfel pentru a restrânge drepturile persoanelor de a se apăra. Obiecțiunile contravenientului trebuie consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Mențiuni (obiecțiuni) ale contravenientului", sub sancțiunea nulității procesului-verbal. Această mențiune prezintă o importanță deosebită deoarece în practică s-au ivit numeroase situații când instanța de judecată a apreciat că lipsa obiecțiunilor contravenientului constituie o încălcare a dreptului pe care îl are contravenientul cu privire la relatarea fidelă a situației de fapt, ceea ce a condus la anularea procesului-verbal.
Arată că, nu este suficient a consemna "nu sunt obiecțiuni" pentru că nu îndeplinește exigențele textului de lege, consecința neîndeplinirii acestei cerințe fiind, după cum a mai arătat, anularea de către instanță a procesului-verbal. Această nelegalitate poate fi constatată de instanță și din oficiu.
În acest sens, solicită să se constatate nulitatea absolută a actului de constatare pentru ca la rubrica "Alte mențiuni" nu este menționat punctul de vedere al contravenientului sau mențiunea refuzului de a face obiecțiuni certificată de un martor. Actul de constatare este nul, având in vedere ca agentul constatator nu si-a îndeplinit obligația legală.
Din modul cum se încheie procesul-verbal, trebuie să rezulte indubitabil ca agentul constatator si-a îndeplinit obligația imperativ prevăzuta de art. 16, pct. 7 din O.G. nr. 2/2001, lui revenindu-i sarcina probei respectării obligației.
Agentul constatator nu a respectat aceasta dispoziție legala, obligatorie pentru acesta, fapt care îi conferă caracter imperativ, iar încheierea actului constatator cu încălcarea acestei dispoziții imperative atrage nulitatea actului de constatare. Fiind vorba de o dispoziție imperativă și care privește dreptul la apărare al contravenientului, actul întocmit in aceste condiții este nul absolut.
Instanța judecătorească, în virtutea rolului activ pe care i-l impun dispozițiile art. 129 si art. 130 din Codul de procedura civila, este autorizată, în scopul de a asigura preeminenta legii, să invoce nulitatea absolută a oricărui act juridic formând obiectul dezbaterii juridice.
Pe de altă parte, agentul de politie avea obligația să îi prezinte înregistrarea video a contravenției și totodată să facă dovada faptului că aparatul radar pe care îl menționează în procesul verbal este omologat, îndeplinește condițiile metrologice și tehnice indicate de NML 021-05 din 23 noiembrie 2005 și să îi arate graficul de patrulare al agenților rutieri, însă agentul care l-a oprit nu i le-a prezentat. Mai mult, în procesul-verbal era obligatoriu că specifice dacă mașina pe care era montat aparatul radar era sau nu în mișcare, în cauză fiind aplicabile NML 021-05/2005, respectiv aparatul radar are o eroare de câțiva km din valoarea măsurată, eroare care îmi poate profita, spre exemplu în sensul aplicării unei amenzi mai mici sau anularea procesului verbal de contravenție .
Tot legat de mențiunile cuprinse în procesul verbal, agentul care a întocmit procesul nu specifică sau nu este lizibil dacă presupusa faptă a fost constatată sau nu de aceeași persoană care a și încheiat procesul verbal.
Potrivit articolului 21 din OG 2/2001 „agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică și sancțiunea”, în cazul său fiind foarte probabil ca agentul constatator să nu fie aceeași persoană cu agentul care l-a sancționat. În cazul în care agentul constatator nu este una și aceeași persoană cu agentul care a sancționat consideră că sunt aplicabile prevederile articolului 17 din OG 2/2001 potrivit cărora lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator atrag nulitatea absolută a procesului-verbal.
Totodată în procesul verbal nu este trecut nici posibilitate de achitare a amenzii și termenul acesteia precum și unitatea administrativă unde poate să plătească și nici instanța competentă unde trebuie să se adreseze în cazul în care dorește să conteste procesul verbal de contravenție.
Ținând cont de toate aceste aspecte menționate mai sus, reiese fără tăgadă faptul că presupusa contravenție nu a fost dovedită de către agentul de poliție, de aceea se impune anularea procesului-verbal ca nelegal și neîntemeiat.
Invocă art. 6 CEDO și cauza Ozturk contra Germaniei și A. contra României.
