Plângere contravenţională. Sentința nr. 2179/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2179/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 2179/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2179/2015
Ședința publică de la 04 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-M. F.
Grefier L. Ș.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent F. M. și pe intimat POLIȚIA L. ORADEA, având ca obiect plângere contravetionala_.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că fondul cauzei a fost dezbătut la termenul din 25.02.2015, când s-a amânat pronunțarea pentru azi, 04.03.2015, încheierea de la acea dată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea (f.5-6) înregistrată la Judecătoria Oradea în data de 29.10.2014 în dosar nr._, legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei (f.7), petenta F. M., în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. ORADEA, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 12.10.2014.
În motivare arată că în 10.10.2014, în jurul orei 19:50 au sunat la poarta casei sale doi polițiști locali, care i-au solicitat buletinul pe un ton amenințător. Susține că a vorbit cu aceștia pe un ton mia ridicat deoarece nu aude bine. Au întrebat-o dacă a făcut foc și l-a condus pe unul dintre polițiști în grădină ca să vadă că nu este nici foc, nici fum.
Susține că anterior venirii polițiștilor, în jurul orei 19, a venit la poartă vecinul său, Nadrag Gyula I., care a discutat cu domnul S. F. D., acesta deschizându-i poarta, însă a refuzat să vorbească cu petenta și nu a intrat în curte.
Consideră că acesta a denunțat o faptă pe care nici nu a văzut-o, pentru că nu a intrat în curte, vrând doar să îi facă rău.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În probațiune a depus înscrisuri și a solicitat audierea martorului S. F. D..
Intimata a formulat întâmpinare (f.11-14) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Arată intimata că în data de 12.10.2014, ora 19:10, în urma verificărilor efectuate pe .. 22A, s-a constatat că petenta a procedat la arderea unor resturi vegetale și menajere în curtea imobilului de domiciliu, provocând disconfort vecinilor prin fumul excesiv format în zonă, creând un pericol prin focul deschis. În timpul legitimării, susține intimata, petenta a adresat injurii organelor de poliție locală.
Susține că petenta nu a respectat prevederile imperative ale HCL 725/2006, arzând resturi vegetale, și a adresat injurii organelor de poliție locală, iar procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale și face dovada până la proba contrarie, sarcina probei revenindu-i celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Mai susține că procesul-verbal de contravenție atacat cuprinde mențiunile obligatorii și se bucură de prezumțiile de legalitate, verdicitate și autenticitate, fapta fiind constatată personal de către agentul constatator.
În drept a invocat art. 205 C.pr.civ., Legea 155/2010, HG 1332/2010, HCL 725/2006 și Legea 61/1991.
În probațiune a depus înscrisuri.
Petenta a depus răspuns la întâmpinare și precizare de acțiune (f.19-22) prin care și-a reiterat susținerile, solicitând în subsidiar înlocuirea sancțiunii contravenționale în cuantum de 1.200 lei cu sancțiunea avertismentului.
În motivare arată că are 87 de ani și, datorită vârstei și problemelor de sănătate, se deplasează cu dificultate și are probleme de auz, trebuind să i se vorbească pe un ton ridicat și la rândul eu folosește un asemenea ton.
Mai arată că înainte cu o jumătate de oră înainte de venirea polițiștilor a ars câteva frunze uscate, dar nu și deșeuri menajere, focul fiind foarte mic, iar fumul degajat, nesemnificativ.
Mai arată petenta că pentru prima faptă reținută i s-a aplicat o amendă de 1.000 lei, deși sancțiunea prevăzută de actul normativ este amenda între 300-500 lei pentru persoane fizice.
În drept a invocat HCL 725/2006, Legea 61/1991 și OG 2/2001.
Instanța a administrat probele cu înscrisuri și cu martorul S. F. D..
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 12.10.2014 (f.8), petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 1.000 lei în baza art. 40 lit. d și a art. 42 alin. 6 lit. d din HCL 725/2006 modificată, și cu amendă în cuantum de 200 lei în baza art. 2 pct. 1 și a art. 3 alin. 1 lit. b din Legea 61/1991, reținându-se că în data de 12.10.2014, ora 19:10, a ars resturi vegetale și menajere în curtea imobilului în care domiciliază, provocând disconfort vecinilor prin fumul excesiv format în zonă și creând un pericol prin focul deschis, iar în timp ce a fost legitimată a adresat injurii organelor de control și numitului Nadrag Gyula I..
