Partaj judiciar. Sentința nr. 665/2015. Judecătoria ONEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 665/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 665/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI
JUDEȚUL BACĂU
Dosar nr._ - partaj succesoral -
Înreg. 29.08.2013
SENTINȚA CIVILĂ NR. 665
Ședința publică din data de 11.03.2015
COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN:
Președinte – C. S.
Grefier – M. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile promovată de reclamantul P. C. în contradictoriu cu pârâții P. I. V., P. I. S. și G. A. N., având ca obiect „partaj judiciar”.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 25.02.2015, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față instanța constată:
P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești la data de 29.08.2013, reclamantul P. C. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții P. I. V., P. I. S. și G. A. N., partajul suplimentar al unor bunuri rămase de pe urma defunctului P. I., decedat la data de 24.11.1985.
În motivare reclamantul a arătat că de pe urma defunctului au calitatea de moștenitori părțile din cauză, iar succesiunea a fost dezbătută la fostul notariat de Stat Onești, fiind emis certificatul de moștenitor nr. 137/17.02.1986. Ulterior, după reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, printr-un partaj voluntar moștenitorii au partajat terenurile defunctului, dintre acestea o suprafață de 416 m.p. curți construcții revenindu-i reclamantului, acesta arătând că în ideea că lui îi vor reveni și casa, grajdul și celelalte anexe aflate pe acest teren.
Reclamantul arată că masa succesorală se compune dintr-o casă compusă din cinci camere, cămară și grajd, situată pe terenul în suprafață de 416 m.p., și solicită ca partajarea să se facă prin atribuirea acestor bunuri lui, care a mai efectuat și anumite lucrări de îmbunătățiri la ele, considerându-se proprietar. Astfel, reclamantul arată că a construit un gard de susținere a pământului în spatele casei, a refăcut gardul și porțile de la stradă și a făcut o fântână pe terenul atribuit surorii sale.
În dovedire reclamantul a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză tehnică, iar în susținere a atașat cererii copii ale următoarelor înscrisuri: certificat de deces al numitului P. I., certificatul său de naștere, contract de partaj voluntar, certificat de moștenitor nr. 137/17.02.1986, certificat de atestare fiscală, schița proprietății, dovada trimiterii unor sume de bani din Italia în România, către mama sa, P. V., prin serviciul Money G..
Pârâtele P. V. și G. A. N. au formular întâmpinare, prin care au arătat că doar ½ din casă face parte din masa partajabilă, cealaltă jumătate aparținând pârâtei P. V., fiind edificată de aceasta împreună cu fostul soț, P. I., în timpul căsătoriei. Se mai arată că grajdul nu mai există, fiind distrus de inundațiile din 1991. Pârâta P. V. arată că ea nu are altă locuință și față de cota sa majoritară solicită să îi fie atribuită ei casa. Pârâta P. V. a formulat și cerere reconvențională, prin care a solicitat să se constate că este titulară a unui drept de superficie asupra terenului pe care este amplasată construcția, iar în subsidiar să se instituie un drept de superficie asupra acestui teren și să se stabilească o cale de acces de la imobil la calea publică. Se mai arată că la imobilul ce face obiect al partajului nu au fost făcute îmbunătățiri, iar fântâna de pe terenul pârâtei G. A. N. este făcută de aceasta.
În dovedire pârâtele au solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, martori și interogatoriu, iar în susținere au fost atașate copii ale următoarelor înscrisuri: titlu de proprietate nr._/4/07.1997, autorizație de construire nr. 3/24.02.1998.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare (f. 69) și cerere de completare a acțiunii inițiale, arătând că a existat între comoștenitori o înțelegere în sensul ca lui să îi fie atribuite și construcțiile, motiv pentru care a făcut și îmbunătățirile, pentru care cere ca lotul său să fie majorat cu contravaloarea acestora. Reclamantul a solicitat respingerea capătului de cerere având ca obiect constatarea unui drept de superficie și de stabilire a unui drept de servitute de trecere, iar în cazul în care aceste cereri ar fi admise să fie obligată pârâta la plata unei despăgubiri echivalente cu lipsa de folosință pentru terenul afectat superficiei și servituții.