Arată că persoana acuzată de săvârșirea unei contravenții trebuie să beneficieze de garanțiile oferite de legea penală, contravenienții nefiind obligați să-și dovedească nevinovăția, organul constatator fiind cel care trebuie să prezinte toate probele în baza cărora s-a stabilit și sancționat o contravenție, urmând ca aceste probe să fie verificate de către instanța de judecată.
Un alt aspect care ține de nelegalitatea procesului verbal este faptul că modelul de proces verbal întocmit de către agentul constatator nu este cel prevăzut de lege pentru contravențiile constatate cu mijloace metrologice.
Redă dispozițiile art. 181 din Regulamentul din 4 octombrie 2006 de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și arată că în cazul său nu s-a folosit formularul 1D, ceea ce poate duce la concluzia că a fost utilizat un alt formular de proces-verbal. Nerespectarea condițiilor de formă în ceea ce privește încheierea unui proces-verbal de contravenție duce la nulitatea sa.
Pentru toate aceste motive solicită admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată și să se dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ca fiind netemeinic și nelegal, pe cale de consecință anularea măsurii de sancționare cu „90 puncte-amendă, în valoare de 90 RON”, iar în subsidiar, în măsura în care se va respinge primul capăt de cerere, solicită să se dispună înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Probe: înscrisuri. Solicit ca intimatul să pună la dispoziția instanței proba video menționată în cuprinsul procesului verbal, dovada omologării aparatului radar și graficul de patrulare.
În drept: prevederile OG 2/2001, art. 102 alin 3 lit. e) din OUG 195/2002, art. 181 din Regulamentul din 4 octombrie 2006 de aplicare a OUG nr. 195/2002, NML 021-05 din 23 noiembrie 2005.
Solicită judecarea cauzei în lipsă.
Alăturat plângerii, petentul anexat în fotocopie procesul verbal de contravenție contestat și chitanța cu care face dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 11.12.2014 s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată de intimatul I.P.J Călărași (cu sediul în ., Călărași, județul Călărași, Cod unic de înregistrare_), prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/10.11.2014.
În motivarea întâmpinării, arată că la data de 10.11.2014, aflându-se în misiune agentul constatator a acționat în vederea depistării încălcărilor prevederilor legale privind regimul de viteză, folosind aparatura de supraveghere a traficului rutier și măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor montată pe autospeciala de poliție. La data și ora menționate în cuprinsul procesului verbal a fost înregistrat cu aparatul radar autoturismul cu numărul de înmatriculare_ care rula cu viteza de 68 km/h în localitate. După oprirea regulamentară, conducătorul auto a fost identificat în persoana numitului C. L. căruia i s-a comunicat abaterea săvârșită, încadrarea legală precum și cuantumul amenzii și sancțiunea complementară aplicată. Astfel, s-a încheiat procesul-verbal . nr._ pentru încălcarea prevederilor art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002, respectiv depășirea limitei de viteză în localitate, iar sancțiunea principală a amenzii a atras în mod corelativ și aplicarea sancțiunii complementare constând în 2 puncte penalizare.
Precizează faptul că aparatul radar deține buletin de verificare metrologică valabil, iar acesta își face automat autotestarea la punerea sistemului în funcțiune, conform manualului de utilizare. Menționează că agentul constatator i-a adus la cunoștință contravenientului faptul că are dreptul să depună contestație împotriva procesului-verbal la Judecătoria L.-Gară, precum și faptul că are dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul procesului-verbal.
Solicită să se observe faptul că agentul constatator deține atestat conform căruia este autorizat să desfășoare activități de utilizare și exploatare a aparatului radar și că acest aparat a fost verificat metrologic conform buletinului de verificare metrologică anexat.
Menționează că din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (1) din Q.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Solicită să se constate că în cuprinsul procesului-verbal contestat s-a indicat în mod corect fapta săvârșită, cât și actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția, afirmațiile contestatorului fiind contrazise de înregistrarea radar a autoturismului respectiv și viteza cu care a fost înregistrat - Planșa foto depusă la dosar cuprinde aspectele prevăzute de pct. 3.5.1 din Norma de Metrologie Legală nr. 021-02 NML.
