Contestaţie la executare. Sentința nr. 9141/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9141/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 26-10-2015 în dosarul nr. 9141/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
Sentinta civila Nr. 9141/2015
Ședința publică de la 26 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. R. B.
Grefier M. A. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator A. S. ROPE SRL și pe intimat A. N. DE ADMINISTRARE FISCALĂ- D. REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ 6 ORADEA, intimat D. G. REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE CLUJ N. PRIN ADMINISTRATIA JUDETEANĂ A FINANTELOR PUBLICE BIHOR, având ca obiect contestație la executare
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care invedereaza faptul ca instanta a aminat pronuntarea pentru aceasta data, cauza fiind retinuta spre solutionare la data de 09.10.2015, incheierea de sedinta de la acea data precum si cele de aminare ulterioara a pronuntarii din 16.10.2015 si 23.10.2015 facind parte integranta a prezentei hotariri
INSTANȚA
Constata ca prin cererea inregistrata la instanta la data de 16.03.2015, petenta A. S. ROPE S.R.L. in temeiul prevederilor art. 192 si 194 din Cod procedura civila, prevederile art. 129 alin. 11 Cod pr.fiscala coraborat cu prev art. 172 si 173 din Cod pr. fiscala, a formulat contestație in contradictoriu cu: Agenția Naționala De Administrare Fiscala - Direcția Generala Antifrauda Fiscala - Direcția Regionala Antifrauda Fiscala 6 Oradea; Direcția Generala Regionala A Finanțelor Publice - Cluj - N. - Administrația Județeană A Finanțelor Publice împotriva deciziei de instituire a masurilor asigurătorii nr. A-FBH 1550 din data de 27.02.2015, emisa de organul de control si inregistrat la M.F.P.-A.N.A.F.-D.G.R.F.P. Cluj N. - A.J.F.P. Bihor sub nr._ in data de 27.02.2015 si a comunicării de înființare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților. bănești nr._/1550/27.02.2015, emisa da D.G.R.F.P. Cluj-N. - A.J.F.P. Bihor, solicitând instanței sa admită cererea iar pe cale de consecința sa dispună:
-anularea Deciziei de instituire a masurilor asigurătorii nr. A-FBH 1550 din data de 27.02.2015, ca fiind nelegala si netemeinica ;
-anularea Comunicării de infiintare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești nr._/1550/27.02.2015 ;
- anularea tuturor masurilor de exectutare dispuse in dosarul de executare nr._, ca fiind neîntemeiate si nelegale ;
- cu cheltuieli de judecata constând in taxa de timbru si onorariu avocațial, precum si orice alte cheltuieli care se ivesc in cursul procesului.
In fapt, societatea a fost supusa unui control din partea inspectorilor anrifrauda din cadrul DGAF -Direcția Regionala 6 Oradea, in urma căruia, in data de 27.02.2015 s-a intocmit Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr. A-FBH 1550 din 27.02.2015, inregistrat la M.F.P.-A.N.A.F.-D.G.R.F.P. Cluj N. - A.J.F.P. Bihor sub nr._ m data de 27.02.2015, document prin care organele de control au instituit masun asigurătorii reprezentând pqprierea.asupra veniturilor datorate de terți, respectiv ., pentru suma de 32.800 lei si . suma de 13.650 lei, precum si poprirea asiguratorie a conturilor bancare ale societarii, si anume: RO45BTRL00501202S07236XX - RON, RO32BRTLRONPOPROS0723601-RON, deschise la Banca Transilvania si RO03TREZ0765069XXX014355-RON, deschis 1: Trezoreria Municipiului Oradea.
Prin procesul verbal de control intocmit de D.R.A. 6 Oradea, societății i s a comunicat faptul ca, in urma controlului efectuat, organele de control au estimat un prejudiciu de 30.966 lei. reprezentând valoare TVA dedus fara drept, calculat asupra bazei de impozitare in suma de 129.024 lei lei, având ca obiect achiziții efectuate de subscrisa de la ..
Având in vedere aceste aspecte, considera nelegale si netemeinice actele intocmite de organele de control prin care au fost instituite masurile asigurătorii, fara respectarea prevederilor legale in vigoare, bazate doar pe niște suspiciuni ale organelor de control si nu pe fapte reale.
Arata ca organul de control in mod neintemeiat a ajuns la concluzia ca cumpărarea de bunuri si achizițiile de servicii au fost efectuate in scopul de crea in mod artificial TVA deductibil pentru subscrisa. Important de menționat este faptul ca la baza emiterii procesului verbal de control prin care s-a stabilit valoarea prejudiciului si a deciziei contestste, sta faptul ca societatea TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL este o firma "fantoma", care nu funcționează la sediul social sau la domiciliul fiscal sau la sediile secundare, nu are angajări, reprezentanții legali ai acesteia nu pot fi identificați, situație de care petenta nu se puate face responsabila, intrucat, cu ocazia colaborării, societatea respectiva nu a prezentat nici un indiciu de acest gen, aceasta dispunând de toate datele de identificare ale unei societăți valabil infinitate, nu era in sarcina petentei sa efectueze verificări suplimentare privind identitatea administratorului sau a asociaților sau existenți reala sau nereala a sediilor acesteia.
