Plângere contravenţională. Sentința nr. 121/2015. Judecătoria ONEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 121/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 121/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI - JUDEȚUL B.
Dosar nr._
Înreg. 02.09.2014 - plângere contravențională -
SENTINȚA CIVILĂ nr. 121
Ședința publică din data de 15.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte – M. C. M.
Grefier – I. C.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul S. V., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B. – POSTUL DE POLIȚIE Ș. CEL M., având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat P. G.-I. pentru petent și martorul C. D. L., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a depus la dosar dovada executării mandatului de aducere, după care;
Avocat P. G.-I. depune la dosar împuternicirea avocațială dată de către petent.
Instanța procedează la identificarea martorului C. D. L., care prezintă C.I . nr._ CNP_, apoi la audierea acestuia potrivit dispozițiilor art. 319 – 322 Cod procedură civilă, declarația dată fiind consemnată potrivit dispozițiilor art. 323 din același cod și atașată la dosarul cauzei.
Întrebat fiind de către instanță dacă sunt chestiuni prealabile de discutat, avocatul petentului arată că a solicitat proba testimonială cu doi martori, însă numai unul a fost citat.
Instanța îi aduce la cunoștință că a fost încuviințat numai un martor în cadrul aceste probe.
Conform art. 244 al. 1 Cod procedură civilă, instanța declară terminată cercetarea procesului.
În temeiul art. 244, alin. 3 Cod procedură civilă, instanța îl întreabă pe reprezentantul convențional al petentului dacă că este de acord cu dezbaterea fondului la acest termen iar acesta declară că este de acord.
Fiind deschise dezbaterile asupra fondului, avocat P. G.-I. arată că petentul a contestat procesul verbal de contravenției întrucât apreciază că situația de fapt descrisă în acesta nu este conformă cu realitatea. Petentul S. V. nu se face vinovat de săvârșirea contravenției. Agentul constatator nu a înțeles situația și a întocmit procesul verbal, apoi a așteptat o altă contravenție, care însă nu a existat, e un act de șantaj. Petentului i s-au reținut abuziv actele. Agentul constatator avea obligația să constate nemijlocit fapta. Rezultă că fapta nu există, este o răzbunare de neînțeles. Consideră că este un exces de zel din partea agentului constatator. Solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal întrucât fapta nu există. Fără cheltuieli de judecată.
În baza art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.09.2012, sub numărul_ , petentul S. V. a chemat în judecată intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. – Postul de Poliție Ș. cel M., solicitând instanței să dispună anularea procesului verbal ., nr._ din 26.07.2014.
În motivarea cererii, petentul a arătat că prin procesul verbal contestat a fost sancționat pentru că la o dată anterioară nu a oprit la semnalul regulamentar al agentului de poliție.
A mai arătat petentul că procesul verbal a fost întocmit în condițiile în care, în data de 25.08.2014 a fost oprit de către un echipaj de poliție pentru că transporta un rezervor metalic achiziționat în mod legal, iar după verificările efectuate în trafic a fost invitat la Poliția Onești pentru a se verifica încărcătura. Apoi, după ce la fața locului a venit și un reprezentant de la ARR care a confirmat că pentru transportul respectiv nu sunt necesare documente sau autorizații speciale, a fost lăsat să-și continue drumul, dar unul dintre agenții constatatori i-a reținut permisul de conducere și i-a pus în vedere să se prezinte a doua zi la Poliția Ș. cel M., ceea ce a și făcut, însă la postul de poliție nu a găsit pe nimeni, ci abia în data de 26.08.2014 a fost anunțat să se prezinte să-și ridice actele, ocazie cu care i s-a adus la cunoștință că a fost sancționat contravențional prin procesul verbal contestat.
Cu privire la contravenția reținută, petentul a precizat că nu a condus autoturismul cu nr._ și că acesta nu îi aparține.
În drept, petentul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile OG 2/2001.
În probațiune petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu martori, și a depus la dosar: procesul verbal de constatare a contravenției verbal CP, nr._ din 26.08.2014 (fila 5).
Cererea a fost legal timbrată cu taxa de timbru în cuantum de 20lei, conform art.19 din OUG 80/2013.
La data de 30.09.2014 intimatul a depus la dosar, prin serviciul Registratură, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic.
În motivare, intimatul a arătat că în noaptea de 04/05.08.2014, în jurul orelor 00:30, agentul de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu la intersecția DN 11A – DC 121 a observat un număr de 3 autovehicule, cu numele de înmatriculare:_ ,_ și_, care se deplasau pe DN 11A, venind din zona industrială și intenționând să vireze stânga spre cătunul de rromi Rădeana.