Instanța constată că plângerea contravențională a fost introdusă cu respectarea termenului de 15 zile de la comunicare stabilit de lege.
Verificând procesul verbal contestat din perspectiva condițiilor de legalitate impuse sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea acestor condiții.
În ceea ce privește prima faptă reținută în sarcina petentei, instanța constată că potrivit art. 40 lit. d din HCL 725/2006, persoanele fizice au obligația să nu ardă resturile vegetale și menajere în curți, pe domeniul public și în containere. Sancțiunea pentru nerespectarea acestei dispoziții de către persoanele fizice este amenda cuprinsă între 200-500 RON, conform art. 42 lit. c din HCL 725/2006. În speță, petentei i-a fost aplicată o amendă de 1.000 lei, dublul limitei maxime prevăzute de lege. Astfel, raportat la contravenția reținută în sarcina petentei, instanța constată că sancțiunea amenzii contravenționale de 200 lei a fost nelegal aplicată.
Referitor la a doua faptă reținută în sarcina petentei, instanța constată că potrivit art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991, constituie contravenție săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice, sancțiunea fiind amenda de la 200 lei la 1.000 lei, potrivit art. 3 alin. 1 lit. b din același act normativ. Raportat la contravenția reținută în sarcina petentei, instanța constată că sancțiunea amenzii contravenționale de 200 lei a fost legal aplicată.
Față de cele de mai sus, instanța reține că procesul-verbal atacat este nelegal întocmit în ceea ce privește prima faptă reținută în sarcina petentei.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat în ceea ce privește cea de a doua faptă reținută, instanța va avea în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Zilberberg împotriva Republicii M.), potrivit căreia amenda contravențională nu are caracterul unei despăgubiri pentru acoperirea unui prejudiciu, ci o funcție represivă și preventivă similară unei sancțiuni penale, devenind astfel incidente garanțiile prevăzute de art. 6 CEDO, latura penală.
Una dintre garanțiile procedurale enunțate de art. 6 CEDO este și prezumția de nevinovăție, care implică, printre altele, că sarcina probei aparține acuzării și orice îndoială profită celui acuzat.
Însă, din perspectiva jurisprudenței Curții în materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, se reține că art. 6 par. 2 nu interzice existența unor prezumții de fapt sau de drept (cauza Salabiaku împotriva Franței). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie contravențională intrând în competența poliției (cauza H. și alții împotriva României). Totodată, în procedura contravențională prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura această prezumție prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispozițiile art. 249 C.pr.civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001.
Astfel, procesul verbal de contravenție, fiind un act oficial, beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, constatările personale ale unui agent constatator dând conținut și susținere prezumției de legalitate și temeinicie procesului verbal.
În acest context, veridicitatea constatărilor personale ale agentului constatator nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul verbal nu ar corespunde realității. Aceste indicii trebuie furnizate și dovedite de petent care susține netemeinicia procesului verbal, neputându-se reduce la o simplă afirmație a acestora, în caz contrar, ar fi lipsită de conținut atât instituția răspunderii contravenționale cât și puterea organelor abilitate de lege de a acționa în sensul respectării acesteia.
În speță, petenta susține că nu a adresat injurii polițiștilor locali, ci le-a vorbit pe un ton ridicat, deoarece este în vârstă și nu aude bine, astfel că folosește în mod regulat un asemenea ton. Aceste afirmații sunt susținute de martorul S. F. D., care a menționat că petenta nu le-a adresat injurii polițiștilor, iar vecinul petentei nici nu a discutat cu petenta cu acea ocazie. Instanța reține, așadar, că petenta, prin proba testimonială, a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului-verbal.
Pentru considerentele de mai sus, constatând că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 12.10.2014 este în parte nelegal, în ceea ce privește prima sancțiune aplicată, și netemeinic, în ceea ce privește cea de a doua faptă reținută în sarcina petentei, instanța, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, va admite plângerea petentei și va anula procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 12.10.2014.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată și precizată de petenta F. M., CNP_, domiciliată în Oradea .. 22A jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. ORADEA, cu sediul în Oradea P-ța Unirii nr. 1 jud. Bihor, și, în consecință:
Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 12.10.2014.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul se va depune la Judecătoria Oradea.
Pronunțată în ședința publică din 04.03.2015.
PreședinteGrefier
C. M. FLOREALAURA Ș.
CMF-04.03.2015
4 ex. / 2 .:F. M.
Intimată:POLIȚIA L. ORADEA
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2256/2015. Judecătoria... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3439/2015.... → |
|---|