In urma unui control efectuat de către inspectorii antifrauda din cadrul Direcției Regionale Antifrauda 6 Oradea, la nivelul anilor 2012-2014 si finalizat cu întocmirea si emiterea Procesului-verbal nr. 736/02.03.2015, s-a reținut in sarcina petentei ca, pe de o parte, a efectuat achiziții de bunuri de la TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL, iar pe de alta parte a fost beneficiarul serviciilor prestate de către aceasta societate, toate acestea efectuandu-se in vederea emiterii de tacturi fictive, fara a avea la baza operațiuni comerciali? reale, cu scopul de crea in mod nejustificat TVA deductibil.
In acest sens, organul de control a verificat relația comerciala intre petenta si TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL, in urma căreia a stabilit ca petenta nu are dreptul la deducerea taxei pe valoare adăugata, in suma de 30.965,70 lei, reprezentând TVA aferent achizițiilor in suma totala de 159.989,20 lei, din care baza impozabila 129.023,62 lei.
Organul de control nu a avut in vedere punctul de vedere al reprezentantului petentei, numitul M. N. T., având calitatea de administrator, desi roate probele administrate si actele puse la dispoziția organului de control dovedesc faptul ca relațiile comerciale desfășurate cu societatea TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL au fost reale, raporturile au avut loc, astfel cum rezulta si din actele înregistrate in contabilitatea societății acestea nu au fost fictive, marfa a fost efectiv cumpărata, respectiv serviciile au fost efectiv prestate-
In ceea ce privește relațiile comerciale cu societatea TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL, arata ca organul de control in mod neintemeiat si eronat a ajuns la concluzia ca aceste relații au fost fictive si ca in realitatea mărfurile nu au fost vândute, respectiv serviciile nu au fost prestate, constatările fund absurde deoarece, petenta putand demostra cu acte, respectiv cu martori ca operațiunile comerciale respective au fost reale.
In ce privește constatările făcute de inspectorii antifrauda in procesul-verbal, arata urmatoarele:
Organul de control a reținut faptul ca in anul 2013, in evidenta contabila a petentei s-au înregistrat facturi emise de către furnizorul TRANSCONSTRUCT VLPHA SRL, in suma totala de 127.889, 20 lei, din care baza impozabila 103.136,40 lei si TVA in valoare de 24.752,80 lei
Astfel: in contul obiectelor de inventar sunt înregistrate achiziții de bunun in valoare de 65.024 lei si TVA deductibil in valoare de 15.606 lei.
In ce privește facturile aferente bunurilor achiziționate, organul de control a reținut ca facturile pe care petenta le-a primit de la furnizorul TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL sunt incomplete, nerespectand prevederile legale, intrucat „lipsește rubrica privind nr. aviz de însoțire marfa, nu sunt completate datele privind expediția, numele si datele j delegatului, mijlocul de transport cu care au fost expediate materialele stampila si semnătura de primire a beneficiarului . SRL."
Facturile emise de catre TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL sunt perfect valabile si fara sa fie menționate numele delegatului sau mijlocul de transport cu care se expediază marfa, precum si fara sa fie semnate de primire de catre beneficiar. Motivele invocate de inspectorii antifrauda nu sunt de natura sa duca la concluzia ca aceste facturi au fost fictive.
In ce privește modalitatea de transport si mijlocul de transport, organul de control retine ca „ administratorul a declarat in nota explicativa din 12.02.2015 ca mijloacele ide transport folosite sunt autoturismele personale pentru care exista Încheiate contracte de comodat cu societatea si, in unele cazuri ( polistiren sau alte materiale voluminoase ) transportul este asigurat de furnizori ", iar in alte facturi, emise de alti furnizori, este scris numele delegatului si numărul de inmatriculare a mijlocului de transport,, consideram ca acest aspect chiar este fara importanta, intrucat, daca legea nu impune obligația completării facturilor cu aceste date, in practica anumiți furnizori le scriu, iar alții nu. Este pur intamplator faptul ca pe facturile emise de alti furnizori erau scrise aceste date, iar pe cele emise de TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL nu. Acest lucru nu înseamnă ca au fost emise fictiv, neavand baza reala si ca bunurile la care se refera nu au fost efectiv cumpărate. Mai mult, din punctul de vedere al petentei acest lucru este chiar lipsit de relevanta, intrucat facturile au putut fi inregistrate in mod valabil in contabilitate, chiar daca nu conțineau aceste date.
