Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria ORADEA

Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 09-12-2015 în dosarul nr. 11153/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ORADEA

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr._/2015

Ședința publică de la 09 Decembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C. M.

Grefier A. L. V.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant A. DE S. FINANCIARĂ și pe pârât K. L. I., având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din 25.11.2015, când părțile prezente au pus concluzii în fond care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii pentru 9.12.2015, dată la care s-a pronunțat hotărârea.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele

Prin cererea de chemare în judecată formulată reclamanta A. DE SUPRAPVEGHERE FINANCIARĂ a solicitat instanței de judecată obligarea pârâtului K. L. I. la plata sumei de_,73 lei reprezentând prejudiciu constatat prin Decizia Curții de Conturi a României nr. X/_/2013, în urma nerespectării prevederilor OUG 26/2012.

Prin precizarea de acțiune depusă reclamanta arată că reclamantul nu și-a desfășurat activitatea în baza unui raport de muncă fiind numit în funcție prin Hotărârea Parlamentului nr. 2/14.01.2010 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 33/15.01.2010.

Reclamanta subliniază că a promovat mai multe acțiuni înregistrate pe rolul instanțelor din București împotriva membrilor CNVM în vederea recuperării prejudiciului cauzat.

În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept au fost invocate prevederile art. 1381-1383 Cod Civil, art. XIX din OUG 26/2012 respectiv OUG 25/2002.

Prin întâmpinarea formulată pârâtul K. L. I. a invocat pe cale de excepție lipsa calității procesual pasive pe fondul cauzei solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivare se arată că soluționarea cauzei este de competența secției specializate în litigii de muncă.

Pe fondul cauzei arată că răspunderea revine ordonatorului principal de credite și nu Comisiei ca organ colegial raportat la prevederile OG 26/2012.

Se arată că reclamanta nu a constat printr-un ordin sau decizie producerea unui prejudiciu, act care să-i fie comunicat și pe care să-l poată ataca în contencios administrativ, notificarea transmisă de reclamantă la data de 30.06.2014 neputând fi asimilată unei decizii de impunere.

În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Prin Sentința nr. 7898/03.09.2015 pronunțată în dosar_/3/2014 Tribunalul București a admis excepția necompetenței teritoriale și a dispus declinarea prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Oradea. Instanța a reținut că în cauză nu suntem în prezența unui raport juridic specific dreptului muncii, pârâtul desfășurându-și activitatea în baza unui mandat civil reglementat de dispozițiile art. 2009-2038 Cod Civil. Totodată raportat la prevederile art. 94 alin. 1 coroborate cu cele ale art. 132 alin. 3 C. a apreciat că Judecătoria Oradea este competentă să soluționeze cauza.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 28.09.2015.

Prin notele depuse la data de 24.11.2015 pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătorie Oradea solicitând declinarea cauzei în favoarea secției VIII din cadrul Tribunalului București.

La primul termen de judecată reprezentanta reclamantei a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Oradea solicitând declinarea cauzei în favoarea Secției de C. administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului București.

Instanța din oficiu a pus în discuție excepția necomptenței teritoriale a Judecătoriei Oradea, raportat la faptul că, în cazul de față competența este una de ordina privată, numai pârâtul fiind cel abilitat să invoce excepția necompetenței teritoriale, nu și instanța din oficiu.

Analizând actele și faptele dosarului instanța reține următoarele

Prin cererea de chemare în judecată formulată reclamanta A. DE SUPRAPVEGHERE FINANCIARĂ a solicitat instanței de judecată obligarea pârâtului K. L. I. la plata sumei de_,73 lei reprezentând prejudiciu constatat prin Decizia Curții de Conturi a României nr. X/_/2013, în urma nerespectării prevederilor OUG 26/2012.

În cauză au fost invocate excepțiile necompetenței materiale respectiv teritoriale a Judecătoriei Oradea respectiv excepția lipsei calității procesual pasive.

În conformitate cu prevederile art. 248 C. instanța urmează să se pronunțe cu prioritate asupra excepțiilor. Raportat la prevederile alin. 2 din art. 248 instanța urmează să se pronunțe cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale a Judecătorie Oradea invocată de ambele părți, raportat la faptul că excepția necompetenței materiale are caracter absolut conform art. 129 alin. 1 C., soluționarea acesteia realizându-se cu prioritate.

Instanța reține faptul că pârâtul din prezenta cauză a fost numit prin Hotărârea Parlamentului nr. 2/14.01.2010 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 33/15.01.2010 în funcția de comisar în cadrul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, actuala Autoritate de S. Financiară succesoarea în drepturi și obligații a Comisiei.

Din punct de vedere juridic Hotărârea Parlamentului prin care pârâtul din prezenta cauză a fost numit în calitate de reprezintă un act administrativ individual care produce efecte juridice cu privire la persoane determinate, care creează, modifică sau desființează drepturi și obligații în beneficiul sau sarcina unor persoane dinainte determinate.

Efectele juridice generate de aceste acte administrative vor fi guvernate de regimul juridic de drept public.

Constatările Curții de Conturi concretizate prin Decizia Curții de Conturi a României nr. X/_/2013 reprezintă efecte ale activității desfășurate de pârât în temeiul actului administrativ, astfel încât instanța apreciază că în cauză competența revine secției de contencios administrativ a Tribunalului București.

Pentru a reține competența teritorială a Tribunalului București instanța subliniază faptul că pârâtul nu a invocat necompetența teritorială a acestei instanțe, această competență nefiind una de ordine publică pe care instanța să o poată invoca din oficiu, astfel cum rezultă din interpretarea art. 129 alin. 2 C..

Având în vedere aceste aspecte insntanța urmează să admită excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Oradea urmând să decline prezenta cauză în favoarea Tribunalului București – secția de contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Oradea.

Declina competenta de solutionare a cauzei având ca părți pe A. DE SUPRAPVEGHERE FINANCIARĂ cu sediul în București .. 15 sector V și K. L. I. cu domiciliul ales în București, sector 2, .. 9 parter . Tribunalului București – Secția de C. Administrativ spre competentă soluționare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. C. G. V. A. L.

Red./tehnored. MCG

06.01.2015

4 ex. – 2 ex. comunicare A. DE SUPRAPVEGHERE FINANCIARĂ

K. L. I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria ORADEA