Revendicare imobiliară. Sentința nr. 49/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 49/2015 pronunțată de Judecătoria LEHLIU-GARA la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 677/249/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA L.-GARA- JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.49
Ședința publică de la 21.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. A.-M.
GREFIER: D. V.
Pe rol soluționarea cauzei civile, având ca obiect revendicare imobiliară, grănițuire, acțiune formulată de reclamantul C. I., împotriva pârâților C. P. și C. E..
La apelul nominal făcut în ședință publică la ordine au lipsit părțile, dar pârâții au fost reprezentați de d-ul avocat G. P. (conform împuternicirii avocațiale nr 116/12.09.2014).
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Instanța constată că nu s-a emis adresă către expert întrucât nu s-a achitat onorariul.
Pârâții prin avocat, având în vedere că nu s-a achitat onorariu pentru expert, solicită ca instanța în baza art.254 al.4 lit.d NCpc să dispună decăderea pârâtului din proba cu expertiză pentru neplata onorariului sau să constate că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului și să se aplice dispozițiile art.242 C.pr.civ. privind suspendarea cauzei.
Instanța în baza art.254 al.4 lit.d raportat la art.262 al 3 NCpc dispune decăderea reclamantului din proba cu expertiza topografică pentru nedepunerea dovezii de achitare a onorariului expertului, care a fost stabilit în sarcina sa, proba fiind solicitată de reclamant.
Instanța, nemaifiind alte cereri sau probe de formulat, constată terminată cercetarea procesului și acordă cuvantul pentru concluzii.
Pârâții prin avocat solicită să se respingă acțiunea reclamantului ca neîntemeiată. Arată că instanța s-a pronunțat cu privire la unul dintre capetele de cerere ale acțiunii introductive și s-a constatat că există autoritate de lucru judecat și se referă la capătul de cerere privind grănițuirea, instanța urmând a se pronunța și asupra celuilalt capăt de cerere referitor la revendicare. Solicită să se observe că din întregul material probator administrat, aflat la dosarul cauzei, înscrisurile existente, precum și din celelalte expertize care s-au efectuat în alte cauze care s-au aflat la această instanță și au făcut obiectul altor dosare, rezultă fără dubiu că pârâții nu ocupă în mod abuziv vreo suprafață de teren din proprietatea reclamantului. Să se aibă în vedere și documentația cadastrală a reclamantului, de încadrare în limitele proprietății acestuia, pentru opozabilitate erga omnes a înscrierii în cartea funciară. Pentru aceste considerente, având în vedere materialul probator, solicită să se respingă acțiunea reclamantului, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /10.06.2014 reclamantul C. I., domiciliat în oraș P., județ Ilfov, Int. Pelinului Nr. 5A identificat prin C.I., ., Nr._, având CNP_ în calitate de proprietar al imobilului teren și construcție din . județ Călărași, a formulat cerere de revendicare și grănițuire în contradictoriu cu pârâții C. P., având CNP_ și C. E., având CNP_, domiciliați în ., județ Călărași pentru stabilirea proprietății și a hotarului dintre părți.
În motivare reclamantul a arătat că pârâții, care sunt vecinii săi, nu îi respectă dreptul de proprietate, dobândit pe calea succesiunii legale de la părinții săi în anul 2003. Astfel, arată reclamantul, vecinii au aruncat cu pietre pe casă, i-au luat gardul și l-au băgat pe foc, i-au tăiat salcâmii de pe răzor, fără să aibă consimțământul lui.
Reclamantul mai menționează că în anul 2011 pe data de 14 în luna a patra, a fost înjurat și amenințat cu moartea, astfel că a anunțat Poliția la numărul de urgenta 112. Când a venit Poliția, nu a făcut proces - verbal să constate faptele, nu i-a făcut niciun fel de dreptate. Poliția le-a spus să vândă casa.
Arată totodată că în anul 2012, pe data de 25 iunie, făcând curățenie pe lângă casa, vecinii săi au sărit la soția sa să o înjure și să îi adresele cuvinte murdare și să o amenințe că o calcă în picioare și o omoară. De asemenea nu s - a luat nici o măsură.
Mai arată că imobilul teren și construcție din comuna L., ., județul Călărași, are cadastru și intabulare, are o identitate imobiliară, numai că această intabulare nu respectă actele sale de proprietate, de la părinții săi.