In ce privește plata, organul de control constata ca toate plățile au fost făcute in numerar, facturile având incorporate si chitanțele, acestea având valoare sub 5.000 lei. In ce privește declarația administratorului „ cu banii era altceva, câteodată ii plăteam pe loc, altădată ii plăteam la câteva zile, săptămâni, poate o luna si ceva", considera ca aceasta afirmație nu poate constitui dovada pentru nerealitatea achizițiilor, intrucat, având in vedere faptul ca societatea are relații comerciale cu mulți furnizori, nu se poate pretinde ca administratorul sa stie exact la care cand si cum a plătit. In ce privește plata in numerar, facturile fiind sub valoarea de 5.000 lei, aceasta este perfect legala.
Inspectorii anifrauda au reținut faptul ca administratorul petentei nu stia unde era sediul societății TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL, „intrucat materialele erau aduse personal de reprezentantul societății furnizoare", si aceasta declarație fiind interpretata in defavoarea subscrisei, cu toate ca subscrisa nu am avut obligația sa stim unde este sediul social al acesteia si daca desfășoară . sediile declarate.
Faptul ca societatea furnizoare, TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL este inactiva din 07.06.2014 nu are relevanta pentru cauza de fata, intrucat in perioada in care petenta a desfășurat relațiile comerciale, aceasta firma a existat si a fost activa, iar faptul ca TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL la rândul ei a efectuat achiziții, care potrivit organelor; de control, nu au avut la baza operațiuni reale, considera ca este un lucru pentru care petenta nu poate fi trasa la răspundere.
De vreme ce aceste facturi au fost înregistrate in contabilitate si au plătit taxele si impozitele aferente pentru ele, nu se poate retine in sarcina sa faptul ca acestea „ au fost folosite in circuite frauduloase care au avut ca scop sustragerea de la plata impozitelor si taxelor datorate bugetului general consolidat-al statului...".
In legătura cu relația dintre cele doua societăți si bunurile cumpărate de la TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL, arata următoarele:
In primul rand, in ce privește colaborarea dintre cele doua societari, organul de control retine in sarcina petentei faptul ca odată numește persoana cu care ținea legătura de la TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL administrator, alta data precizează ca nu stie ce calitate avea aceasta la societate, atunci cand se intalnesc doi oameni de afaceri care vor sa colaboreze, aceștia nu cer detalii cu privire la funcția pe care o are fiecare in societate, neavand importanta daca este asociat, administrator, director sau angajat in orice alta funcție. Important a fost ca TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL putea sa ne furnizeze acele bunuri de care a avut nevoie pentru desfășurarea activității.
In al doilea rand, in ce privește bunurile cumpărate, acestea erau de o calitate superioara celor comercializate de alti furnizori, motiv pentru care petenta a ales sa colaboreze cu acest furnizor.
Astfel, societatea având ca obiect de activitate alpinism utilitar care necesita folosirea unei corzi statice speciale, a trebuit sa cumpere o coarda de buna calitate pentru a asigura siguranța angajaților si cea comercializata de TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL era de calitate foarte buna, de genul celei folosite de trapele de intervenție si raportat la calitate si prețul era foarte bun, competitiv pe piața.
In ce privește calculatia făcuta de inspectorii antifrauda cu privire la necesarul de materiale, administratorul societății a revenit asupra declarațiilor cu privire la cantitatea de materiale consumate, dar aceasta corectare nu a mai fost luata in considerare. In rest, calculatia făcuta de inspectori este fara relevanta, intrucat doar cine lucrează efectiv cu bunurile respective poate sa realizeze in ce cantitate se consuma acestea. De altfel, aceste bunuri" au fost recepționate conform prevederilor contabile si consumate.
In ce privește scările, acestea sunt profesionale si nu se pot compara cu acelea comercializate de alte firme, iar in privința lipsei certificatelor de garanție la cele trei bormasini cumpărate, acest lucru pare chiar lipsit de orice relevanta si neavand legătura cu obiectul controlului.
In ce privește efectuarea lucrărilor de renovare la Complexul Perla, in contul de servicii către terți s-a inregistrat suma de 38.112,92 lei si TVA deductibil 9.147,10 lei.
In data de 30.07.2013 petenta a incheiat cu societatea COMALIM 50 MATEIAS SRL, cu sediul in Oradea, .. 7, jud. Bihor, CUI_, un contract de prestări servicii cu nr. 15/30.07.2013, având ca obiect amenajarea exterioara a fațadei spate si laterala la Complexul Perla. Valoarea inițiala a lucrării era de 26.500 lei, dar pe parcursul executării contractului au intervenit cheltuieli suplimentare, pe care părțile nu le-au prevăzut la incheierea contractului.
Cu privire la acest aspect, organul de control retine ca administratorul nu a putut prezenta alte contracte pentru diferența de pret.
Potrivit art. 1178 din Codul civil: „Contractul se incheie prin simplul acord de voințe al pârtilor, daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea sa valabila". Tot asa părțile pot sa modifice oricând clauzele contractului, prin simplul acord de voințe al acestora. Astfel, pentru existenta valabila a contractului si inclusiv a plaților făcute in baza acestuia, nu era necesara intocmirea de acte adiționale in forma scrisa.
