Întoarcere executare. Sentința nr. 2399/2015. Judecătoria ONEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2399/2015 pronunțată de Judecătoria ONEŞTI la data de 21-10-2015 în dosarul nr. 2399/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI
JUDEȚUL BACĂU
Dosar nr. _
Înreg. 03.12.2014 întoarcere executare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 2399
Ședința publică din data de 21.10.2015
COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN:
Președinte – C. S.
Grefier – M. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de contestatoarea O. P. S.A., în contradictoriu cu intimatul T. N., având ca obiect întoarcere executare .
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Prin serviciul fax al instanței, la data de 21.10.2015, reclamanta a depus la dosarul cauzei note scrise.
Instanța că părțile nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiza ce le-a fost comunicat la termenul trecut.
Având în vedere că expertul P. S. D. nu a formulat cerere de majorare onorariu, iar la raportul de expertiză în specialitatea contabilitate niciuna dintre părți nu a avut obiecțiuni, se va emite adresă către Biroul Local de Expertize Tehnice Judiciare și Contabile de pe lângă Tribunalul Bacău în vederea plății onorariului definitiv în cuantum de 700 de lei.
Instanța declară terminată cercetarea procesului și în temeiul art. 394 Cod procedură civilă reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 14.10.2014 sub nr._, reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu pârâtul T. N. obligarea acestuia la plata sumei de 6056 lei, actualizata la data plății efective în raport cu indicele de inflație de la data de 06.11.2010 și până la data restituirii sumei de către pârâtă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că prin Sentința civilă nr. 1618/11.10.2010 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea și obligată . la plata unor compensații bănești astfel că după pronunțarea acestei sentințe a plătit voluntar suma de 6640 lei către pârât alcătuită din 6490 lei debit principal și 150 lei cheltuieli de judecată. Prin Decizia nr. 1453 din data de 24.10.2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău a fost admis recursul, a fost modificată în parte sentința instanței de fond și s-a dispus respingerea capătului de cerere privind acordarea contravalorii cotei de gaze ca nefondat și ca prescris a capătului de cerere privind acordarea aprovizionării de toamnă-iarnă pentru anul 2005. Ca urmare a acestei modificări, pârâtul era îndreptățit să primească doar suma de 584 lei, sumă alcătuită din 434 lei debit principal și 150 lei cheltuieli de judecată
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 4041 și 4042 alin. 3 C.p.civ..
În dovedirea cererii reclamanta a depus, în copie, următoarele înscrisuri: lista sumelor achitate pârâtului, Sentința civilă nr. 1618/11.10.2010 și Decizia nr. 1453/24.10.2011. În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtului și cu expertiză contabilă.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 300 lei în conformitate cu art. 10 alin. 4 din O.U. G. nr. 80/2013.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat la termenele de judecată sau în vederea administrării interogatoriului ce a fost încuviințat.
Prin sentința civilă nr._/14.11.2014 s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei sectorului 1 București invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Onești.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești la data de 03.12.2015 sub același număr.
Prin notele scrise depuse la dosar la data de_, reclamanta a invocat excepția necompetenței teritoriale arătând că plata a fost realizată voluntar din conturile O. P. deschise la Raiffeisen Bank cu sediul în București, sector 1 astfel încât aceasta este instanța de executare.
Asupra acestei excepții, instanța s-a pronunțat prin încheierea din data de 07.01.2015 în sensul respingerii considerând că instanța de executare este Judecătoria Onești.
În vederea soluționării cauzei instanța a încuviințat probele cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului și expertiza contabilă, raportul fiind depus de expertul P. S. D. la data de 10.09.2015.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Situația de fapt
Prin sentința civilă nr. 1618/11.10.2010 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar civil nr._, . a fost obligată să plătească mai multor pârâți, inclusiv pârâtul T. N., în funcție de perioada lucrată de aceștia, drepturi bănești reprezentând contravaloarea unei cote de gaze naturale de 4000 mc pentru fiecare an și a aprovizionării de toamnă iarnă în cuantum de un salariu minim la nivel de ramură pentru fiecare an, valoare actualizată cu indicele de inflație la data plății, corespunzător perioadei 2005-2007.
Prin decizia civila nr. 1453/24.10.2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr._ a fost modificată în parte sentința civilă mai sus menționată și a fost respins ca prescris capătul de cerere privind acordarea aprovizionării de toamnă iarnă pentru anul 2005 și ca nefondat capătul de cerere pentru acordarea contravalorii cotei de gaze.
Din tabelul de calcul din data de 13.11.2014 rezultă că pentru cota de gaze, pe anul 2005-2007, valoarea netă actualizată a fost de 5666 lei iar pentru aprovizionarea toamnă – iarnă, pe anul 2005-390 lei, pe anul 2006- 434 lei iar pe anul 2007 pârâta a lucrat doar ianuarie-martie astfel că nu a lucrat în perioada toamnă-iarnă 2007 și, deci, nu a avut dreptul la aceste sume.