Arată că prin cadastru i se recunoaște mai puțin decât are în proprietate, îi lipsesc 134,00 mp care au fost măsurați și sunt evidențiați în fișele și documentația cadastrală. Astfel, consideră că acest cadastru este întocmit fraudulos fără să aibă la baza actele sale de proprietate și deși acestea i - au fost arătate, cadastristul nu a ținut cont de ele.
Solicită instanței de judecată să îi verifice actele pe care le are de la părinții săi și să vadă că acestea nu corespund cu cadastrul. Să constate că pe terenul acela au vecinii făcut porumbar. Acest teren a fost măsurat de 2 ori cu expert topo, pe nume D. Z., care i-a spus că nu poate să îi facă nimic, dar de câștigat în instanță o sa câștige și să continue.
Solicită instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să îi fixeze hotarul dintre el și vecinii săi mai sus menționați, pentru că el, conform legii îi poate obliga pe pârâții C. să își granițuiască proprietatea, dar nu oricum ci conform actelor sale de proprietate și conform actelor lor de proprietate (pe care ei nici nu le au).
În drept au invocat dispozițiile art.560 și art.563 Cod civil.
Solicită instanței să se ceară rolul casei de la Primăria . 1948.
La cerere s-au atașat în copie certificată următoarele înscrisuri: CI . nr._; act de vânzare-cumpărare, schiță, certificatul de naștere . nr._; certificatul de căsătoriei . nr._; certificatul de căsătorie . nr._; certificatul de naștere ..k nr._; certificat de naștere ..n nr._; certificat de deces . nr._; certificat de deces ..6 nr._; schița bunului imobil.
La data de 24.06.2014, ca urmare a adresei prin care i se solicita regularizarea cererii, reclamantul a depus cerere precizatoare arătând că obiectul cauzei îl reprezintă: revendicarea suprafeței de 2,33 m.p., pe care solicită ca pârâții să i-o lase în deplină proprietate și posesie, proprietatea fiindu-i transmisă de părinții săi prin moștenire legală și fiind situată în com. L., .; stabilirea liniei de hotar între proprietatea reclamantului și proprietatea pârâților, cu care se învecinează pe latura nordică și obligarea pârâților să suporte jumatate din contravaloarea acestei împrejmuiri.
În motivare reclamantul a arătat că a dobândit suprafața de 1000 m.p., teren intravilan situat în ., jud Călărași, tarlaua 12, .: N-C. P., E-P. N., S-E. G., V-drum de țară, proprietatea sa având număr cadastral 513. Mai arată că pârâtul C. P., in timp, a mutat linia de hotar dintre proprietăți, care era constituită dintr-un rând de copaci, între care exista o plasă, în așa fel încât în prezent copacii sunt după plasă, ba mai mult a și tăiat o parte din acești copaci.
La cererea precizatoare a atașat în copie următoarele înscrisuri: încheierea nr._/23.10.2006 emisa de OCPI Călărași, titlul de proprietate nr._/31.03.1997emis de CJSDPT Călărași, plan de incadrare in localitate, memoriu tehnic, schită cadastrală, plan de amplsament și delimitare a coprului de proprietate și anexe (coordonate pct. De contur), act de vânzare autentificat la 23.12.1048 de Judecătorul Rural L., certificat de moștenitor nr.124/03.03.1982 emis de notariatul de Stat Județean Călărași, certificat demoștenitor nr.286/07.11.2003 emis de BNP N. Tigănilă.
La data de 04.07.2014 reclamantul a formulat o nouă cerere precizatoare cu privire la cererea de chemare în judecată prin care arată că i s-a luat în mod samavolnic suprafața de 134 m.p. teren intravilan de către pârâți, teren proprietatea părinților săi și transmis acestuia prin succesiune în anul 2003.
Arată că nu se judecă pentru suprafața de 2,33 m.p., ci pentru suprafața de 134 m.p. și probabil dintr-o eroare de tehnoredactare s-a tipărit 2,33 m.p., în loc de 134 m.p.
Precizează că suprafața de 134 m.p. teren intravilan valorează 15 lei/m.p., respectiv 2010 lei.
Prin urmare, înțelege să revendice suprafața de 134 m.p. teren intravilan proprietatea sa, prețul fiind 2010 ron în vederea stabilirii taxei de timbru cu privire la capătul de cerere privind revendicarea.
Solicită să li se pună în vedere pârâților să nu mai recurgă la amenințări la adresa sa.
Precizează că își menține celelalte capete de cerere privind grănițuirea și stabilirea limitelor proprietăților conform actelor de proprietate, respectiv actul de vânzare cumpărare din anul 1948 al părinților săi.