In ce privește lucrarea de renovare, petenta a incheiat un contract de subantrepriza cu TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL. Astfel, cum înainta cu lucrarea, COMALIM 50 MATEIAS SRL făcea plați iar din aceste sume petenta la rândul ei, făcea plățile către TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL.
Considera ca petenta nu a făcut nici un act sau fapt ilegal, intrucat lucrarea efectuata exista, a fost recepționată, astfel ca facturile emise de către TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL către petentasi cele emise de subscrisa către COMALIM 50 MATEIAS SRL au o baza reala, acestea nu pot fi considerate nejustificate pentru deducerea TVA-ului.
In ce privește reținerea organului de control potrivit căreia TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL nu avea angajați calificați sau suficienți pentru executarea lucrării, considera ca nu era obligația petentei sa verifice acest aspect. Important din punctul lor de vedere era faptul ca subantreprenorul sa execute sarcinile la care s-a obligat prin incheierea contractului. Este injust ca organul de control sa retina in sarcina sa acest aspect, întrucât petenta nu poate răspunde pentru fapta altuia.
întrucât toate cele arătate de inspectorii fiscali cu privire la aceasta lucrare efectuata sunt doar ipoteze si suspiciuni, considera ca tăierea de la deductibilitate a facturilor de servicii pentru lucrările efectuate de către TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL este nelegala in totalitate.
In ce privește facturile emise in 2014 de furnizorul TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL, in contul obiectelor de inventar sunt inregistrate achiziții de bunuri in valoare de 25.887,10 lei si TVA deductibil in valoare de 6.212,90 lei.
Cu privire la acest aspect, organul de control retine același lucru ca si la facturile emise in 2013, cu privire la lipsa elementelor cu privire la numele delegatului si mijlocul de transport, precum si semnătura de primire a acestora, elemente care, insa, dupa cum am arătat mai sus, nu afectează valabilitatea unei facturi.
Astfel, si in acest caz, constatarea făcuta de organul de control potrivit căreia aceste facturi nu pot fi considerate document justificativ, este nelegala.
In drept invoca O.G. 92/2003 - Codul de procedura fiscala- art.9.1, 10, 52 art 129 al 2, 5,11, art 172 si 173, Ordinul 2605/2010- 2.1, 2.1.1, 5.1.1, Constituția României - art 31 al 1,2 Cod pr. Civila art 192 si 194, HG 1050/2004 - pct. 125.3, CEDO - art 6 - cauza Bendenoun v Franța
Intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală, a depus întâmpinare prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate de reclamantă
în fapt,în urma verificărilor efectuate, în perioada 12 februarie-19 februarie 2015, la . SRL s-a constatat faptul ca societatea a înregistrat în evidența contabilă achiziții de bunuri și prestări servicii de la . dupa cum urmează:
în anul 2013 în suma totala de 127.889,20 lei din care baza impozabila 103.136,40 lei si TVA în suma de 24.752,80 lei reprezentând:achiziții de bunuri de natura obiecte de inventar în suma totala de 65.024 lei si TVA în suma de 15.606 lei;prestări servicii în suma de 38.112,92 lei cu TVA în suma de 9.147,10 lei reprezentând lucrări de termosistem - societatea nu a întocmit contract de prestări servicii cu TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL.
In evidenta contabila neregasindu-se devize de lucrări, situații de lucrări întocmite pe faze de lucru din care sa rezulte:locul unde au fost prestate serviciile având in vedere ca societatea A. ROPE S. SRL nu deține în proprietate active fixe de natura clădiri;materialele folosite; modalitatea de transport; modalitatea de plata a acestora; forța de munca angajata în lucrarea respectiva; documente care sa ateste recepția lucrărilor si acceptarea acestora la plata de către beneficiar.
In anul 2014 - in luna martie 2014 - în evidenta contabila a societății A.
S. ROPE SRL s-au înregistrat facturi emise de furnizorul . SRL CUI_ - achiziții de bunuri de natura obiectelor de inventar – în suma totala de 32.100 lei din care baza impozabila în suma de 25.887,10 lei + TVA în suma de 6.212,90 lei.
. CUI_ este o societate care nu funcționează la sediul social situat în mun. Oradea, C.. Clujului nr. 94, jud. Bihor sau la domiciliul fiscal situat in mun. Oradea bld. D. nr. 40, ., furnizorii acesteia fiind societăți cu comportament fiscal neadecvat, neavand angajați, nefuncționand la sediile sociale declarate, iar reprezentanții legali ai acestora nu s-au putut identifica, facand parte din tipul societăților "fantoma", care nu au la baza operațiuni reale, existând suspiciunea ca si livrările TRANSCONSTRUCT ALPHA SRL către clienții sai nu au la baza operațiuni reale, facturile emise fiind folosite în circuite frauduloase care au avut ca scop sustragerea de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetuiui general consolidat al statului, iar acest lant tranzacțional a fost special conceput în vederea îngreunarii efectuării verificărilor, de către organele de control pentru stabilirea realității acestor operațiuni.