Pârâtele au formulat precizări prin care au solicitat să se ia act de faptul că părțile au rămas în indiviziune nu dar asupra construcțiilor indicate în acțiune ci și asupra suprafeței de 250 m.p. pe care acestea se află, așa cum aceasta este menționată în certificatul de moștenitor, astfel că partajarea trebuie să vizeze și această suprafață de teren.
P. încheierea din 08.01.2014 instanța a încuviințat părților probele cu înscrisuri, martori, interogatoriu și expertize în construcții și topo cadastrală.
La termenul din 12.02.2014 a fost administrat interogatoriul pârâtei P. V. și a fost audiat martora P. V., la termenul din 12.03.2014 a fost audiat martorul P. V., iar la termenul din 16.04.2014 au fost administrate interogatoriile pârâtului P. S..
Expertiza topo cadastrală a fost efectuată de expertul R. M., raportul fiind depus la data de 15.04._, iar cea în construcții de expertul F. L., raportul fiind depus la data de 21.05.2014. Reclamantul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză în construcții, pe care instanța le-a încuviințat și la care expertul a răspuns la data de 09.12.2014.
În cadrul probei cu înscrisuri pârâta G. Aduna a depus copia unui raport de expertiză extrajudiciară (f. 173).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamantul pârât P. C., pârâta reconvenientă P. V. și pârâții P. S. și G. A. N. sunt moștenitorii defunctului P. I., decedat la data de 24.02.1985. Conform certificatului de moștenitor nr. 137/17.02.1986 emis de Notariatul de Stat G. G.-D. masa succesorală rămasă de pe urma defunctului P. I. se compunea din suprafața de 250 m.p. teren construcție și cota de ½ dintr-o locuință construită din chirpici și cărămidă, compusă din cinci camere, cămară și grajd, edificată în timpul căsătoriei cu numita P. V., acesteia aparținându-i cealaltă cotă de ½ din construcții. Potrivit certificatului, fiecare dintre moștenitori are o cotă de ¼ din moștenire, atât soția supraviețuitoare cât și fiecare dintre descendenți.
După decesul lui P. I., a fost emis titlul de proprietate nr._/04.07.1997, pe numele P. C., P. S., P. V. și P. A., ca moștenitori ai defunctului P. S., tatăl lui P. I..
Terenurile ce au fost reconstituite în baza acestui titlu de proprietate au fost partajate prin contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 23 din 07.01.1998 la BNP V. C., potrivit acestuia, printre altele, reclamantul primind suprafața de 416 m.p teren curți construcții, ce este înscris în titlul de proprietate cu această destinație, iar pârâta G. A. suprafața de 476 m.p teren arabil, care de asemenea este înscris în titlul de proprietate.
Potrivit schiței întocmite la punerea în posesie a terenurilor din titlul de proprietate (f. 15), cele două terenuri anterior menționate erau alăturate, această situație rezultând și din contractul de partaj voluntar, în care se arată că cele două suprafețe sunt alăturate, în sensul că terenul reclamantului este la est de cel al pârâtei G. A. N.. Față de această situație instanța nu poate reține susținerea pârâtelor în sensul că reala configurație a terenurilor ar fi cea din raportul de expertiză extrajudiciară (f. 174), în care se arată o altă poziționare, potrivit căreia terenul în suprafață de 416 m.p. atribuit reclamantului s-ar suprapune parțial cu cel al pârâtei G. A. și ar avea alte vecinătăți decât cele avute în vedere de părți la partajul voluntar dar și diferite de cele menționate în titlul de proprietate emis. În această schiță este materializat și terenul de 250 m.p. care ar fi fost înscris și în certificatul de moștenitor, însă nu se poate reține o corectă poziționarea a acestuia, atâta vreme cât potrivit certificatului de moștenitor casa ce face parte din masa partajabilă se afla pe acest teren, iar conform schiței numai o parte din ea se încadrează în această suprafață.