Arată că, procesul-verbal contestat a fost încheiat potrivit prevederilor art. 180 din H.G. nr. 1391/2006, conform modelului din Anexa nr. 1A, întrucât prevederile art. 181 nu se aplică în speța de față ci se aplică doar în cazul contravenienților care nu au fost opriți prin semnal regulamentar de agenții constatatori și procesul-verbal de constatare a contravenției se încheie în lipsă, după ce datele de identificare a contravenientului sunt comunicate, în scris, la cererea organelor de poliție, sub semnătura proprietarului sau deținătorului legal al vehiculului. Solicită să se observe că modelul prevăzut în Anexa 1D este folosit doar în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic și contravenientul nu a fost oprit prin semnal regulamentar de agentul constatator, procesul-verbal de constatare a contravenției încheindu-se în lipsă și fiind expediat contravenientului prin poștă. De altfel, în conținutul modelului prevăzut în Anexa 1D se precizează că „Contravenientul poate achita în cel mult 2 zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a contravenției (conf. ștampilei poștei)”.
În ceea ce privește solicitarea de înlocuire a pedepsei amenzii cu avertisment, cere să fie respinsă, ca neîntemeiată, având în vedere că: agentul constatator a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege; petentul a avut posibilitatea de a plăti în termen de 48 de ore jumătate din amenda aplicată; agentul constatator a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate și nu se justifică aplicarea avertismentului scris; depășirea limitei maxime de viteză admisă reprezintă una din principalele cauze ale accidentelor de circulație care au loc pe drumurile naționale.
Probe: CD-ul cu înregistrarea video a faptei contravenționale și înscrisuri necesare justei soluționări a cauzei.
În drept: dispozițiile art. 205 C. proc. civ.
Solicită judecarea cauzei și în lipsa părților.
Alăturat întâmpinării au fost atașate următoarele înscrisuri în fotocopie conform cu originalul: CD-ul cu înregistrarea video a faptei contravenționale, buletin de verificare metrologică, atestat operator „AUTOVISION”, fișa de abateri contravenționale, grafic de muncă a lucrătorilor de poliție rutieră din cadrul serviciului rutier din data de 10.11.2014.
La data de 19.11.2014 petentul C. L. a formulat răspuns la întâmpinare depusă in cauza de către I.P.J. CĂLĂRAȘI, în cuprinsul căreia arată că intimatul nu face dovada celor susținute în întâmpinare, respectiv prin înscrisurile depuse nu face dovada legalității procesului verbal atacat, nu a depus buletinul de verificare metrologică valabil, atestatul operatorului radar și toate celelalte înscrisuri menționate în plângerea sa.
Solicită să se constate că procesul verbal nu a fost completat cu mențiunea de a plăti în termen de 48 de ore jumătate din amenda aplicată, unitatea administrativă unde poate fi plătită și nici judecătoria competenta să soluționeze o eventuală contestație împotriva procesului-verbal de contravenție, precum si celelalte mențiuni pe care le-a precizat în acțiunea introductivă.
În principal, solicită pronunțarea asupra excepției nulității absolute a procesului verbal contestat iar în situația admiterii acestei excepții, administrarea celorlalte probe ar fi de prisos.
Instanța, analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/10.11.2014, întocmit de către intimat, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 180 lei (2 puncte amendă x 90 lei/punctul de amendă=180lei) și, ca sancțiune complementară, 2 puncte de penalizare, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002, sancționată de art. 99 alin.2 și art. 108 alin.1 lit. a) din OUG 195/2002 R, reținându-se că la data de 10.11.2014 ora 941, pe DN3-Nucetu-km 72, a condus auto_ cu viteza de 68 km/h în localitate; aparat radar ROM 225 montat pe MAI_.
În cuprinsul procesului-verbal contestat s-a menționat posibilitatea pentru petent de a achita în cel mult în 2 zile lucrătoare de la data primirii procesului verbal „jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, adică suma de 90 lei”; instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională „Judecătoria L.”.
Procesul-verbal de contravenție a fost semnat fără obiecțiuni de către petent.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin.1 din OG nr.2/2001, întrucât procesul-verbal i-a fost întocmit și înmânat petentului la data de 26.05.2014 iar plângerea a fost transmisă prin fax către Judecătoria Urziceni la data de 27.05.2014.
Conform art. 17 din același act normativ, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Potrivit art. 16 alin.1 din OG 2/2001 „Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea”.
Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității sale, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. nr. 2/2001, referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Instanța constată ca fiind vădit neîntemeiate criticile petentului vizând: nr. de puncte amendă ce i-au fost aplicate (2, nu 90 astfel cum petentul arată în plângere); nemenționarea dreptului de a chita jumătate din amendă, întrucât agentul constatator a precizat în cuprinsul procesului-verbal posibilitatea de achitare a sumei de 90 lei (180:2=90) în 2 zile lucrătoare de la primirea procesului verbal; neindicarea instanței competente, întrucât rubrica din procesul-verbal unde se menționează „Contravenientul poate face plângere împotriva procesului verbal de contravenție în termen de 15 zile de la data înmânării/comunicării, care se depune la Judecătoria.” a fost completată de agentul constatator cu mențiunea „L.”.
Cât privește critica petentului vizând neindicarea în cuprinsul procesului-verbal a unității administrative unde poate plăti amenda, aceasta este cu atât mai mult neîntemeiată cu cât agentul constatator nu avea o asemenea obligație, nici formularul procesului-verbal nu o cuprinde, iar petentul nu a indicat textul de lege care obligă agentul constatator la o asemenea mențiune.
Nici apărarea petentului conform căreia nu i s-a permis să formuleze obiecțiuni nu poate fi reținută, având în vedere semnarea procesului-verbal de către petent. În măsura în care petentul avea de formulat obiecțiuni și nu i se permitea de către agentul constatator, nimic nu-l obliga să semneze procesul-verbal sau, cu alte cuvinte, avea dreptul de a refuza semnarea procesului-verbal, urmând ca agentul constatator să procedeze potrivit art. 19 din OG nr. 2/2001.
De altfel, petentul nu a precizat vătămarea ce i-a fost adusă prin neconsemnarea unor eventuale obiecțiuni (fiind evident în prezența unei nulități relative, condiționată de o vătămare și nu o nulitate absolută), în condițiile în care prin plângerea formulată a avut posibilitatea de a invoca absolut orice motiv de nulitate a procesului-verbal, chiar și cele vădit netemeinice, după cum s-a reținut mai sus.
În ceea ce privește faptul că s-a folosit un alt model de proces verbal de contravenție, 1A în loc de 1D, în condițiile în care în conținutul său au fost făcute toate mențiunile a căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută a procesului verbal și s-a specificat, în scris, tipul și . radar care a efectuat măsurarea vitezei și sancțiunea complementară a punctelor de penalizare, instanța constată că petentului nu i s-a adus nicio vătămare prin folosirea modelului 1A, în loc de 1D, modelul 1A fiind folosit în cvasitotalitatea cazurilor de către poliția rutieră.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța reține că, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției (lizibil scris și legal întocmit) poate face dovada existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției doar în măsura în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoiala rezonabilă. Prin redarea integrală de către instanță a situației de fapt, astfel cum a fost reținută în procesul-verbal contestat, s-a demonstrat faptul că acesta este lizibil, cuprinde descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, iar legalitatea lui a fost deja analizată.
Instanța reamintește faptul că potrivit art. 16 alin.1 din OG nr. 2/2001 se cere ca procesul verbal să conțină „descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite” nu „descriere amănunțită”, așa cum petentul invocă prin plângere.
În ceea ce privește cerința de arătare a tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, instanța reține faptul că pentru acest tip de contravenție (depășirea limitei maxime de viteză) gravitatea rezultă ex re.
În drept, instanța reține că potrivit art. 121 din Hotărârea nr. 1391 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus…. Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Conform art. 49 alin.1 OUG nr. 195/2002, limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 109 alin. 2 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenție.
În cauză, intimatul a depus în dovedirea susținerilor din procesul verbal înregistrarea video (CD) ce surprinde autovehiculul condus de petent, data și ora înregistrării, numărul de înmatriculare și viteza cu care acesta circula, de 68 km/h.
De asemenea, intimatul a depus la dosar dovada verificării metrologice a aparatului radar, respectiv buletin de verificare metrologică nr._/20.02.2014 (cu valabilitatea de 1 an) pentru cinemometrul de control rutier AUTOVISION, . 225, montat pe auto MAI_, destinat utilizării în regim staționar și în regim de deplasare, precum și atestatul de operator radar a agentului de poliție R. M., același care a întocmit și procesul-verbal contestat, și graficul de lucru din data de 10.11.2014, ce constituie probe în fața instanței, intimatul achitându-se astfel de sarcina ce-i incumba în susținerea procesului verbal întocmit, probe pe care și petentul le-a solicitat.