Asa cum reiese din procesul verbal de control nr. 470 din 10.02.2015 întocmit de inspectorii antifrauda din cadrul DRAF 6 Oradea prin care s-a efectuat un control încrucișat la societatea . în perioada septembrie 2014 - februarie 2015, în diagrama pentru achizițiile si livrările declarate la nivelul anului 2013 generata la data de 10.09.2014, aceasta societate figura cu "livrări către . SRL (CUI -_) in suma de 98.503 lei baza impozabila și 23.641 lei TVA colectat, . SRL declarând achiziții puțin mai mari, astfel existând neconcordante".
Din verificarea bazei de date ANAF s-a constatat ca declarațiile D394-Declaratie informativa privind livrările/prestările si achizițiile efectuate pe teritoriul național, depuse trimestrial de A. S. ROPE SRL în lunile martie 2013, iunie 2013, septembrie 2013, decembrte 2013 si martie 2014 au fost rectificate în aceeași zi, respectiv la data de 01.11.2014.
Modificările efectuate asupra sumelor declarate inițial de . SRL in relație cu . au fost efectuate de contabilul societății si deținătorul certificatului digital pentru ambele societăți (M. C. G., CNP-_), prin urmare, la momentul efectuării deducerii TVA urmare a înregistrării facturilor emise de ., reprezentantul societății si contabilul aveau cunoștința de nerealitatea acelor operațiuni, drept urmare au procedat la rectificarea declarațiilor D 394 în perioada în care au fost efectuate verificări si la alti clienți ai ..
Având în vedere ca societatea A. S. ROPE SRL este plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor atat în anul 2013 cat si în anul 2014, încadrandu-se în prevederile art.112 ind 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal iar impozitul se aplica asupra veniturilor din orice sursa cf. art.112A3 din Legea nr. 571/2003, s-a constatat ca societatea verificata nu are dreptul la deducerea taxei pe valoare adăugata în suma de 30.965,70 lei.
In timpul controlului efectuat, în temeiul art. 128 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 s-a dispus luarea masurilor asigurătorii întocmindu-se Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr. A-FBH 1550/27.02.2015 pentru un prejudiciu estimat în suma de 30.966 lei.
Faptele descrise au fost consemnate în cuprinsul procesului-verbal nr. 736/02.03.2015. Constatările din Procesul verbal nr. 736/02.03.2015 vor fi cuprinse într-o sesizare penala pentru un lant tranzacțional care include mai multe societăți în vederea constatării existentei/inexistentei elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale precum si stabilirea persoanelor vinovate de săvârșirea acestor infracțiuni.
Astfel, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 241/2005, în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzuta de Legea nr. 241/2005, luarea masurilor asigurătorii este obligatorie.
Referitor la anularea Deciziei de instituire a masurilor asigurătorii nr. A-FBH 1550/27.02.2015:
Suma de plata stabilita suplimentar, justifica existenta pericolului ca societatea sa se sustragă si sa isi ascundă sau sa îsi risipească patrimoniul, fiind astfel indeplinita condiția impusa de prevederile art. 129 alin. 2, ca aceasta măsura a fost determinata de imperativul eficientizarii procedurilor de recuperare a debitelor pe care operatorii economici le înregistrează la bugetui de stat, iar finalitatea oricărei proceduri de executare silita este recuperarea debiteior datorate indiferent de creditorul obligației. Mai mult decât atat, legiuitorul a prevăzut posibilitatea luării unor astfel de masuri ca o obligație a organelor fiscale si nu o opțiune, luarea unor astfel de masuri asigurătorii fiind necesara garantării executării creanței la bugetul de stat.
Deoarece cuantumul sumelor stabilite suplimentar este substanțial față de potențialul economic al societății există pericolul ca societatea să se sustragă de la urmărire, iar prin instituirea prezentelor măsuri nu se produce un prejudiciu societății.
In scopul înlesnirii executării silite si pentru a elimina eventualele posibilități de sustragere de la executare, legea, prin reglementarea prevăzuta în codul de procedura fiscala în art. 129 si următoarele, permite luarea unor astfel de masuri menite sa asigure eficacitatea pana la capăt a acțiunii judiciare.
Scopul instituirii măsurii asigurătorii este tocmai protejarea dreptului de creanța in raport cu alti creditori, iar, dupa individualizarea creanței datorate într-un titlu, urmează sa se procedeze conform dispozițiilor Codului de procedura fiscala.
De asemenea, așa cum rezulta din prevederile art. 129 din OG 92/2003, masurile de indisponibilizare pot fi dispuse și anterior emiterii titlului de creanța și ramane valabil pe toata perioada executării silite fara îndeplinirea altor formalități, urmând ca, odată cu individualizarea creanței si ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, masurile asigurătorii sa se transforme în masuri executorii.