Pe de altă parte, din autorizația de construire depusă de pârâta G. A. la dosar și din modul în care aceasta a realizat construcția reiese că la acel moment a considerat că terenul său se învecina și nu se suprapunea cu cel al reclamantului. Mai mult decât atât, însăși pârâta reconvenientă P. V. a recunoscut la interogatoriul ce i-a fost administrat că terenul pe care se află casa i-a fost atribuit prin partajul voluntar reclamantului, caz în care nu se poate reține ca reală o poziționare precum cea invocată de pârâte.
Raportat la aceste considerente instanța apreciază că poziționarea terenurilor ce au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate și partajului voluntar este cea identificată prin expertiza judiciară efectuată în cauză, iar terenul de 250 m.p. menționat în certificatul de moștenitor nr. 137/17.02.1986, pe care soții P. I. și P. V. și-au construit o casă a aparținut în fapt tatălui lui P. I. și a fost reconstituit moștenitorilor acestuia prin titlul de proprietate nr._/04.07.1997, acest teren fiind înglobat în suprafața de 416 m.p. curți construcții. Pentru aceste considerații urmează ca cererea reconvențională având ca obiect includerea în masa partajabilă a suprafeței de teren de 250 m.p. să fie respinsă ca neîntemeiată, în ciuda certificatului de moștenitor, nefiind făcută dovada dreptului de proprietate al autorului P. I. cu privire la acest teren. Faptul că în realitate suprafața totală existentă la fața locului este superioară celei ce ar rezulta din însumarea suprafețelor de 416 m.p. și 476 m.p. nu înseamnă că pentru această diferență (194 m.p. conform expertizei) părțile au dovedit că ea se afla în patrimoniul defunctului ci eventual că acesta și succesorii săi au stăpânit-o în fapt, situație care le creează o vocație la dobândirea proprietății, în anumite condiții, dar nu reprezintă o dovadă a acestui drept.
Din probele administrate reiese că în timpul vieții autorului P. I., acesta și soția sa, P. V., au realizat cu resurse proprii o locuință, pe terenul aparținând părinților lui P. I.. Rezultă într-adevăr că deși în la momentul decesului lui P. I. a existat și un grajd, acesta a fost distrus de inundații astfel că la momentul partajului acesta nu mai poate fi avut ca făcând parte din masa partajabilă, urmând ca aceasta să fie considerată ca fiind compusă doar din casă, așa cum a fost ea identificată în raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul F. L., compusă din 5 camere, bucătărie, hol și prispă. Potrivit raportului de expertiză valoarea construcției este de 35.900 de lei, valoare în care instanța nu va avea în vedere anexele reprezentate de coteț și WC evaluate de expert dar care nu au făcut obiect al cererii de partaj.
Având în vedere că pârâta reconvenientă P. V. are cea mai mare cotă ideală din acest imobil, respectiv 5/8 ( ½ + ¼ din ½), precum și că aceasta este o persoană vârstnică și spre deosebire de celelalte părți nu are o locuință, urmează ca instanța să dispună partajarea construcției reținute prin atribuirea către aceasta, urmând ca ceilalți moștenitori ai defunctului să primească de la ea o sultă corespunzătoare cotei lor de moștenire (1/4 din ½), respectiv suma de 4487,5 lei fiecare.
În ceea ce privește cererea reclamantului de a se reține un drept de creanță asupra moștenirii corespunzător lucrărilor de îmbunătățire efectuate la imobil și să se majoreze lotul său cu contravaloarea acestui drept de creanță, urmează ca instanța să respingă ca neîntemeiată această cerere. Astfel, lucrările invocate de reclamant nu au vizat îmbunătățirea imobilului ce face obiectul partajului ci lucrări făcute fie la imobilul-teren ce îi aparține (construcția zidului și a gardului și porții de acces), fie pe terenul pârâtei G. A., în privința fântânii invocate a fi construite, dar care nu îi pot conferi un drept de creanță asupra moștenirii ci eventual asupra pârâtei în mod particular și nu ca moștenitor.