La cerere a atașat certificat de atestare fiscală.
Cererea, astfel cum a fost precizată, a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 246 lei.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 22.09.2014, pârâții au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se respingă pe cale de excepție acțiunea reclamantului întrucât în cauză există autoritate de lucru judecat. S-au solicitat de asemenea cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării, pârâții arată că prin acțiunea formulată, reclamantul C. I. i-a chemat în judecată pentru stabilirea proprietății și a hotarului dintre acesta și pârâți, pretinzând că nu s-a respectat dreptul de proprietate pe care l-a dobândit de la părinții săi prin succesiune.
Se arată că reclamantul a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se fixeze hotarul dintre proprietatea acestuia și a pârâților.
Se precizează că prin Sentința civilă nr.646 din 09.10.2013 pronunțată de Judecătoria L. Gară în dosarul nr._, hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă, prin Decizia civilă nr.21 din 11.04.2014 a Tribunalului Călărași, instanța a dispus trasarea liniilor de hotar dintre proprietățile limitrofe, a reclamantului și a pârâților.
Astfel în conformitate cu dispozițiile art.431 din noul Cod de procedură civilă, nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate în aceeași cauză și pentru același obiect, oricare dintre părți putând opune lucrul anterior judecat într-un litigiu dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
Se mai arată că în dosarul nr._ al Judecătoriei L. Gară, același C. G.I., în calitate de reclamant i-a chemat în judecată pe pârâți, solicitând instanței să verifice actele pe care le are de la părinții săi, să i se măsoare terenul conform acestor acte pe care le deține și să se stabilească răzorul dintre proprietățile acestora limitrofe, solicitând totodată să se constatate că în urma stabilirii liniei de hotar, pârâții ar deține fără drept o suprafața din terenul său pe care aceștia ar fi preluat-o în mod abuziv.
Astfel, menționează pârâții, situația de fapt invocată de reclamant, în dosarul de față, este aceeași pe care își sprijină motivarea și în dosarul nr._, fără a mai prezenta aspecte intervenite ulterior rămânerii definitive și irevocabile a Sentinței civile nr.646 din 09.10.2013 a Judecătoriei L. Gară.
Având în vedere existența triplei identități, de părți, de cauză și de obiect, între cele două litigii, cel pendinte și cel ce a făcut obiectul dosarului nr._ al aceleiași instanțe, precum și principiul „non bis in idem" consacrat de dispozițiile legale mai sus menționate (art.430 Cod procedură civilă), aprieciază că excepția este întemeiată și se impune respingerea, pe această cale, a acțiunii reclamantului.
În drept au fost invocate dispozițiile art.205-208 Cod procedură civilă.
În dovedirea întâmpinării pârâții solicită proba cu înscrisuri, sens în care se solicită atașarea dosarului nr._ .
La data de 29.09.2014 reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care solicită să se respingă execepția de autoritate de lucru judecat, deoarece ceea ce dorește în dosarul nr._ nu a fost supus judecății niciodată.
Precizează că de câte ori a pus obiectul „revendicare și grănițuire” pe rolul instanțelor de judecată nu a primit niciun rezultat.
Mai precizează că nu se poate soluționa un dosar de revendicare și grănițuire fără administrare de probe pertinente, concludente și utile cauzei în general, cum ar fi proba cu expertiza judiciară (raport de expertiză) topometrică, respectiv înscrisuri acte de proprietate, a căror administrare o cere.
Solicită de asemenea proba cu interogatoriul.
Prin încheierea din 19.11.2014 instanța a admis in parte excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârăți, numai în privința capătului de cerere având ca obiect grănițuire, pentru considerentele menționate în cuprinsul acesteia.
In cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri, in cadrul careia s-a dispus atașarea dosarului nr._ al acestei instanțe, precum și proba cu interogatoriul pârâtului C. P..
S-a încuviințat de asemenea pentru reclamant proba cu interogatoriul pârâtei C. E. însa pârâta, deși citata cu această mențiune, nu s-a prezentat, precum și proba cu expertiză topografică (judiciară) in privința căreia s-a pronunțat decăderea reclamantului pentru nedepunerea dovezii de achitare a onorariului pentru expert.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 25.11.1948 între C. L. M., E. L. M., Fronia S. O. și I. I. I., în calitate de vânzători și autorii reclamantului, G. C. și E. G. C., soți, în calitate de cumpărători, s-a încheiat actul de vânzare privind suprafața de 1134 mp loc viran de casă situat în ., act autentificat de Judecătoria Rurală L..