In considerarea aspectelor sus arătate, dar si a faptului ca este pe deplin satisfăcuta condiția prevăzuta de Codul de Procedura Fiscala pentru instituirea acestei masuri si anume existenta pericolului ca debitorul fata de bugetul general consolidat al statului sa se sustragă, sa-si risipească patrimoniul, periclitând sau ingreunand în mod considerabil colectarea veniturilor; considera ca aceste masuri trebuie menținute în continuare, constituindu-se în garanția executării întru totul de către debitor a obligațiilor sale fiscale. In caz contrar, ar exista pericolul nerecuperarii creanțelor la bugetul de stat si ar demonstra o lipsa de diligenta a legiuitorului, cat si a organelor de executare.
Astfel, aplicarea popririi asiguratorie asupra veniturilor datorate de terți si conturilor contestatoarei are drept consecința juridica limitarea dreptului de dispoziție al proprietarului, importanta acestei masuri fiind de necontestat în vederea punerii în executare ulterioara a titlului executoriu ce va fi obținut de creditor.
Referitor la susținerea potrivit căreia nu exista pericolul de sustragere de la urmărire, va rugam sa luați act de făptui ca petenta nu poate proba un astfel de fapt negativ, iar pentru protecția eventualului sau drept creditorul este îndreptățit sa ia masuri de conservare a patrimoniului debitorului sau, în speța, prin luarea unor masuri asigurătorii.
Decizia de instituire a masurilor asigurătorii este justificata de riscul de neplata, de comportamentul fiscal al contribuabilului care a încălcat dispozițiile legale menționate, astfel ca instituirea masurilor asigurătorii este o prerogativă legala a organului fiscal ce poate dispune poprire asiguratorie si/sau sechestru asigurător asupra bunurilor pentru ca recuperarea creanțelor sa aiba loc.
Intrucât societatea nu deține bunuri mobile si imobile în patrimoniu, s-a dispus instituirea de masuri asigurătorii asupra sumelor urmaribile datorate de terți si disponibilităților aflate în conturile bancare.
Conform OUG 74/2013, art. 6 alin. 2 lit. (c) si (e):
(2) In indeplinirea atribuțiilor ce fi revin, personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul: c) sa verifice legalitatea activităților desfășurate, existenta si autenticitatea documentelor justificative in activitățile de producție si prestări de servicii oh pe timpul transportului, depozitarii si comercializării bunurilor si sa aplice sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor;
e) sa dispună, in condițiile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificahle si completările ulterioare (Codul de procedura fiscala), luarea masurilor asigurătorii oh de cate ori exista pericolul ca debitorul sa se sustragă de la urmărire sau sa isi ascundă, sa isi înstrăineze ori sa isi risipească patrimoniul, iar daca în desfășurarea activității specifice constata împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penala in domeniul evaziunii fiscale, sa sesizeze organele de urmărire penala.
Se constată ca emiterea deciziei de instituire a masurilor asigurătorii nu echivalează cu demararea procedurii de executare silită, care poate fi efectuată doar în temeiul unui titlu executoriu care are la bază o creanță fiscală.
Măsurile asigurătorii nu trebuie confundate cu măsurile concrete de executare silită întreprinse de organele fiscale. Potrivit actelor normative susmenționate, măsurile asigurătorii reprezintă posibilitatea prin care statul își asigură recuperarea creanțelor, acestea nefiind executorii la momentul încheierii.
De altfel, instituirea măsurilor asigurătorii a fost motivată în conținutul procesului verbal nr. 736 din 02,03.2015, a referatului justificativ în baza căruia s-a întocmit Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. A-FBH 1550 din data de 27.02.2015.
Măsurile asigurătorii au fost instituite în baza prevederilor art.129 alin.3 din OG 92/2003 republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: " Aceste măsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale competente, cât și de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, dacă nu au fost desființate în condițiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalități. Odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măasurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii."
Această viziune a legiuitorului a fost determinată de imperativul eficientizării procedurilor de recuperare a debitelor pe care operatorii economici le înregistrează la bugetul de stat.
In acest sens, art. 215 alin. (1) din Codul de procedură fiscală prevede in terminis că introducerea contestației nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.
Acest lucru echivalează cu continuarea procedurilor de executare silită de către organele fiscale impotriva debitorului. în aceste condiții, pentru a se recupera creanțele fiscale pe care acesta le are la bugetul de stat, legiuitorul a prevăzut ca măsurile asigurătorii să rămână valabile pe toată durata executării silite, ca o garanție pentru recuperarea creanței fiscale datorate.
Faptul că odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii, nu este decât o aplicare a imperativului mai sus enunțat.