În ceea ce privește cererea pârâtei reconveniente de constatare a unui drept de superficie instanța o va admite și va constata în favoarea sa acest drept cu privire la suprafața pe care este construită locuința, respectiv pentru 87 m.p., identificați în expertiza topo, pentru toată durata de existență a construcției.
Pentru a dispune astfel instanța are în vedere că superficia însumează un drept de proprietate asupra unei construcții cu un drept de folosință asupra terenului pe care aceasta este realizată. Dreptul de superficie se naște prin lege, prin convenție ori prin uzucapiune. În cauză instanța constată că soții P. I. și P. V. au construit cu acordul părinților acestuia din urmă o locuință pe terenul ce le aparținea acestora, căci deși în certificatul de moștenitor este menționat că terenul a fost primit moștenire de la părinți, nu se face dovada unei asemenea transmisiuni, care în drept a fost realizată direct în persoana părților din cauză prin eliberarea titlului de proprietate, situație în care nu se poate reține decât că la momentul realizării construcției terenul aparținea părinților lui P. I.. În această situație soții constructori au dobândit nu doar un drept de proprietate în indiviziune asupra construcției realizate ci și un drept de folosință asupra terenului pe care aceasta a fost realizată, cele două drepturi însumate reprezentând tocmai dreptul de superficie invocat în cauză de pârâta reconvenientă. Așadar, instanța constată că încă de la realizarea construcției pârâta reconvenientă (împreună cu soțul ei) a dobândit un drept de superficie, care include astfel dreptul de folosință asupra terenului pe care construcția este realizată, drept care se va menține pe toată durata de existență a construcției, indiferent că urmare a partajării terenului acesta a ajuns în patrimoniul altui proprietar, cu atât mai mult cu cât acesta nu doar că a cunoscut situația dar este și un succesor cu titlu universal al fostului proprietar și nu poate invoca o altă situație juridică decât cea acceptată de autorul său.
Raportat la faptul că potrivit schiței efectuate de expertul topo cadastral accesul pârâtei reconveniente de la imobil la calea publică se poate face pe terenul situat între cele două suprafețe de 416 m.p. și 476 m.p., fără a fi necesar să folosească terenul aparținând reclamantului, cererea având ca obiect stabilirea unei servituți de trecere urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
Potrivit raportului de expertiză evaluatorie efectuat în cauză, lipsa de folosință a suprafeței de teren de 87 m.p. pe care se află construcția, raportat la situarea acesteia, valoarea de piață a terenului și a chiriei ce s-ar putea percepe pentru acesta, este de 56,4 lei anual și față de aspectul că pârâtei îi va fi atribuită construcția, urmează ca aceasta să fie obligată la plata către reclamant a acestei sume ca echivalent al lipsei de folosință.
Având în vedere că partajul profită tuturor părților proporțional cu cota parte ce le revine din moștenire și din bunurile ce fac obiectul partajului, în aceeași măsură trebuie suportate și cheltuielile de judecată, justificate și necesare.
În cauză reclamantul este cel care a achitat taxa judiciară de timbru aferentă cererii de partaj a imobilului, de 1075 lei, care împărțită potrivit cotelor fiecăruia înseamnă o sumă de 672 de lei datorați de pârâta reconvenientă P. V., potrivit cotei sale de 5/8 din imobil și o sumă de 134,4 lei datorată de fiecare dintre celelalte părți, corespunzător cotelor lor de 1/8, sens în care fiecare parte va fi obligată la plata acestor sume către reclamant.
De asemenea, în aceeași proporție va fi suportat de părți și onorariul pentru efectuarea expertizei în construcții (de 700 de lei), respectiv 437 lei pârâta reconvenientă și câte 87,5 lei de celelalte părți, sens în care fiecare parte va fi obligată la plata acestor sume către reclamant.
În privința onorariului de expertiză pentru evaluarea lipsei de folosință, de 300 de lei, suportat de reclamant, având în vedere culpa procesuală a pârâtei reconveniente P. V., ce va fi obligată la plata lipsei de folosință, urmează ca aceasta să suporte și costurile expertizei și să fie obligată la plata sumei de 300 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant.