La data de 13.01.1982 a intervenit decesul lui C. E., unicul moștenitor al acesteia fiind, conform certificatului de moștenitor nr.124/03.03.1982 emis de Notariatul de Stat Județean Călărași, C. G., în calitate de soț supraviețuitor, din masa succesorală lăsată de defunctă făcând parte terenul – loc de casă în suprafață de 250m.p. situat în .
Ulterior, ca urmare a cererii formulate în temeiul Lg nr.18/1991 in favoarea lui C. G. s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafată de 1000 m.p.situat în comuna L., ., tarlua 12,. vecintăți: N- Cîmpulungaenu P., E –P. N., S-E. D., V-drum, fiind emis titlul de proprietate nr._/31.03.1997 de către CJSDPT Călărași.
La data de 16.09.2003 a intervenit decesul lui C. G., unicul moștenitor al acestuia fiind, conform certificatului de moștenitor nr.286/07.11.2003 emis de BNP N. Tigănilă, reclamantul C. I., în calitate de fiu, din masa succesorală lăsată de defunct făcând parte și terenul intravilan în suprafată de 1000 m.p.situat în ., tarlaua 12, .> In cursul anului 2006 reclamantul a întocmit documentația cadastrală aferentă terenului intravilan mai sus menționat, dobândit pe calea moștenirii legale, rezultând potrivit măsurătorilor o suprafață de 997,67m.p., suprafață care a făcut obiectul înscrierii în cartea funciară nr.418 a localității L. (conform încheierii_/23.10.2006 emisa de OCPI Călărași).
În cursul anului 2011 reclamantul a promovat împotriva pârâților C. P. și C. E. două acțiuni având ca obiect revendicare și grănițuire, cauzele fiind înregistrate pe rolul acestei instanțe sub nr.791 și 2012 (în cadrul acestora fiind efectuate expertize tehnice topografice), dar nefiind soluționate în fond întrucât reclamantul a renunțat în ambele cazuri la judecată.
Ulterior, prin acțiunea promovată la data de 17.01.2013 înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. P. și C. E. stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea sa și proprietatea pârâților.
Prin sentința civilă nr.646/09.10.2013 pronunțata de Judecătoria L.-Gară (rămasă definitivă prin respingerea recursului conform deciziei nr.21/11.02.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași)s-a admis acțiunea reclamantului și s-a dispus trasarea liniilor de hotar dintre proprietățile părților conform variantei raportului de expertiză efectuat de exp. tehnic autorizat de Ministerul Justiției ing. D. Z. în dosarul nr._, în sensul că reclamantul va deține suprafața de 998 mp având ca vecinătăți: la N – C. P. pe o lungime de 60,58 m; la S – E. C./C. L./C. V. pe o lungime de 62,72 m; la E – P. N. pe o lungime de 15,10 m; la V – drum comunal pe o lungime de 17,66 m (având perimetrul dat de punctele de contur A-B-C-D-E-F-G-H-I-J-A din anexa 3) iar pârâții vor deține suprafața de 1001 mp =L. 2A având ca vecinătăți: la N – Școala Generală cu clasele I-IV L. pe o lungime de 60,43 m; la S – reclamantul C. I. pe o lungime de 60,58 m; la E – P. N./C. M. pe o lungime de 15,52 m; la V – drum comunal pe o lungime de 17,96 m (cu perimetrul dat de punctele de contur_-_-611-612-G-H-I-J-A-112 din anexa 3).
În motivare s-a reținut că terenul deținut de reclamant conform configurației din cartea funciara are o suprafata de 997,67 m.p., iar pârâții figurează în registrul agricol cu suprafața de 1017 m.p.
De asemenea s-a mai reținut că din expertizele extrajudiciare însușite de ambele părți (expertizele topografice efectuate în dosarele nr._ și nr._, de către același expert, cuprinzând constatări identice) rezultă că reclamantul stăpânește în fapt o suprafață de 1010 m.p., cu 10 m.p.mai mult decât în titlul de proprietate. S-a concluzionat astfel, per a contrario, că pârâții nu stăpânesc nicio suprafață din proprietatea reclamantului. În consecința s-a dispus trasarea liniei de hotar astfel încât delimitarea să corespundă documentației cadastrale a reclamantului.
