Consfiinţire acord mediere. Sentința nr. 654/2015. Judecătoria ONEŞTI

Sentința nr. 654/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 12-03-2015 în dosarul nr.

ROMÂNIA

JUDEȚUL BACĂU

JUDECĂTORIA ONEȘTI

Dosar nr. _ - consfințire acord mediere-

Din 23.03.2015

SENTINȚA CIVILĂ NR. 654

Ședința din camera de consiliu din 12.03.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: L. S.

GREFIER: M. L.

Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamanta G. Ș. împotriva pârâtei U. A. TERITORIALĂ . ca obiect “ consfințire acord mediere”.

La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu, a răspuns reclamantul personal și reprezentantul pârâtului, consilier superior B. I.;

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:

- cauza are ca obiect consfințire acord mediere,

- se află la primul termen de judecată,

- procedura legal îndeplinită,

- stadiul procesual fond,

Instanța în temeiul art. 219 Cod procedură civilă, verifică identitatea părților, reclamantul G. Ș. s-a legitimat cu C.I. având CNP-_ iar reprezentantul pârâtului, B. I., s-a legitimat cu C.I. având CNP-_;

Instanța pune în discuția părților competența de soluționare a prezentei cauze.

Reclamantul precizează că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Judecătoria Onești, fiind instanța în circumscripția căreia își are sediul mediatorul, unde s-a încheiat acordul de mediere;

Instanța, în temeiul art. 59 alin. 2 din Legea nr. 192/2006, constată că este competentă material și teritorial să judece prezenta cauză fiind instanța în circumscripția căreia se află își are sediul mediatorul care a încheiat acordul de mediere ce face obiectul acțiunii de față.

Instanța în temeiul art. 238 Cod procedură civilă, pune în discuția părților durata de soluționare a cauzei.

Reclamantul precizează că lasă la aprecierea instanței durata de soluționare a cauzei.

În temeiul art. 238 Cod procedură civilă, instanța estimează o durată a procesului de 30 zile în raport de obiectul acțiunii și împrejurările cauzei.

Instanța, având în vedere grilele de evaluare notariale, constată că valoarea din certificatul de atestare fiscală pentru suprafața de 44.600 ha teren pășuni unde s-a plătit 543 lei este derizorie, motiv pentru care, în temeiul art. 11 lit. a din O.G. nr. 80/2013 pune în vedere reclamantului să achite o diferență de 64,1 lei taxă judiciară de timbru.

Reclamantul solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a depune la dosar dovada achitării diferenței de taxă judiciară de timbru de 64,1 lei.

Față de solicitarea părților, instanța lasă cauza la a doua strigare.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu, a răspuns reclamantul personal și reprezentantul pârâtului, consilier superior B. I..

Reclamantul a depus la dosar chitanța . nr._ din data de 12.03.2015, în cuantum de 65 lei.

Reclamantul precizează că nu înțelege și nici nu aude și solicită să fie reprezentat de ginerele acestuia P. I. G., prezent în sala de judecată.

Instanța în temeiul art. 85 alin. 2 Cod procedură civilă, ia act de desemnarea în calitate de mandatar a dl. P. I. G., de către reclamantul G. Ș. pentru al reprezenta la acest termen de judecată și numai în prezentul dosar.

Instanța în temeiul art. 219 Cod procedură civilă, verifică identitatea mandatarului P. I. G., numit la acest termen de reclamant, care s-a legitimat cu C.I. având CNP-_.

Instanța pune în vedere mandatarului reclamantului, P. I. G., să precizeze obiectul cauzei, respectiv care sunt imobilele care fac parte din acordul de mediere.

Mandatarul reclamantului, dl. P. I. G., precizează că imobilele sunt cele din acordul de mediere, respectiv pct.1 fila 2 și pct.2 fila 3.

Instanța pune în vedere mandatarului reclamantului, P. I. G., să precizeze dacă bunurile menționate fac parte din categoria bunuri de care părțile pot dispune, respectiv dacă sunt ale lor și de unde rezultă că ar fi ale părților.

Reprezentantul pârâtului, Balbae I., învederează că potrivit registrului agricol în anul 1969, reclamantul figura cu întreaga suprafață de teren, ceea ce dovedește posesia iar acum dorește înscrierea în cartea funciară.

La solicitarea instanței dacă reclamantul deține vreun act pentru suprafețe de teren menționate în acordul de mediere, reclamantul, prin mandatar P. I. G., a precizat că deține pentru suprafața de_ ha teren păduri care în mod greșit a fost înscris în acordul de mediere, însă pentru celelalte terenuri și construcții nu deține, dar le-a stăpânit timp de 30 ani.

La solicitarea instanței, dacă s-au depus la dosar înscrisuri din care să rezulte că toate terenurile au aparținut U.A.T. Agăș, reprezentantul pârâtei, consilier superior B. I., a precizat că terenurile nu au aparținut primăriei.