Având în vedere culpa procesuală parțială a pârâților, respectiv doar în ce privește cererea având ca obiect partajul, potrivit art. 453 c.pr.civ., urmează ca aceștia să fie obligați la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de avocat achitat de reclamant, însă doar pentru suma de 1000 de lei din cei 1500 de lei achitați cu acest titlu. Se are în vedere faptul că acțiunea nu a fost admisă în tot, precum și că cererea reconvențională a pârâtei reconveniente va fi admisă în parte, astfel încât onorariul de avocat este justificat doar pentru suma de 1000 de lei, urmând ca fiecare dintre cei trei pârâți să fie obligat la plata unei sume de câte 333 de lei cu acest titlu către reclamant.
Pentru aceste motive
În numele Legii,
DISPUNE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. C., CNP_, cu domiciliul în com. Livezi, . și domiciliu procesual ales la Cabimet de Avocat „M. T.” din mun. Onești, ., ., în contradictoriu cu pârâții P. I. V., cu domiciliul în ., G. A.-N., cu domiciliul în oraș Tîrgu Ocna, ., jud. Bacău, ambele cu domiciliul procesual ales la C. de Avocat „Mitrița C.”, din mun. Onești, ., . și P. I. S., cu domiciliul oraș Comănești, ., ., jud. Bacău și reședința în Italia, Via Manueli nr. 22, Monterotondo, cod 0015.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâta reconvenientă P. I. V., în contradictoriu cu reclamantul pârât P. C..
Dispune partajarea casei situate în ., jud. Bacău, pe terenul curți construcții identificat în sola 127/7 . 5 camere, bucătărie, hol și prispă, astfel cum aceasta este identificată în raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul F. L. și anexa acestuia de la fila 149, prin atribuirea imobilului către pârâta reconvenientă P. I. V..
Obligă pe pârâta reconvenientă P. I. V. la plata sumei de 4487,5 lei către reclamantul pârât P. C. și la plata aceleiași sume către fiecare dintre pârâții G. A.-N. și P. I. S., pentru echilibrarea loturilor.
Respinge capetele de cerere de partajare a grajdului și de constatare a unui drept de creanță al reclamantului corespunzător îmbunătățirilor efectuate ca neîntemeiate.
Respinge capătul de cerere al reconvenționalei având ca obiect partajarea suprafeței de 250 m.p. ca neîntemeiat.
Constată existența unui drept de superficie al pârâtei reconveniente P. I. V. cu privire la suprafața de 87 m.p. pe care este construită construcția atribuită acesteia, pe toată durata de existență a construcției.
Obligă pârâta reconvenientă P. I. V. la plata către reclamantul pârât P. C. a sumei de 56,4 lei anual, reprezentând echivalentul lipsei de folosință a terenului în suprafață de 87 m.p. pe care se află casa atribuită.
Respinge cererea având ca obiect stabilirea unei servituți de trecere în favoarea pârâtei reconveniete ca neîntemeiată.
Obligă pârâta reconvenientă P. I. V. la plata către reclamantul pârât P. C. a sumei de 1742,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, proporțional măsurii în care cererea a fost admisă față de aceasta, din care 333 lei reprezentând onorariu de avocat, 437,5 lei onorariu de expertiză în construcții, 300 de lei onorariu pentru evaluarea lipsei de folosință și 672 de lei taxă judiciară de timbru.
Obligă pe fiecare dintre pârâții G. A.-N. și P. I. S. la plata către reclamantul pârât P. C. a sumei de 554,9 lei reprezentând cheltuieli de judecată, proporțional măsurii în care cererea a fost admisă față de aceștia, din care din care 333 lei reprezentând onorariu de avocat, 87,5 lei onorariu de expertiză în construcții și 134,4 lei taxă judiciară de timbru.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.03.2015.
Președinte, Grefier,
C. SmarandiMădălina P.
Red. Jud. C.S.- 08.04.2015
Tehnored.- M.P.- 08.04.2015
Ex.- 6 / comunicat părți – 08.04.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 653/2015. Judecătoria... | Acordare daune interese. art 580 ind.3 alin.2 CPC. Sentința nr.... → |
|---|