Totuși, aceste măsuri sunt menținute în continuare, constituindu-se în garanția executării întru totul de către debitor a obligațiilor sale fiscale. în caz contrar, ar exista pericolul nerecuperării creanțelor la bugetul de stat și ar demonstra o lipsă de diligentă atât a legiuitorului, cât și a organelor de executare.
Or, finalitatea oricărei proceduri de executare silită este recuperarea debitelor datorate, indiferent de creditorul obligației.
Comportamentul fiscal al societății contestatoare este unul neadecvat, asa cum au arătat si reținut inspectorii antifraudă în Procesul verbal, întocmit ca urmare a unui control încrucișat, acest fapt este confirmat într-un fel si de datele contradictorii precizate de dl. Muț N. T., administratorul cocietății contestatoare, în Nota explicativă dată cu ocazia controlului și la care se face referire și în contestație cu precizarea că sunt niște omisiuni care nu au relevanță.
Datele precizate în cuprinsul Notei explicative sunt relevante o atât mai mult cu cât aceasta este solicitată de orqanelle de control în lămurirrea neconcordantelor fiscal constatate. Și mai mult considerăm că în aceste condiții nu se poate susține că a fost încălcat dreptul contribuabilului de a fi ascultat.
Atunci când urmează să se ia măsuri de executare silită organul fiscal nu este obligat să asigure contribuabilului posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere, astfel că se poate vorbi reaua credință a inspectorilor antifraudă care nu au făcut altceva decât să efectueze un control, iar in urma verificărilor au constatat că prin operațiunile derulate între cele două societății s-a încercat disimularea realității prin crearea unei aparente a existenței unor operațiuni care în fapt nu au existat cu scopul de a crea in mod artificial TVA deductibil pentru . SRL.
In ceea ce privește susținerea contestatoarei cu privire la nerespectarea prevederilor art. 9 alin.1 din OG nr. 92/2003, solicită instanței să o respingă ca neîntemeiată, întrucât în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 9 alin. 2 lit.d) din ordonanță, potrivit cărora:
„Organul fiscal NU este obligat să asigure contribuabilului posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la faptele și împrejurările relevante în luarea deciziei când urmează să se ia măsuri de executare silită".
Arătă că decizia de instituire a măsurilor asigurătorii este un act premergător procedurii de executare silită, în acest sens fiind și prevederile art. 129 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 care prevăd că la momentul individualizării și ajungerii la scadență a creanței, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri de executare. Prin urmare, în speță nu sunt incidente prevederile art. 9 alin.1 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, întrucât, așa cum am arătat, decizia de instituire a măsurilor asigurătorii este un act premergător executării silite, astfel încât devin aplicabile prevederile alin. 2 al art. 9 din ordonanță.
Mai mult, decizia de instituire a măsurilor asigurătorii se contestă în temeiul prevederilor art.172 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, astfel încât și sub acest aspect este evident faptul că sunt incidente în speța de față prevederile art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Notele de intrare recepție, asa cum au fost acestea prezentate și depuse de către societatea contestatoare, documente aflate la dosarul cauzei, nu respectă în totalitate prevederile legale incidente, respectiv nu a fost respectată obligația de a insera numele, prenumele și semnătura memebrilor comisiei de recepție, în cuprinul notelor de recepție nefiind nici măcar trecute numele membrilor comisiei de recepție.
Din analiza faptului că notele de recepție nu au fost semnate și de către membrii comisiei, ar rezulta și faptul că bunurile respective nu au fost nici măcar predate către gestionar, din moment ce lipsesc semnăturile membrilor comisiei.
De asemenea, în ceea ce privește capătul doi al acțiunii, solicită respingerea acestuia în principal ca fiind îndreptat împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar ca neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Actele de executare atacate nu a fost emise de A.N.A.F..
De asemenea, reclamanta nu este mare contribuabil și nu se regăsește în listele din Ordinul nr. 3565/2011 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.730/2010 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili.
De altfel, contestatoarea nu a motivat în nici un fel chemarea în judecată a A.N.A.F. (organ central) în calitate de intimată, în condițiile în care sarcina justificării calității procesuale, active și pasive, incumbă neîndoielnic persoanei care sesizează instanța cu o pretenție, și anume contestatoarei.
Din dispozițiile Noului Cod de procedură civilă (art.711 și urm.) rezultă că persoana vătămată prin acte de executare emise de organul de executare sau executorul judecătoresc se poate adresa instanței competente. Cum A.N.A.F. nu a emis niciun act de executare vătămător pentru contestatoare, rezultă că Agenția nu este parte în raportul juridic dedus judecății.
In literatura juridică, pentru a fi "parte" în proces trebuie îndeplinite cumulativ 3 condiții: calitate procesuală, capacitate procesuală și existența unui drept, lipsa uneia dintre acestea atrăgând respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate, reclamantul având obligația să justifice, atât calitatea procesuală activă, cât și pe cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa, în calitatea sa de inițiator al acțiunii.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența identității dintre persoana pârâtului și cel despre care se pretinde a fi obligat în raportul juridic dedus judecății, în speța de față emitentul actului atacat.