Prin adresele nr. 2691/06.11.2014 și 2696/07.11.2014, Raiffeisen Bank confirmă faptul că S.C. O. P. S.A. a efectuat la data de 09.11.2010 plata sumei de 6490 lei și 150 lei către mai multe persoane, printre carte și pârâtul T. N..
Dispozițiile legale aplicabile
În primul rând trebuie stabilită legea aplicabilă în timp față de data plății și data formulării acțiunii raportat la . noului Cod de procedură civilă la data de 15.02.2013.
Sub acest aspect, reclamanta a invocat faptul că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 4041 din Codul procedura civilă din anul 1865 care reglementează instituția întoarcerii executării silite considerând că prin plata voluntară efectuată la data de 09.11.2010 îi sunt aplicabile dispozițiile în vigoare la data plății.
Având în vedere că reclamanta are obligația de a stabili cauza acțiunii sale iar aceasta constă în repunerea în situația anterioară ca urmare a desființării titlului în baza căruia a efectuat plata voluntară, instanța constată că trebuie să aibă în vedere dispozițiile de la momentul executării titlului executoriu obținut de pârâtă, deci ale vechiului Cod de procedură civilă în temeiul art. 25 din noul C.pr.civilă și art. 3 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Potrivit art. art. 4041 din Codul procedura civila din anul 1865, “În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia” iar potrivit art. 4042 din Codul procedura civila din anul 1865 „În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării.
Dacă instanța care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul.
Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. 1 și 2, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii”.
Prin Decizia nr.5/01.03.2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii si a stabilit ca, in interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.4042 alin.3 din Codul de procedura civila, instanța judecătorească competentă potrivit legii să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea situației anterioare este instanța de executare, respectiv judecătoria.
Considerentele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția
Din probele administrate a rezultat că reclamanta a efectuat plata voluntară a sumei de 824 lei pentru anii 2005-2006 reprezentând cota de aprovizionare toamnă iarnă și plata sumei de 5666 lei reprezentând contravaloarea a 4000 m3 de gaze naturale pentru perioada 2005-2007. De asemenea, a achitat suma de 150 lei cheltuieli de judecată. Această plată s-a realizat fără a exista vreun act de executare silită inițiat de creditorul pârât.
Întrucât titlul executoriu constând în sentința civilă nr. 1618/11.10.2010 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar civil nr._ a fost modificat în sensul că acțiunea pentru capătul de cerere privind contravaloarea a 4000 m3 de gaze naturale pentru perioada 2005-2007 a fost respinsă ca nefondată, nu mai există un temei legal pentru plata făcută pârâtului de către reclamantă în ceea ce privește aceste drepturi. Totodată, întrucât capătul de cerere privind cota de aprovizionare toamnă iarnă pentru anul 2005 a fost respins ca prescris, nici pentru acest an nu mai are dreptul la aceste sume, iar potrivit raportului de expertiză pârâtul avea dreptul doar la plata sumei de 438 de lei, reprezentând contravaloarea aprovizionării de toamnă iarnă pentru anul 2006, suma fiind actualizată cu indicele de inflație până la data la care reclamanta a efectuat plata efectivă. De asemenea pârâtul avea dreptul și la contravaloarea cheltuielilor de judecată de 150 lei, rezultând un total de 588 de lei.
Este adevărat că plata s-a făcut voluntar și că se pune problema dacă este aplicabilă instituția întoarcerii executării silite.
Din interpretarea dispozițiilor art. 4041 din Codul procedura civila din anul 1865 rezultă că instituția „întoarcerii executării” este posibilă „în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită” fără a se distinge între executarea de bunăvoie sau cea silită. Este adevărat că aceste reglementări se găsesc în cartea V din codul de procedură civilă intitulat „Despre executarea silită” dar aceasta nu înseamnă că toate dispozițiile reglementate de acest capitol se aplică numai în situația executării silite atâta timp cât în art. 3731 C.pr.civ. se arată că obligația stabilită mai întâi se aduce la îndeplinire de bunăvoie și dacă debitorul nu-și execută obligația sa, se procedează la executare silită. Aceasta înseamnă că aceste dispoziții se aplică atunci când se pune în discuție executarea unui titlu executoriu.
Această concluzie se desprinde și din interpretarea dispozițiilor art. 4042 Cod procedură civilă anterior citate din care rezultă că instanța (fie care rejudecă fondul, fie cea de executare) va hotărî și asupra restabilirii situației anterioare executării, fără a se menționa dacă este vorba de o executare benevolă sau o executare silită.
