Contestaţie la executare. Sentința nr. 109/2015. Judecătoria ONEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 109/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 109/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI - JUDEȚUL BACĂU
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.109
Ședința publică din data de 14.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte –C. S.
Grefier –Dorinica L.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile promovată de contestatoarea U. V. în contradictoriu cu intimata . - .> având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invederează instanței că prin serviciul registratură reclamanta a depus o procură și acte de stare civilă pentru D. M.-M..
Instanța pune în discuție excepția litispendenței motivat de faptul că pe rolul instanței a fost înregistrat dosarul nr._ având același,obiect și părți și pune în discuție conexarea dosarului la dosarul nr._ .
S-a procedat la strigarea cauzei nr._, existând o identificare de părți,obiect, instanța admite cererea de litispendență și dispune conexarea dosarului nr._ la dosarul nr._ .
Nefiind cereri noi și excepții de invocat, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri ,titlurile executorii și titlul de creanță fiind emise pe numele unei persoane decedate.
În baza art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești la data de 09.09.2014 sub numărul_ contestatoarea U. V. a chemat în judecată U.A.T. H. prin Primar, solicitând anularea titlului executoriu nr. 77 înregistrat sub nr. 6662/21.08.2014 și a executării începute în baza acestuia, inclusiv a tuturor actelor de executare silită demarate ulterior în baza acestui titlu executoriu.
În motivare contestatoarea arată că pe numele tatălui său, decedat, a fost emis titlul executoriu nr. 77 din 04.08.2014, care i-a fost comunicat ei. Contestatoarea arată că actul de executare a fost emis pe numele unei persoane decedate și nu pe numele succesorilor acesteia, așa cum ar fi trebuit, încălcându-se normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală. Se mai arată că destinatarul actului de executare nu este identificat prin cod numeric personal, precum și că titlul executoriu a fost emis fără ca în prealabil să existe un titlu de creanță care ar fi trebuit să fie decizia de impunere.
În dovedire s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Pe parcursul procedurii contestatoarea a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma reducerii taxei judiciare de timbru de la 248 de lei la 124 de lei.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiate, arătând că titlul executoriu conține toate elementele impuse de lege pentru validitatea lui. Cu privire la faptul că titlul a fost emis pe numele unei persoane decedate intimata arată că acest fapt se datorează moștenitorilor acestuia, care nu au informat despre deces și nu au dezbătut succesiunea. Se mai arată că reclamanta nu a invocat și nu a dovedit existența vreunei vătămări, motiv pentru care anularea actului nu se impune. Se mai arată că în titlu sunt menționate clar natura și cuantumul sumelor neachitate și al accesoriilor acestora.
În susținere intimata a depus copii ale următoarelor înscrisuri: cerere de reconstituire formulată de defunctul Bulăiasa N., adeverințăde comunicare, schiță, titlu executoriu și înștiințare de plată.
Prin cererea înregistrată sub nr._ din data de 10.09.2014 contestatoarea a formulat o acțiune identică cu cea înregistrată sub nr._, diferența dintre cele două fiind dată doar de faptul că prima a fost comunicată prin fax, iar cea de a doua prin intermediul poștei, ajungând astfel să fie înregistrată mai târziu. Instanța a constatat identitatea dintre cauze și a admis excepția de litispendență, reunind cauzele sub nr._ .
În vederea soluționării cauzei instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În baza adeverinței de comunicare nr. 63 din 30.01.1992, prin care s-a comunicat numitului Bulăiasa N. că urmează să primească în proprietate anumite suprafețe de teren intravilan și extravilan, UAT H. a emis pe numele acestuia titlul executoriu nr. 77, înregistrat sub nr. 6662/21.08.2014, prin care se stabilea obligația de plată a sumei de 3465 lei, din care 1743 lei debit și 1722 lei accesorii.
Comunicarea titlului executoriu s-a făcut pe numele numitului Abulăesei N., pe plic fiind menționat în paranteză și numele contestatoarei U. V..
Potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr. 197/13.11.2014 emis de Biroul Notarial „Lex Voluntatis”, numitul Abulăesii N. a decedat la data de 06.06.2001.
Ca orice act prin care se constată o obligație a unei persoane, este evident că și actele de executare ce privesc obligațiile fiscale trebuie să cuprindă numele debitorului, care nu poate fi decât o persoană în viață, căci nu poate fi acceptat că o persoană lipsită de capacitate de folosință mai poate fi obligată la ceva.
În cauză, din actele de la dosar reiese cu evidență că numitul Abulăiesei N. a decedat încă din anul 2001 astfel că nu poate fi acceptat că la 13 ani de la decesul său el mai are datorii actuale față de bugetul unității administrativ teritoriale și cu atât mai mult că aceste datorii mai pot fi achitate de el cât timp calitatea sa de contribuabil a încetat la momentul decesului, eventualele sale datorii trecând în sarcina moștenitorilor.
Astfel, dacă la momentul decesului defunctul are datorii organul fiscal poate emite acte de executare însă acestea nu pe numele defunctului, căci el nu mai poate fi executat silit, ci pe numele moștenitorilor, în acest sens fiind și prevederile din normele de aplicare a OG nr. 92/2003 – Codul de procedură fiscală. Potrivit acestor norme (art. 136.2) – se prevede că în aplicarea art. 136 (devenit 141 după republicarea din anul 2007), „În cazul în care există debitori care răspund solidar pentru aceeași creanță fiscală, organul de executare competent emite un singur titlu executoriu, făcând mențiune despre numele și prenumele sau denumirea tuturor debitorilor.”, aceasta fiind și situația în care datoriile defunctului sunt transmise moștenitorilor care nu au dezbătut încă succesiunea.