Petentul nu a indicat textul de lege care îl obliga pe agentul de poliție să-i prezinte, în trafic, înregistrarea video a contravenției, astfel că această critică nu poate fi primită.
În ceea ce apărarea petentului conform căreia „…respectiv aparatul radar are o eroare de câțiva km din valoarea măsurată, eroare care îmi poate profita, spre exemplu în sensul aplicării unei amenzi mai mici sau anularea procesului verbal de contravenție”, instanța reamintește cele reținute mai sus, și anume că în speță măsurătoarea a fost făcută cu un radar destinat utilizării în regim staționar și în regim de deplasare. Pe de altă parte, cerințele referitoare la eroarea maximă tolerată pentru cinemometrele de control rutier sunt aplicabile numai cu ocazia evaluărilor pentru obținerea aprobării de model și la verificarea metrologică a unui aparat, nu la utilizarea lui. Deci, ca urmare a îndeplinirii de către un cinemometru a cerințelor legale și tehnice aplicabile la momentul verificării metrologice se emite buletinul de verificare, document care atestă calitatea de mijloc de măsurare legal. Asupra măsurărilor efectuate cu cinemometrul nu se poate interveni, nu se scade și nu se adaugă nicio eroare, ci valoarea indicată se ia ca atare.
Aceste aspecte rezultă cu certitudine chiar din dispozițiile Ordinului nr. 301/2005 care, la art. 1 pct. 1.2 prevede: „Pentru a putea fi introduse pe piață, puse în funcțiune sau utilizate în măsurările de interes public, cinemometrele prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerințele metrologice și tehnice prevăzute în prezenta normă, cât și cerințele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05…”, or, printre cerințele metrologice prevăzute de pct. 3.1 din ordinul menționat se numără și erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei (invocate de contestatoare).
De asemenea, din prevederile pct. 5.1 rezultă că „Atestarea legalității unui cinemometru se realizează numai după demonstrarea conformității acestuia cu cerințele metrologice și tehnice indicate în tabelul 1, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă pentru introducerea pe piață și punerea în funcțiune, respectiv pentru utilizare”.
Prin urmare, instanța constată că în măsura în care intimatul a făcut dovada verificării metrologice a aparatului radar, s-a făcut implicit și dovada atestării calități de mijloc de măsurare legală a acestuia, măsurările efectuate de aparatul radar fiind legale, neputându-se interveni asupra lor.
Cum aparatul radar este verificat metrologic și omologat, instanța urmează a reține că viteza indicată și înregistrată de acesta a fost aceeași cu viteza de deplasare a autovehiculului, respectiv 68 km/h.
Conform art. 34 alin.1 din OG nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Cum petentului i s-a aplicat sancțiunea minimă prevăzută de lege pentru fapta contravențională de a fi depășit limita maximă de viteză, aceasta apare ca fiind legală și temeinică față de situația de fapt reținută și dispozițiile legale aplicabile iar solicitarea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment nu poate fi primită având în vedere faptul că s-a depășit viteza în localitate, la o oră intens circulată iar din poziția petentului, astfel cum rezultă din ansamblul plângerii contravenționale, rezultă că nu conștientizează periculozitatea faptei sale.
Pentru toate cele reținute mai sus, instanța constată că procesul-verbal de contravenție . nr._/10.11.2014, dresat de către intimat a fost legal și temeinic întocmit iar sancțiunea minimă aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei contravenționale constatate, motiv pentru care urmează a respinge plângerea petentului împotriva acestui proces-verbal, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul C. L. (cu domiciliul în mun. București, .. 23, ., ., sector 2, CNP-_) împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/10.11.2014 dresat de intimatul I.P.J Călărași (cu sediul în ., Călărași, județul Călărași, Cod unic de înregistrare_).
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria L.-Gară.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19.01.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
M. A.-E. P. M.-M.
Red.M.A.E.
Tehnored.MAE/PMM/B.
4 exp/27.02.2015.
| ← Fond funciar. Sentința nr. 65/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 49/2015. Judecătoria... → |
|---|