Pe de altă parte, nu se poate admite că executarea de bunăvoie a unei obligații are consecințe mai defavorabile pentru debitorul acesteia decât executarea prin forța coercitivă a statului atâta timp cât pentru executarea de bunăvoie nu s-ar recunoaște posibilitatea restabilirii situației anterioare prin întoarcerea executării.
În consecință, instanța consideră că este aplicabilă instituția întoarcerii executării silite reglementată de art. 4041 și urm. Cod pr.civilă din 1865 și în situația executării de bunăvoie a unui titlu executoriu.
Întoarcerea executării silite presupune restabilirea situației anterioare executării, prin restituirea a tot ceea ce a fost executat în temeiul titlului desființat. Mai trebuie menționat că deși în cauză nu s-a desființat în totalitatea titlul executoriu în baza căruia s-a efectuat plata, sunt aplicabile dispozițiile art. 4041 și urm. Cod pr.civilă din 1865 dacă desființarea a operat pentru o parte din sumele achitate, cum este cazul în cauză, efectul fiind același.
Având în vedere că reclamanta a efectuat în plus plata sumei de 6052 lei (constând în diferența dintre suma achitată voluntar, de 6640 lei și suma de 588 de lei datorată conform celor anterior reținute) iar ulterior titlu executoriu în baza căruia s-a efectuat plata a fost desființat în privința sumelor achitate în plus, instanța consideră că acțiunea este întemeiată urmând să o admită în parte și să oblige pârâtul la restituirea sumei de 6052 lei, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflație de la data plății efective pentru perioada de la data de 09.11.2010 și până la data plății. Acțiunea va fi admisă în parte întrucât din expertiză a rezultat că suma datorată pentru aprovizionarea de toamnă iarnă pentru anul 2006 nu este de 434 de lei ci de 438 de lei, astfel că suma la restituirea căreia pârâtul va fi obligat nu va fi de 6056 lei, așa cum s-a solicitat ci de 6052 lei.
Ca urmare a admiterii acțiunii, în temeiul art. 274 C.pr.civilă, va obliga pârâtul și la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă, în sumă de 900 de lei, din care 300 de lei reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, iar suma de 600 de lei onorariu de expertiză contabilă.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
H O T Ă R Ă ȘT E:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. O. P. S.A., CUI_, cu sediul în mun. București, ., sector 1, cu sediul procesual ales la S.C.A. „D. și Asociații” din mun. București, . nr. 59, ., în contradictoriu cu pârâtul T. N., CNP_, cu domiciliul în mun. Onești, . nr. 8, ., jud. Bacău.
Dispune întoarcerea parțială a executării efectuate în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1618/11.10.2010 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ și obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 6.052 lei, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la momentul plății de către reclamantă, 06.11.2010 și până la data restituiri efective.
Obligă pârâtul la plata sumei de 900 de lei către reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 300 de lei constând în taxa judiciară de timbru achitată de aceasta și 600 de lei onorariul de expertiză.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. S. M. P.
Red. Jud. C.S. – 19.11.2015
Tehnored.- M.P. – 19.11.2015
Ex.- 4/ comunicat părți -19.11.2015
ROMÂNIA
JUDEȚUL BACĂU
JUDECĂTORIA ONEȘTI
. Tel._ Fax._
Dosar nr._ Obiectul cauzei: întoarcere executare
Din
CĂTRE,
EXPERT contabil –P. S. D.
Bacău, Calea Republicii,nr.135, jud. Bacău.
Vă facem cunoscut că prin sentința civilă nr. 2399 din data de 21.10.2015 pronunțată de Judecătoria Onești în dosarul cu nr. de mai sus s-a dispus plata către dvs. a onorariului în cuantum de 600 lei achitat de către reclamantă prin ordin de plată nr._ la banca BCR în data de 24.02.2015.
Vă mulțumim pentru colaborare,
Președinte, Grefier,
C. S. M. P.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ONEȘTI
. Tel._ Fax._
Dosar nr._ din
Către ,
TRIBUNALUL B A C Ă U
BIROUL LOCAL DE EXPERTIZE JUDICIARE.
TEHNICE ȘI CONTABILE
Bacău, ..1,jud.Bacău
Vă înaintăm alăturat sentința civilă nr. 2399 pronunțată la data de 21.10.2015 în dosarul nr._ privind pe contestatoarea O. P. S.A., în contradictoriu cu intimatul T. N., având ca obiect întoarcere executare, prin care s-a dispus plata către expert contabil P. S. D., achitat de către reclamantă prin ordin de plată nr._ la banca BCR în data de 24.02.2015.
Vă mulțumim pentru colaborare,
Președinte, Grefier,
C. S. M. P.
| ← Fond funciar. Sentința nr. 2267/2015. Judecătoria ONEŞTI | Validare poprire. Sentința nr. 2400/2015. Judecătoria ONEŞTI → |
|---|
