Pretenţii. Sentința nr. 9148/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9148/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 26-10-2015 în dosarul nr. 9148/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
Sentinta civila Nr. 9148/2015
Ședința publică de la 26 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. R. B.
Grefier M. A. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant B. M. M. și pe pârât B. H. J. JOZSEF, pârât S.C. S. E. S.R.L., având ca obiect pretenții
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezinta nimeni
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care invedereaza faptul ca instanta a aminat pronuntarea pentru aceasta data, cauza fiind retinuta spre solutionare la data de 9.10.2015, incheierea de sedinta de la acea data precum si cele de aminare ulterioara a pronuntarii din 16.10.2015 si 23.10.2015 facind parte integranta a prezentei hotariri
INSTANȚA
Prin cererea inregistrata la data de 29.12.2014, reclamantul B. M. M. a chemat in judecata parații: B. H. J. JOZSEF si S.C.S. E. S.R.L., solicitind obligarea acestora la plata sumei de 33.500 lei, cu titlul de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin accidentul de munca din data de 17 octombrie 2012. Din suma globala solicitata ca despăgubiri, 3.500 lei reprezintă despăgubiri materiale iar 30.000 lei reprezintă daune morale. Cu cheltuieli de judecata.
In fapt arata ca la data de 17 octombrie 2012, era angajat al paratei de rândul 2 si isi desfășura activitatea in schimbul de noapte. In acest context a fost victima unui accident de munca produs din culpa paratului de rândul 1. Ca stare de fapt s-a reținut faptul ca in hala de producție, in intervalul orar 4.30-5.00, angajata C. A. A. M. care isi desfășura activitatea la mașina C2 a rămas fara materie prima, solicitând paratului de rândul 1 si reclamantului sa-i asigure materia prima necesara pentru ambalarea produselor solide si semisolide. Paratul de rândul 1, desi nu era autorizat ca si stivuitorist, a luat dintr-un alt sector de producție un stivuitor marca DOOSAN si a manevrat un transpalet intre mașinile CI si C2 pentru a asigura aprovizionarea. In timp ce stivuitorul era manevrat intre mașinile CI si C2, acesta a trecut cu roata peste laba piciorului drept al reclamantului. A suferit leziuni, a fost transportat la spital, iar pentru vindecare au fost necesare un număr de 30 de zile de ingrijiri medicale (conf. Certificatului medico legal nr.3068/I/f/431 din 27 noiembrie 2012).
Urmare acestui eveniment a sesizat prin plângere P. de pe langa Judecătoria Oradea in legătura cu comiterea infracțiunilor prev. de art. 38 alin.l din Legea nr.319/2006 (nerespectarea masurilor privind securitatea si sănătatea in munca), respectiv art. 184 alin.l si 3 V.C.pen. (vătămare corporala din culpa). In cursul cercetărilor desfășurate s-a constatat faptul ca paratul de rândul 1 se face vinovat de comiterea infracțiunii de nerespectarea masurilor privind securitatea si sănătatea in munca deoarece a incalcat atat prev. art.22 din Legea nr.319/2006 privind obligativitatea desfășurării activității in conformitate cu pregătirea si instruirea personala, precum si in funcție de instrucțiunile angajatorului, cat si ale art. 23 lit.a si h privind utilizarea corecta a mașinilor, utilajelor, ale substanțelor periculoase, ale echipamentelor de transport si ale mijloacelor de producție.
Cu toate ca s-a constatat existenta infracțiunii, raportat la faptul ca prin mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, împrejurările si urmările produse prin fapta paratului B. H. J. Jozsef, s-a apreciat ca s-a adus o atingere minima valorilor ocrotite prin legea penala. Deasemenea s-a avut in vedere persoana făptuitorului, lipsa de andecedente penale, conduita sa generala in societate si in general criteriile prev. de art. 18/1 alin.2 din V.C.pen., s-a apreciat ca fapta in concret nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Pentru acest motiv B. H. J. Jozsef nu a fost trimis in judecata ci i-a fost aplicata o sancțiune administrativa, respectiv amenda in suma de 800 lei.
In ceea ce privește fapta de vătămare corporala din culpa constata ca textul incriminator din C.pen. a suferit modificări prin . noului C.pen.. Respectiv pentru ca vătămarea corporala din culpa sa constituie infracțiune este necesar ca leziunile suferite sa fie vindecabile in mai mult de 90 zile ingrijiri medicale. Dealtfel, prin ordonanța parchetului s-a si dispus clasarea cauzei cu privire la aceasta infracțiune.