Ulterior emiterii deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii A-PBH 1550 din data de 27.02.2015, acest act a fost transmis organului de executare competent care a procedat la instituirea sechestrelor asigurătorii asupra sumelor urmăribile ale contestatoarei și a celor datorate cu orice titlu debitorului de către terțe persoane.
Art. 129 din Codul de procedură fiscală se prevede în mod expres că măsurile asigurătorii prevăzute în prezentul capitol se dispun și se duc la îndeplinire, prin procedura administrativă, de organele fiscale competente.
"(2) Se dispun măsuri asigurătorii sub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea."
Cu referire la anularea tuturor măsurilor de executare dispuse în dosarul de executare nr._ arătăm că este în sarcina societății contestatoare să își precizeze capătul de cerere formulat la general (a se observa că dosarul de executare_ are în componentă CUI-ul societății) așa că nu înțelegem care sunt actele de executare contestate. în cazul în care este în fapt o reiterare a actelor individualizate și contestate prin prezenta contestație instituția noastră a formulat apărări cu privire la acestea.
In drept: Dispozițiile O.G. 92/2003 privind Codul de Procedură fiscală și prevederile Codului de Procedură Civilă, precum și celelalte dispoziții invocate.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In fapt, societatea contestatoare a fost supusa unui control din partea inspectorilor anrifrauda din cadrul DGAF -Direcția Regionala Antifrauda 6 Oradea, in urma căruia, in data de 27.02.2015 s-a intocmit Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr. A-FBH 1550 din 27.02.2015, inregistrat la M.F.P.-A.N.A.F.-D.G.R.F.P. Cluj N. - A.J.F.P. Bihor sub nr._ m data de 27.02.2015, document prin care organele de control au instituit masura asigurătorii reprezentând poprierea asupra veniturilor datorate de terți, respectiv ., pentru suma de 32.800 lei si . suma de 13.650 lei, precum si poprirea asiguratorie a conturilor bancare ale societarii, si anume: RO45BTRL00501202S07236XX - RON, RO32BRTLRONPOPROS0723601-RON, deschise la Banca Transilvania si RO03TREZ0765069XXX014355-RON, deschis 1: Trezoreria Municipiului Oradea.
Prin procesul verbal de control intocmit de D.R.A.F. 6 Oradea, societății contestatoare i s a comunicat faptul ca, in urma controlului efectuat, organele de control au estimat un prejudiciu de 30.966 lei. reprezentând valoare TVA dedus fara drept, calculat asupra bazei de impozitare in suma de 129.024 lei lei, având ca obiect achiziții efectuate de subscrisa de la ..
Prin contestatia la executare formulata la data de 10.03.2015, contestatoarea a solicitat:
-anularea Deciziei de instituire a masurilor asigurătorii nr. A-FBH 1550 din data de 27.02.2015, ca fiind nelegala si netemeinica ;
-anularea Comunicării de infiintare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești nr._/1550/27.02.2015 ;
- anularea tuturor masurilor de exectutare dispuse in dosarul de executare nr._, ca fiind neîntemeiate si nelegale ;
- cheltuieli de judecata constând in taxa de timbru si onorariu avocațial, precum si orice alte cheltuieli care se ivesc in cursul procesului.
Prin cererea nr. 309/09.04.2015 inregistrata la DRAF 6 Oradea sub nr. A-FBH 2683/10.04.2015, contestatoarea din prezenta cauza a solicitat ridicarea masurilor asiguratorii avand in vedere constituirea garantiei la nivelul creantei estimate, astfel ca, in temeiul art. 130 din Codul de procedura fiscala a fost emisa Decizia de ridicare a masurilor DRAF 6 Oradea (f. 115 din dos.)
Avand in vedere aspectele mentionate anterior, instanta va respinge ca ramasa fara obiect prezenta contestatie la executare.
Referitor la cheltuielile de judecata solicitate de contestatoare, instanta retine ca, raportat la prevederile art. 453 alin. 1 din C., nu exista temei legal pentru acordarea acestora, intrucat intimata nu se afla in culpa procesuala raportat la faptul ca decizia de ridicare a masurilor asiguratorii a avut loc datorita constituirii garantiei la nivelul creantei estimate (f. 115 din dos.)
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca ramasa fara obiect contestatia la executare formulata de contestatoarea A. S. ROPE SRL in contradictoriu cu Ministerul Finantelor Publice – A. N. de Administrare Fiscala.
Respinge cererea contestatoarei privind acordarea cheltuielilor de judecata.
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 26.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. R. B. M. A. B.
Red tehnored BAR
4 ex. 04.12.2015
2 . SRL
Ministerul Finantelor Publice – A. N. de Administrare Fiscala
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3358/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9263/2015.... → |
|---|