Agentul de poliție a procedat la efectuarea semnalului regulamentar de oprire, iar conducătorul autoutilitarei albastre_, ultima din coloană, pe care l-a recunoscut în persoana petentului S. V., nu a oprit la semnalul acestuia.
S-a mai arătat că s-a procedat la urmărirea autoutilitarei_, pe DC 121, sensul de mers Rădeana – Gutinaș, însă autoutilitara cu nr. de înmatriculare_, condus de către petenta C. D. L. în care se afla și V. L. s-a interpus între autoutilitara condusă de petent și autospeciala Poliției, prin viraje periculoase.
Apoi, după ce au intrat pe o uliță în cătunul de rromi, au oprit autovehiculele, petentul începând să se manifeste agresiv și încercând chiar să efectueze o manevră de mers înapoi pentru a lovi autospeciala poliției, situație în care a fost oprit de către numitul V. L..
Intimatul a mai arătat, că ulterior în data de 21.08.2014 petentul a fost identificat în trafic la volanul autoutilitarei cu nr. de înmatriculare_, pe direcția Rădeana – Onești, ocazie cu care s-a procedat și la verificarea încărcăturii transportate - 1.000kg deșeuri periculoase, acesta fiind invitat la sediul Poliției Onești, de unde a plecat lăsând documentele sale personale și ale încărcăturii.
Intimatul a mai arătat că procesul verbal a fost legal întocmit în lipsa petentului, dar în prezența martorului asistent M. V..
Intimatul a mai precizat că fapta contravențională a fost constatată nemijlocit de către agentul constatator care era planificat în serviciul de dirijare și control al traficului.
În drept, intimatul și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art.115-118 C.pr.civ, OG 2/2001, OG 195/2002.
În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar: contestația petentului (fila 22), raportul agentului constatator (fila 23), procesul verbal ., nr._ din 26.08.2014 (fila 24), proces verbal din 22.08.2014 (fila 25), proces verbal din 26.08.2014 (fila 26), dovada ., nr._ (fila 27), raport (fila 28).
Petentul nu a depus la dosar Răspuns la întâmpinare.
La solicitarea instanței la data de 24.09.2014 a fost depus la dosar cazierul contravențional al petentului (filele 12-14).
La termenul din 04.10.2012 instanța a apreciat că proba cu înscrisuri solicitată este admisibilă și poate duce la soluționarea cauzei și a încuviințat-o, de asemenea a încuviințat pentru petent proba testimonială cu un martor.
La termenul din 04.12.2014 față de lipsa martorului legal citat instanța a amânat judecarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din 26.08.2014 (fila 24) petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 360lei pentru nerespectarea dispozițiilor art. 31, lit. a din OUG 195/2002.
În procesul verbal s-a reținut că la data de 05.08.2014 petentul a condus autoutilitara cu nr. de înmatriculare Bc-41-NOC, pe DC 121 Rădeana și nu a respectat semnalul regulamentar de oprite efectuat de către agentul constatator.
În drept, în conformitate cu prevederile art. 31, lit. a din OUG 195/2002, participanții la trafic trebuie să respecte regulile de circulație, semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier; nerespectarea acestei dispoziții constituie contravenție conform art. 100, alin. 3 din OUG 195/2002 și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța constată că plângerea contravențională formulată de către petent a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de lege, procesul verbal fiind comunicat acestuia la data de 29.08.2014, conform dovezii de la fila 24 verso, iar plângerea contravențională a fost depusă la registratură la data de 02.09.2014.
Analizând legalitatea procesului verbal de constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale, instanța reține că au fost respectate dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probantă a procesului-verbal de constatare a contravenției, dar în lumina jurisprudenței CEDO - care a devenit obligatorie pentru instanțele interne odată cu ratificarea Convenției Europene și care se aplică cu preeminență față de dispozițiile dreptului intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României - se impune ca, în raport de acele contravenții ce pot conduce la o calificare penală după criteriile Curții, prezumția de nevinovăție să aibă prioritate față de prezumția de legalitate a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Recent, într-o cauză asemănătoare, respectiv, I. P. c. României ( pct.25-27) Curtea a arătat că suspendarea permisului de conducere al reclamantului în temeiul unor dispozițiilor legale generale care se aplică tuturor cetățenilor în calitate de utilizatori ai drumurilor publice, și aplicarea unei amenzi nu ca o compensație pecuniară pentru daune, ci ca o pedeapsă pentru a preveni recidiva, sunt suficiente pentru a demonstra că respectiva contravenție avea, în conformitate cu art.6 din Convenție, un caracter penal, având în vedere caracterul general al normei și scopul sancțiunilor, de prevenire dar și de pedeapsă.