In urma evenimentului din 17 octombrie 2012 reclamantul a suferit un prejudiciu atat material cat si moral, pentru a cărui reparare intelege sa se adreseze instanței civile, solicitând obligarea paratului de rândul 1 la plata acestor despăgubiri pentru fapta proprie, iar a paratului de rândul 2, in solidar in calitate de comitent. In ceea ce privește structura prejudiciului suferit, acesta se compune din 3.500 lei reprezentând cheltuieli cu caracter medical (tratamente, medicatie, consultații), precum si beneficiu nerealizat urmare a indisponibilizarii pe perioada convalescentei; iar suma de 30.000 lei este reprezentata de daunele morale pentru suferința fizica.
In probatiune depune copia ordonanței P. de pe langa Judecătoria Oradea emisa in dos. nr. 502/P/2013, acte medicale doveditoare ale leziunilor suferite.
In drept, invoca dispoz. art.1357 si 1373 C.civ.
Paratul B. H. J. Joszef, a depus întâmpinare prin care arata că se opune la admiterea acțiunii pentru sumele indicate de către reclamant, întrucât sunt exagerate.
Astfel, pentru suma de 3.500 lei reprezentând daune materiale reclamantul nu prezintă nici un înscris justificativ. Or, este unanim cunoscut faptul că în materia actelor juridice civile, nu poate fi făcută dovada cu martori a acestora dacă valoarea obiectului lor depășește suma de 250 lei. în consecință se impune a fi respinse pretențiile pentru daunele materiale care nu au fost deloc dovedite.
In ce privește daunele morale solicitate acestea sunt excesiv de mari în condițiile în care din certificatul medico-legal anexat cererii de chemare în judecată rezultă că reclamantul a necesitat 12 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Or, pentru un asemenea interval scurt de timp nu pot fi justificate despăgubiri egale cu câștigul salarial al reclamantului pe 3 ani de zile. Trebuie avut în vedere că reparația morală pentru prejudiciul moral nu trebuie să fie o oportunitate pentru cel păgubit "de a câștiga niște bani". Despăgubirea morală are drept scop compensarea în bani a suferințelor fizice și psihice suferite de către victimă, o reparație a disconfortului creat. în consecință se impune diminuarea semnificativă a sumelor solicitate de către reclamant.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
In fapt, data de 17 octombrie 2012, reclamantul era angajat al paratei de rândul 2 . si isi desfășura activitatea in schimbul de noapte.
In jurul orelor 4:30, in hala de producție, angajata C. A. A. M. care isi desfășura activitatea la mașina C2 a rămas fara materie prima, solicitând paratului de B. H. J. Jozsef si reclamantului B. M. M. sa-i asigure materia prima necesara pentru ambalarea produselor solide si semisolide.
Paratul de rândul 1 B. H. J. Jozsef, desi nu era autorizat ca si stivuitorist, a luat dintr-un alt sector de producție un stivuitor marca DOOSAN si a manevrat un transpalet intre mașinile CI si C2 pentru a asigura aprovizionarea. In timp ce stivuitorul era manevrat intre mașinile CI si C2, reclamantul B. M. M. a deplasat cutia goala in care se afla materia prima pentru ambalarea produselor solide si semisolide la mașina C2.
Paratul B. H. J. Jozsef, neobservand ca reclamantul B. M. M. se afla inca pe traiectoria pe care se deplasa stivuitorul, a trecut cu roata stivuitorului peste laba piciorului drept al acestuia din urma. Reclamantul a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 30 de zile de ingrijiri medicale (conf. Certificatului medico legal nr.3068/I/f/431 din 27 noiembrie 2012).
Urmare a acestui incident, paratul B. H. J. Jozsef a luat legatura cu numitul H. G. pentru ca acesta sa-l transporte pe reclamantul B. M. M. la spital cu autoturismul sau.
De asemenea, paratul B. H. J. Jozsef l-a indrumat pe reclamant sa declare ca s-a lovit acasa, iar nu la locul de munca.
Urmare acestui eveniment, reclamantul a sesizat prin plângere P. de pe langa Judecătoria Oradea in legătura cu comiterea infracțiunilor prev. de art. 38 alin.l din Legea nr.319/2006 (nerespectarea masurilor privind securitatea si sănătatea in munca), respectiv art. 184 alin.l si 3 V.C.pen. (vătămare corporala din culpa).
In cursul cercetărilor desfășurate s-a constatat faptul ca paratul de rândul 1 se face vinovat de comiterea infracțiunii de nerespectarea masurilor privind securitatea si sănătatea in munca deoarece a incalcat atat prev. art.22 din Legea nr.319/2006 privind obligativitatea desfășurării activității in conformitate cu pregătirea si instruirea personala, precum si in funcție de instrucțiunile angajatorului, cat si ale art. 23 lit.a si h privind utilizarea corecta a mașinilor, utilajelor, ale substanțelor periculoase, ale echipamentelor de transport si ale mijloacelor de producție.