Pe de altă parte, pentru datoriile fiscale ulterioare decesului nu mai poate fi reținut că defunctul mai datorează ceva, căci de la data decesului patrimoniul său a încetat să mai existe, odată cu deschiderea succesiunii bunurile trecând la moștenitori, sarcinile fiscale urmând să fie suportate de aceștia. Faptul că succesiunea nu a fost dezbătută nu are relevanță în privința transmiterii activului succesoral, căci bunurile nu pot rămâne fără stăpân. Astfel, și în această situație actele de executare trebuie efectuate tot pe numele moștenitorilor, care vor răspunde în mod solidar în cazul în care nu s-a ieșit încă din indiviziune.
În cauză, în lipsa unui titlu de creanță în baza căruia să se fi determinat creanța ce a fost înscrisă în titlul executoriu, instanța nu poate identifica perioada pentru care sumele sunt determinate, însă există o mare probabilitate ca ele să nu fie anterioare anului 2001, al decesului debitorului Abulăiesei N., asemenea creanțe fiind prescrise demult. Așadar creanțele sunt cel mai probabil aferente unei perioade ulterioare decesului acestuia și astfel nu mai puteau fi puse în sarcina sa ci a moștenitorilor cărora li s-a transmis activul succesoral ca urmare a decesului său.
Față de aceste considerente, având în vedere pe de o parte că titlul executoriu a fost emis pe numele unei persoane lipsite de capacitate de folosință de peste 13 ani și că nu s-a făcut nici dovada că datoriile menționate în titlu i-au aparținut lui personal, rezultând dimpotrivă că acestea sunt ale altor contribuabili, moștenitorii săi, urmează ca instanța să admită contestația la executare așa cum a fost formulată și să dispună anularea titlului executoriu nr. 77 înregistrat sub nr. 6662/21.08.2014 și a oricărui act ulterior de executare întocmit în baza acestuia.
Instanța nu va reține apărarea intimatei în sensul că actul a fost emis pe numele defunctului întrucât moștenitorii nu au anunțat decesul acestuia, având în vedere faptul că la nivelul unei unități administrativ teritoriale de o dimensiune relativ redusă nu poate fi acceptat ca o persoană decedată de peste 13 ani să mai figureze în calitate de contribuabil și ca autoritățile să nu cunoască decesul său, care de altfel a fost înregistrat în registrele oficiale. Mai mult decât atât, pe plicul prin care s-a comunicat titlul executoriu este menționată în paranteză și contestatoarea U. V., rezultând cu evidență că se cunoștea faptul că destinatarul este decedat.
Instanța nu va reține nici susținerile intimatei în sensul că nu se justifică de contestatoare nicio vătămare, căci atâta vreme cât actele de executare trebuie să îi cuprindă pe toți moștenitorii debitori în solidar nu poate fi acceptat că emiterea actului pe numele unei persoane decedate, urmată de o eventuală executare asupra contestatoarei nu ar vătăma-o, în condițiile în care trebuie stabilit încă de la început care sunt debitorii, pentru ca fiecare dintre aceștia să poată fi informați și să aibă posibilitatea de a contesta actele de executare în situația în care ele nu ar fi legale ori temeinice în ceea ce îi privește.
În ceea ce privește cererea contestatoarei de obligare a intimatei la restituirea cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru instanța o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere că deși taxele judiciare reprezintă cheltuieli de judecată în sensul art. 451 C.pr.civ., putând fi puse în sarcina părții care pierde procesul, conform art. 453 C.pr.civ., în cazul contestației la executare există o normă specială derogatorie, respectiv art. 45 lit. f din OUG nr. 80/2013, care prevede că în acest caz taxa judiciară nu poate fi pusă în sarcina intimatului ci se restituie integral, partial sau proportional, la cererea petitionarului cand contestatia la executare a fost admisa, iar hotararea a ramas definitivă. Așadar, taxa ar putea fi restituită darn u pusă în sarcina intimatei, însă în cauză nu este îndeplinită cerința legală în sensul că nu există o cerere în acest sens.
În privința sumei de 124 de lei de care contestatoarea a beneficiat sub forma reducerii taxei judiciare de timbru instanța va dispune ca ea să rămână în sarcina statului, având în vedere că ea nu poate fi pusă în sarcina intimatei. Dacă taxa ar fi fost achitată integral de contestatoare aceasta ar fi avut dreptul la restituire, și cum atunci când contestația este admisă statul nu beneficiază de aceasta, nu există nicio rațiune ca atunci când nu a fost achitată efectiv statul să beneficieze de ea prin obligarea părții care a pierdut procesul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ,
IN NUMEL LEGII ,
H O T A R A Ș T E :
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea U. V., cu domiciliul în ., ., în contradictoriu cu intimata UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ..
Anulează titlul executoriu nr. 77, înregistrat sub nr. 6662/21.08.2014 și actele de executare ulterioare întocmite în temeiul acestuia.
Respinge cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru ca neîntemeiată.
Cheltuielile de judecată constând în suma de 124 de lei, de care contestatoarea a beneficiat sub forma ajutorului public judiciar, rămân în sarcina statului.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.C.S. 10.02.1015
Tehnored.D.L. 10.02.2015
Ex.4(patru) – .
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 108/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 121/2015.... → |
|---|