În cauza N. G. c. României, Curtea a făcut câteva precizări extrem de importante cu privire la obligațiile ce le revin părților într-o astfel de cauză, astfel “odată stabilită aplicabilitatea art. 6 în cauza concretă, este de o importanță crucială ca instanțele de judecată care sunt sesizate cu soluționarea unor plângeri împotriva unor procese-verbale de contravenție, să acorde petenților în mod efectiv posibilitatea de a propune probe prin care să aducă dovada contrară celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare, în cadrul unei proceduri contradictorii.”
Prin urmare, instanța apreciază că prezumția de nevinovăție va prevala asupra celei de legalitate și temeinicie a procesului verbal, organul constatator având obligația de a proba în instanță toate elementele constitutive ale contravenției, așa cum rezultă cu claritate din Hotărârea A. c. României, în timp ce petentului trebuie să i se ofere efectiv posibilitatea de a-și pregăti și a-și prezenta apărarea, de a produce și de a solicita administrarea oricăror probe în favoarea sa.
Totuși, faptul ca un contravenient beneficiază de prezumția de nevinovăția nu înseamnă că este suficient ca acesta să conteste procesul verbal de contravenție pentru a fi exonerat de răspundere; chiar dacă procesul verbal nu beneficiază de o prezumție absolută de legalitate și temeinicie, el constituie totuși o probă de vinovăție.
Prin cererea de chemare în judecată, petentul a invocat netemeinicia procesului verbal arătând că procesul verbal a fost întocmit în mod nelegal, întrucât acesta nu a condus autoutilitara cu nr._ și că acesta nu îi aparține.
La solicitarea petentului în cauză a fost audiată martora C. D. L. (fila 41), care a arătata că: ”îmi amintesc că la data de 04.08.2014 împreună cu petentul S. V. mă îndreptam spre Rădeana. Eu conduceam autoturismul care are nr._, iar petentul se afla pe locul din dreapta. Știu că în fața mea circula un alt autoturism, la fel și în spatele meu. Aveam același sens de mers, spre Rădeana. Unul dintre autoturisme are condus de către V. L., respectiv dubița albă care circula în spatele meu. În fața mea circula un alt autoturism de culoare albastră, dar nu pot preciza cine conducea. Am fost opriți cu toții (…) nu știu să fi avut loc un conflict între aceste persoane și agenții de poliție”.
Față de aceasta instanța constată că există o . neconcordanțe între situația de fapt indicată în raportul agentului constatator (fila 23) și situația de fapt relatată de către martoră. Astfel, în Raportul agentului constatator s-a arătat că petentul conducea autoutilitara cu nr._, autoturismul cu nr._ fiind condus de către martora C. D. Lăcărmioara.
Mai reține instanța că depoziția martorei C. D. L., care a fost prezentă la fața locului și a fost implicată direct în incidentul cu agenții de poliție, și care în plus are o legătură de prietenie cu petentului după cum se observă din conținutul depoziției prezintă un grad ridicat de subiectivism, încercând acreditarea unei alte situații de fapt decât cea reală, și în consecință instanța urmează a o înlătura.
În același timp, intimatul a făcut dovada elementelor constitutive ale contravenției reținute în sarcina petentului, astfel, Raportul agentului constatator depus la dosar de către intimat (fila 23), reiese că petentul nu a respectat indicația polițistului și nu a oprit la semnalul acestuia.
În consecință, observând că petentul nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută în procesul verbal și că nu a solicitat administrarea altor probe, iar intimatul a făcut dovada elementelor constitutive ale contravenției reținute și a aplicat sancțiunea în limitele legale, instanța urmează să respingă plângerea formulată împotriva procesului verbal CP, nr._ din 26.08.2014 (fila 24) și să mențină ca legal și temeinic procesul verbal contestat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de către petentul S. V., CNP_, domiciliat în . cel M. județul B., în contradictoriu cu intimat Inspectoratul de Poliție Județean B. – Postul de Poliție Ș. cel M., cu sediul în B., .. 2 județul B., ca neîntemeiată.
Menține ca legal și temeinic procesul-verbal ., nr._ din 26.08.2014.
Cu drept de apel în termen 30 zile de la data comunicării hotărârii.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.01.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./ Tehnored. M.C.M./I.C :
09.02.2015:4 ex
.: 2 ex.
1 ex. petent.;1 ex .intimat
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 109/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 127/2015.... → |
|---|