Față de solicitarea instanței dacă poate depune la dosar actul de proprietate pentru terenul_ ha teren păduri, reclamantul a precizat că nu le are la acest termen, dar dorește să scoată această suprafață din acordul de mediere, urmând să meargă la mediator și să facă modificările cuvenite, astfel că solicită instanței amânarea pronunțării pentru a depune acordul de mediere.

Instanța, învederează părților că potrivit art. 394 alin. 3 Cod procedură civilă, nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă, motiv pentru care, lasă cauza la a treia strigare pentru a se depune acordul de mediere cu modificările cuvenite.

La a treia strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu, a răspuns reclamantul personal și reprezentantul pârâtului, consilier superior B. I.;

Reprezentantul pârâtului, consilier superior B. I. a depus la dosar un nou acord de mediere care nu mai cuprinde suprafața de 10.000 ha teren păduri, după care precizează că acesta a fost semnat și de martori, aceștia având cunoștință că terenul a fost în posesia reclamantului.

Părțile au precizat că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind formulate alte cereri, chestiuni prealabile de discutat, excepții de invocat ori probe de administrat, instanța, potrivit art. 244 Cod procedură civilă, constată terminată cercetarea judecătorească și pune în vedere părților, să precizeze dacă solicită ca dezbaterea fondului să urmeze la acest termen sau în altă zi.

Părțile, având pe rând cuvântul, precizează că nu solicită fixarea unui alt termen pentru dezbaterea fondului.

Instanța, potrivit art. 392 C.pr.civilă, deschide dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Mandatarul reclamantului, dl. P. I. G. solicită admiterea cererii și consfințirea acordului de mediere.

Reprezentantul pârâtului, consilier superior Balbae I., arată că nu se opune admiterii cererii după care învederează că terenul nu a fost al Primăriei Agăș, acesta figura în registrul agricol la rolul reclamantului.

În temeiul art. 394 al. 1 din Codul de procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra cauzei.

INSTANȚA

Asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.02.2015 sub nr._ , petenții G. Ș. și UAT . B. I. au solicitat încuviințarea Acordului de mediere nr. 05 din 19.02.2015 încheiat la mediator G. B., cu privire la dobândirea dreptului de proprietate prin folosința utilă netulburată de peste 30 de ani asupra unui imobil situat în intravilanul satului Coșnea compus din teren în suprafață de 1500 mp și a unui imobil situat în extravilanul satului Coșnea compus din teren în suprafață de_ mp.

În motivare s-a arătat că petenții și-au exprimat voința în mod comun, liber și neviciat în acordul de mediere încheiat.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii 192/2006 și art. 438-440 NCPC.

În susținerea cererii s-au depus la dosar următoarele înscrisuri: Acordul de mediere nr. 05 din 19.02.2015, proces verbal de închidere a procedurii de mediere, adeverința nr. 239/15.01.2015, certificat pentru atestarea că petentul este cunoscut ca proprietar nr. 243/15.01.2015 și nr. 272/16.01.2015, proces verbal de identificare a imobilului din 15.01.2015, certificat de atestare fiscală, delegația nr. 1058/19.02.2015 și schițe cadastrale.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 564 lei, conform art.11, alin.1 din OUG80/2013.

La termenul din 12.03.2015 petenții au depus Acordul de mediere nr. 05 din 19.02.2015 în formă modificată.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Situația de fapt

La data de 10.02.2012 petenții G. Ș. și UAT . B. I. au încheiat în baza Contractului de mediere nr. 02 din 10.02.2015 Acordul de mediere nr. 5, cu privire la dobândirea dreptului de proprietate prin folosința utilă netulburată de peste 30 de ani asupra unui imobil situat în intravilanul satului Coșnea compus din teren în suprafață de 1500 mp și a unui imobil situat în extravilanul satului Coșnea compus din teren în suprafață de_ mp. În cuprinsul acordului de mediere se arată că numitul G. Ș. declară că figurează în evidențele fiscale cu bunuri pe care le stăpânește de peste 30 de ani în mod continuu, pașnic și sub nume de proprietar conform adeverinței nr. 239/15.01.2015 eliberată de UAT . aceste bunuri au aparținut numiților G. I. decedat la 14.01.1969 și G. A. decedată în 04.07.1990 pentru care nu deține alte acte de proprietate. Inițial în detalierea bunurilor respective a fost inclusă și suprafața de 1 ha teren păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, teren care ulterior a fot eliminat prin Acordul de mediere nr. 5 modificat depus la data de 12.03.2015.

Dispoziții legale aplicabile

Potrivit art.1 din Legea 192/2006,medierea: ”reprezintă o modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților” iar art.2, alin.3 prevede că: „Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-și soluționa disputele prin mediere atât în afara, cât și în cadrul procedurilor obligatorii de soluționare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege”.

