Plângere contravenţională. Sentința nr. 2309/2015. Judecătoria ONEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2309/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 14-10-2015 în dosarul nr. 2309/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI - JUDEȚUL BACĂU
Dosar nr._ - plângere contravențională -
Înreg. 20.07.2015
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2309
Ședința publică din data de 14.10.2015
Instanța constituită din:
Președinte – A. D. U.
Grefier – L. G.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul G. Ș. în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R. - C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - Cestrin, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Conform art. 131 al. 1 Cod procedură civilă, instanța își verifică din oficiu competența și, potrivit art. 94 Cod pr.civilă coroborat cu art. 101 din OG nr. 15/2002, constată că Judecătoria Onești este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, fiind judecătoria în a cărei circumscripție își are sediul contravenientul.
Potrivit art. 238 Cod procedură civilă instanța estimează o durată de 1 termen necesară pentru cercetarea procesului.
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă raportat la art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri întrucât este admisibilă și duce la soluționarea procesului.
Instanța constată administrată proba cu înscrisuri și în baza art. 244 alin. (1) Cod procedură civilă declară terminată cercetarea judecătorească. Față de faptul că s-a solicitat judecata în lipsă, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.07.2015 sub nr. de dosar_, petentul G. Ș. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. SA – CESTRIN a solicitat anularea procesului-verbal . nr._/22.06.2015, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului.
În motivare petentul a arătat că la data de 06.07.2015 i-a fost comunicat procesul verbal . nr._/22.06.2015 prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei întrucât la data de 12.01.2015 a circulat pe DN11, km 156+000m, Sănduleni, jud. Bacău, fără a deține rovinietă valabilă. Petentul a solicitat anularea procesului verbal motivat de faptul că acesta nu cuprinde toate elementele prevăzute de art. 17 OG nr. 2/2001. De asemenea, acesta a mai arătat că procesul verbal se întocmește și se comunică contravenientului în 30 de zile de la data constatării contravenției, iar procesul-verbal contestat a fost întocmit la data de 22.06.2015 cu depășirea termenului de 30 de zile. În subsidiar, petentul a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment deoarece are o situație materială precară.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei (fila 5 dosar ) conf. art. 19 din OUG nr. 80/2013.
În probațiune petentul a solicitat proba cu înscrisuri, anexând cererii: copia procesului verbal . nr._/22.06.2015 (fila 6 dosar).
Petentul a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Conform art. 201, alin. (1) Cod procedură civilă, la data de 07.08.2015 s-a dispus comunicarea cererii și a înscrisurilor atașate către intimată care, în termenul de 25 de zile acordat, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii.
În motivare intimata a arătat că la data de 12.01.2015, DN11, km 156+000m, pe raza localității Sănduleni, județul Bacău, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului, a fost depistat circulând fără a deține o rovinietă valabilă, sens în care, la data de 22.06.2015 a fost întocmit procesul verbal . nr._. Intimata a mai adăugat că procesul-verbal întocmit îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG nr. 15/2002 și OG nr. 2/2001. Constatarea contravenției a fost efectuată cu mijloacele specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de MAI – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor. Referitor la susținerile petentului, intimata a arătat că procesul verbal este semnat olograf de agentul constatator, astfel că Decizia nr. 6/2015 a ÎCCJ nu este aplicabilă. De asemenea, petentul a interpretat greșit art. 9, alin. (3) din OG nr. 15/2002 apreciind că răspunderea contravențională este prescrisă. Termenul de prescripție a aplicării sancțiunii este prevăzut de art. 13, alin. (1) din OG nr. 2/2001 și anume de 6 luni, în timp ce art. 14, alin. (1) OG nr. 2/2001 prevede un termen de prescripție a executării sancțiunii amenzii de o lună.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002 și Ordinul MTI nr. 769/ 2010.
În probațiune a solicitat proba cu înscrisuri și a anexat întâmpinării următoarele: dovada comunicare (fila 17 dosar), autorizația de control 0.8.4 (fila 18 dosar), planșă foto (fila 19 dosar).
În temeiul art. 411, alin. (1), pct. 2 Cod procedură civilă intimata a solicitat judecata cauzei în lipsă.
În temeiul art. 201, alin. (2) Cod procedură civilă, întâmpinarea și înscrisurile au fost comunicate petentului, însă aceasta nu a formulat răspuns la întâmpinare.
În cursul cercetării judecătorești instanța a încuviințat pentru ambele părți și a administrat proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal . nr._ întocmit la data de 22.06.2015, petentul G. Ș. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, reținându-se în sarcina sa că la data de 12.01.2015 a fost surprins pe DN11, km 156+000m, pe raza localității Sănduleni, jud. Bacău, vehiculul categoria A cu număr de înmatriculare_, proprietatea petentului, circulând fără a deține rovinietă valabilă.
Făcând aplicarea dispozițiilor legale în materie (art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor), instanța constată că plângerea contravențională formulată de petent a fost depusă în termenul prevăzut de lege, respectiv 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției (art. 31 din OG 2/2001).
Potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 ”Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și data comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu. ”
În urma examinării din oficiu a procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 22.06.2015, din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, se constatată că nu este afectat de niciuna dintre acestea, având în cuprinsul său toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege.
În analizarea legalității procesului verbal de constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale, instanța va avea în vedere aspectele invocate de petent prin plângere.