Așa cum s-a reținut cu ocazia soluționării excepției autorității de lucru judecat, stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți a făcut obiectul soluționării definitive prin sentința civilă nr.646/09.10.2013, aspectele privind grănițuirea nemaiputând face obiectul soluționării pe fond, in contextul in care nu se invocă împrejurări ulterioare pronunțării deciziei nr.21/11.02.2014 de către Tribunalul Călărași prin care s-a respins recursul împotriva sentinței menționate, opunându-se autoritatea de lucru judecat, ca expresie a funcției negative a lucrului judecat, prev. de art.432 rap la art.430 alin.1 NCpc.
Totodată, așa cum s-a reținut în considerentele sentinței civile nr.646/09.10.2013, condiția prealabilă în cadrul unei acțiuni în grănițuire o constituie verificarea existenței și intinderii dreptului de proprietate.
Prin urmare soluționarea unei acțiuni în grănițuire presupune efectuarea în considerente a unor constatări în privința intinderii dreptului de proprietate, cum este cazul și in speță, care alături de dispozitiv, intră în sfera lucrului judecat. Astfel chestiunea litigioasă ce are legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior, dezlegată în considerente, nu poate fi contrazisă, ea constituie o premisă demonstrată de la care trebuie să se pornească și asupra căreia instanța ulterior învestită nu poate face evaluări proprii. Aceasta constituie manifestarea efectului pozitiv al lucrului judecat, prezumția legala de adevăr(a se vedea in acest sens dispozițiile art.430 alin.2 și art.431 alin.2 NCpc) .
Astfel în speță pe de o parte reprezintă o împrejurare care nu poate fi combătută, reținută in considerentele sentinței nr.646/09.10.2013, faptul că pârâții nu posedă nicio suprafață din proprietatea reclamantului, pe de altă parte reclamantul nu a probat schimbarea împrejurărilor avute in vedere la soluționarea cauzei menționate (dimpotrivă invoca aceleași apărări și aceleași împrejurări ca în cauza precedentă).
Totodata instanța mai reține că atât in dosarul nr._, cât și în prezenta cauza reclamantul a solicitat ca în privința intinderii dreptului de proprietate să se țină cont de actul de vânzare cumpărare întocmit în anul 1948 prin care autorii (părinții săi) au dobândit în proprietate suprafața de 1134 mp.
Solicitarea reclamantului nu poate fi însă primită întrucât în perioada 1945-1989 terenurile, atât extravilane, cât si cele intravilane, au făcut obiectul colectivizării, preluării de către stat, sistematizării sau altor măsuri care reglementau situația juridică, adoptate de statul comunist ( cum au fost cele instituite prin Legile nr.58 și 59 din 1974, a căror aplicare în speța concretă rezultă din chiar conținutul certificatului de moștenitor nr.124/03.03.1982 emis de Notariatul de Stat Județean Călărași, de pe urma mamei reclamantului – suprafață de teren înscrisă în acesta fiind de 250 m.p., asa cum prevedeau dispozitiile art.17 din Lg nr.58/1974), iar readucerea acestora in patrimoniul celor îndreptățiți s-a făcut în condițiile și în limitele legilor de reparație.
Reconstituirea dreptului de proprietate s-a efectuat în speță în condițiile Lg nr.18/1991 pentru suprafața de 1.000 m.p., fiind emis în acest sens titlul de proprietate nr._/31.03.1997 de către CJSDPT Călărași, necontestat. Prin urmare acesta din urma constituie în privința autorului reclamantului actul doveditor al intinderii dreptului de proprietate, drept care a intrat întocmai, pe calea devoluțiunii legale (conform certificatul de moștenitor nr.286/07.11.2003 emis de BNP N. Ț.) în patrimoniul reclamantului.
Având în vedere considerentele mai sus expuse și dispozițiile art.563 NCciv, instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind revendicarea.
Totodată, având în vedere admiterea excepției autorității de lucru judecat, instanța va respinge, ca inadmisibil, capătul de cerere privind grănițuirea.
Urmează a lua act totodată că pârâții nu mai solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca inadmisibil, capătul de cerere privind grănițuirea.
Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind revendicarea, cerere formulată de reclamantul C. I., domiciliat în oraș P., Int. Pelinului Nr. 5A, județ Ilfov, având CNP_, în contradictoriu cu pârâții C. P., având CNP_ și C. E., având CNP_, ambii domiciliați în ., județ Călărași.
Ia act că pârâții nu mai solicită cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria L. Gară.
Pronunțată în ședință publică, azi – 21.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
S. A. M. D. V.
Red.S.A.M./Tehnored PM &IV
Ex.5/23.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 39/2015.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 51/2015. Judecătoria LEHLIU-GARA → |
|---|