Art.2 alin.4 arată în mod expres că: „Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum și orice alte drepturi de care părțile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenție sau prin orice alt mod admis de lege”.

De asemenea, conform art.58, alin.2, 4 și 41 din Legea 192/2006: „Înțelegerea părților nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii și ordinii publice. (…)În cazul în care conflictul mediat vizează transferul dreptului de proprietate privind bunurile imobile, precum și al altor drepturi reale, partaje și cauze succesorale, sub sancțiunea nulității absolute, acordul de mediere redactat de către mediator va fi prezentat notarului public sau instanței de judecată, pentru ca acestea, având la bază acordul de mediere, să verifice condițiile de fond și de formă prin procedurile prevăzute de lege și să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească, după caz, cu respectarea procedurilor legale. Acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condițiilor de fond și de formă, notarul public sau instanța de judecată, după caz, putându-le aduce modificările și completările corespunzătoare cu acordul părților.

(4^1) Mediatorul este ținut de obligațiile prevăzute la alin. (4) și în cazul în care prin acordul de mediere se constituie, se modifică sau se stinge orice drept real imobiliar”.

Considerentele pe care se întemeiază soluția instanței

Din interpretarea dispozițiilor legale citate anterior rezultă că părțile pot recurge la procedura medierii și pot soluționa litigii și conflicte dintre ele, numai cu privire la drepturi asupra cărora pot dispune.

În cauza dedusă judecății, petenții solicită instanței să încuviințeze un acord de mediere prin care părțile au convenit cu privire la dobândirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri ca urmare a exercitării unei posesii utile, pe calea uzucapiunii de lungă durată.

Ori, după cum prevăd dispozițiile art. 1049 și urm. C.pr.civilă, procedura analizării condițiilor uzucapiunii este o procedură specială care implică o publicitate către toate persoanele interesate, respectiv care ar putea pretinde un drept și numai după trecerea unui termen de 6 luni de la realizarea publicării încheierii instanței în condițiile art. 1051 C.pr.civilă instanța va analiza îndeplinirea condițiilor după audierea reclamantului și a martorilor și va verifica îndeplinirea condițiilor legale privind posesia.

Prin urmare, nu U. A.-Teritorială . că reclamantul este cunoscut ca proprietar ci aspectele legale privind exercitarea posesiei și lipsa viciilor acesteia se poate face numai de către instanță după analizarea fie a probelor propuse fie a opozițiilor formulate de „toți cei interesați”, în această categorie fiind inclusă orice persoană care pretinde vreun drept sau faptul că nu sunt îndeplinite condițiile uzucapiunii. Rolul unității administrativ-teritoriale este de a preciza doar dacă bunul imobil face parte sau nu din domeniul public al statului sau al unității administrativ-teritoriale.

Chiar dacă s-ar considera că procedura prevăzută de art. 1049 și urm. C.pr.civilă nu este aplicabilă uzucapiunilor începute anterior datei de 01.10.2011 (data intrării în vigoare a dispozițiilor noului Cod civil), condițiile îndeplinirii posesiei trebuie verificate de instanță pe baza probelor administrate nemijlocit iar nu se calea medierii întrucât dreptul de proprietate nu aparține părților și, astfel, părțile nu pot dispune de acesta.

Mai mult, din conținutul acordului de mediere rezultă că bunurile ar fi aparținut numiților G. I. și G. A. însă coroborând cu adeverințele depuse la dosar, în registrul agricol figurează G. Ș. din anul 1969 astfel că nu se poate stabili dacă este vorba de o posesie continuă doar a reclamantului ori o joncțiune a posesiilor cu cea antecesorilor acestuia, caz în care trebuie verificată existența transmiterii și continuării posesiei numai de către reclamant. Însă, în procedura specială a încuviințării acordului de mediere nu poate fi clarificată această problemă, fiind necesară administrarea unui probatoriu complex specific procedurii uzucapiunii indiferent dacă ea este întemeiată pe dispozițiile speciale ale art. 1049 și urm. C.pr.civilă sau pe dreptul comun.

În consecință, instanța urmează să respingă cererea de încuviințare a acordului de mediere având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, ca nefondată.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea de încuviințare acord de mediere formulată de reclamantul G. Ș., CNP-_, domiciliat în Miercurea C., ., ap.20, ., în contradictoriu cu pârâtul U. A. TERITORIALĂ ., ., prin reprezentant Primar M. D., ca nefondată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Onești.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12.03.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

L. S. M. L.

Red.S.L /19.03.2015

Teh. 4ex M.L. /19.03.2015

Comunicat 2 ex. 1 rec./1ex. pârât 19.03.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Consfiinţire acord mediere. Sentința nr. 654/2015. Judecătoria ONEŞTI