Referitor la susținerea petentului în sensul că procesul verbal ar fi lovit de nulitate absolută motivat de lipsa semnăturii agentului constatator, se constată că această critică nu este întemeiată, nefiind aplicabilă în cauză Decizia nr. 6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Procesul verbal de constatare a contravenției este semnat olograf de către agentul constatator S. G. - I., cu autorizația de control nr. 0.8.4, fiind evidentă semnătura acestuia atât pe procesul verbal de constatare a contravenției, cât și pe înștiințarea de plată.
Cu privire la prescripției aplicării sancțiunii contravenționale, instanța reține că:
Deși petentul a invocat dispozițiile art. 9, alin. (3) din OG nr. 15/2002 în forma pe care o aveau anteriormodificării OG nr. 15/2002 prin OUG nr. 8/2015, această prevedere a fost reluată cu mici modificări în art. 9, alin. (8) care prevede că „Pentru lipsa rovinietei valabile, procesul-verbal se comunică contravenientului în termen de cel mult două luni de la data constatării contravenției, interval pentru care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru lipsa rovinietei valabile pentru același vehicul.”
Analizând prevederea legală sus menționată reiese că termenul de 2 luni are menirea de a disciplina conduita intimatei, în sensul de a nu încheia câte un proces verbal de constare a contravenției în fiecare zi din intervalul menționat în care contravenientul circulă pe drumurile publice fără a deține rovinieta valabilă. Mai mult decât atât, textul de lege analizat nu prevede nicio altă sancțiune aplicabilă procesului verbal pentru situația nerespectării termenului, în afară de faptul că intimata nu poate încheia alte procese verbale împotriva aceluiași contravenient. În situația în care legiuitorul a apreciat că se impune o sancțiune a reglementat-o expres, astfel cum este cazul art. 13, alin.1 din OG 2/2001.
Mai mult decât atât, se observă că punctul de plecare este data constatării faptei contravenționale, adică data la care este interogată baza de date a intimatei, iar nu data săvârșirii efective a contravenției, aceste două momente fiind de regulă diferite, din considerente de ordin practic.
Articolul 13, alin. (1) din OG nr. 2/2001 prevede că „Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”.
Instanța constată că în speță fapta contravențională a fost săvârșită la data de 12.01.2015, ora 11:03, iar baza de date a fost interogată la data de 22.06.2015, ora 12:46, dată la care a fost întocmit și procesul verbal de constatare a contravenției. Astfel, constatarea și sancționarea faptei contravenționale au fost făcute înăuntrul termenului de prescripție de 6 luni prevăzut de art. 13, alin. (1) din OG nr. 2/2001.
Pentru aceste motive, instanța urmează să respingă susținerile petentului referitoarea la prescripției aplicării sancțiunii contravenționale.
În vederea analizării temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța reține că, din perspectiva jurisprudenței CEDO în raport de dispozițiile art. 6 CEDO, deși necalificată în dreptul intern ca fiind de natură penală, contravenția este subsumată noțiunii de ”acuzație în materie penală”, având în vedere câmpul de aplicare general al normei, cât și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale. Din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice recunoscute persoanei acuzate, între care și prezumția de nevinovăție a petentului ce privește și aspectul probațiunii în cadrul soluționării unei plângeri contravenționale, care, fără îndoială, profită persoanei acuzate și incumbă intimatei.
Astfel, procesul verbal de constatare a contravențiilor trebuie să aibă la baza întocmirii sale mijloace de probă temeinice în ceea ce privește vinovăția petentului în săvârșirea faptei.
Din planșa foto existentă la dosarul cauzei (fila 19) reiese că la data de 12.01.2015, ora 11:13 vehiculul cu număr de înmatriculare_ a circulat pe DN11, km 156+000m, pe raza localității Sănduleni, jud. Bacău, fără a deține rovinietă valabilă.
Cu atât mai mult, sub aspectul temeinicie, petentul nu a contestat existența faptei, iar conform art. 7 din OG 15/2002 ”Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile (…) revine în exclusivitate utilizatorilor români”. Noțiunea de utilizatori este definită de art.1, alin.1, lit. b) din OG 15/2002 ca fiind ”persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România”.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate cu gradul de pericol social al faptei, instanța constată că petentului i-a fost aplicat minimul special prevăzut de lege, respectiv amendă contravențională în cuantum de 250 lei.
Art. 7 alin. (3) din OG nr. 2/2001 prevede că „Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.” Instanța constată că sancțiunea a fost corect individualizată și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, astfel că nu se impune înlocuirea acesteia cu sancțiunea avertismentului. Cu atât mai mult, deși petentul invocă în plângere o stare materială precară, nu a făcut dovada existenței unei asemenea situații de fapt.
Pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul G. Ș. și va menține ca legal și temeinic procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ întocmit la data de 22.06.2015de către intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – CESTRIN.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul G. Ș., CNP_, cu domiciliul în ., jud. Bacău, în contradictoriu cu intimata C.. SA – C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, CUI_, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/552/15.01.2004, cu sediul în .. 401 A, sector 6, București, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 22.06.2015 de C.. SA – CESTRIN București.
Menține ca legal și temeinic procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 22.06.2015 de C.. SA – CESTRIN București.
Cu apel în 30 de zile de la comunicarea prezentei sentințe, ce se va depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Tehnored. A.D.U. – 23.10.2015
Ex.4/..2015
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 2268/2015. Judecătoria ONEŞTI | Fond funciar. Sentința nr. 2267/2015. Judecătoria ONEŞTI → |
|---|