Raportat la mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, împrejurările si urmările produse prin fapta paratului B. H. J. Jozsef, s-a apreciat ca s-a adus o atingere minima valorilor ocrotite prin legea penala. Deasemenea s-a avut in vedere persoana făptuitorului, lipsa de andecedente penale, conduita sa generala in societate si in general criteriile prev. de art. 18/1 alin.2 din V.C.pen., s-a apreciat ca fapta in concret nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, astfel incat prin ordonanta din data de 13.10.2014 in dos. nr. 504/P/2013 al Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea s-a dispus clasarea cauzei, aplicandu-i-se o amenda administrativa in cuantum de 800 lei.
In ceea ce privește fapta de vătămare corporala din culpa, intrucat textul incriminator din C.pen. a suferit modificări prin . noului C.pen., respectiv pentru ca vătămarea corporala din culpa sa constituie infracțiune este necesar ca leziunile suferite sa fie vindecabile in mai mult de 90 zile ingrijiri medicale, prin ordonanța parchetului s-a dispus clasarea cauzei cu privire la aceasta infracțiune.
In drept, instanta constata incidenta dispozitiilor art. 1357 din C.civ. si art. 1373 din C.civ.
Astfel, potrivit disp. art. 1357 alin. 1 din C.civ., cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa o repare.
De asemena, potrivit. Disp. art. 373 alin. 1 din C.civ., comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de acestia are legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate.
Potrivit disp. art. 1382 din C.civ. cei care raspund pentru o fapta prejudiciabila sunt tinuti in slidar la reparatie fata de cel prejudiciat.
Instanța reține că sunt întrunite condițiile pentru exercitarea acțiunii civile formulate de reclamant, astfel:
a) să existe o faptă ilicită:
Fapta ilicită constă în accidentarea reclamantului B. M. de către paratul B. H.
b) infracțiunea să fi produs un prejudiciu material sau moral:
b.1) prejudiciul material:
Din materialul probator administrat în cauză reiese efectuarea de către reclamant a unor cheltuieli pentru procurarea medicamentelor si pentru spitlizare in cuantum de 894,63 lei (chitantele de la f. 48 si urm. din dos.)
b.2) prejudiciul moral:
Potrivit înscrisurilor medicale aflate la dosarul cauzei, reclamantul a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 30 de zile de ingrijiri medicale dintre care un numar de 3 zile de spitalizare (cerfificatul medico-legal nr. 3068/1/f/431/30.10.2012)
Mai mult decat atat, din declaratiile martorilor audiati in cauza reiese ca reclamantul a fost afectat pe plan emotional o perioada de cateva luni de zile datorita accidentului suferit. De asemenea, si in prezent, chiar daca reclamantul se poate deplasa fara dificultate, acesta are probleme in alegerea incaltamintei intrucat laba piciorului drept este mai lata decat laba piciorului stang ca urmare a accidentului suferit.
Instanta va avea în vedere și faptul că prejudiciile morale nu pot fi cuantificate și nu sunt supuse unor criterii legale de determinare, astfel că este nevoie de existența unor elemente probatorii adecvate care să permită găsirea unor astfel de criterii de evaluare referitoare la producerea unor suferințe morale, consecințele negative ale unui asemenea accident, intensitatea cu care au fost percepute consecințele, etc. Totodată, în evaluarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs care rezultă din ansamblul probelor dosarului. Fără putință de tăgadă, leziunile suferite de reclamant au generat urmări asupra stării sufletești a acestuia. Este evident că indiferent de suma la care instanța va cuantifica durerea suferită de partea civilă, aceasta nu va contribui la stingerea suferinței prilejuite de accidentul în care a fost implicat.
Pentru ca sumele ce vor fi acordate cu titlu de daune morale să reprezinte justă satisfacție acordată partii, sub aspectul suferințelor fizice pentru prejudiciul încercat, fără însă a constitui pentru acestea o sursă de îmbogățire fără justă cauză, instanța apreciază că suma ce va fi acordată este în măsură să contribuie la acoperirea prejudiciului moral; raportat la vârsta persoanei vătămate (21 de ani la data producerii accidentului, la circumstanțele producerii accidentului – fiind vorba despre o culpa din partea paratului B. H., precum și la perioada de recuperare a reclamantului (30 de zile de îngrijiri medicale), instanța consideră că este echitabil să cuantifice suferința morală a acestei părți la suma de 15.000 lei reprezentând daune morale.
c) să existe o legătură de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciul produs: din materialul probator administrat în cauză rezultă că prejudiciul a fost cauzat de paratul B. H., care prin conduita sa culpabila, l-a accidentat pe reclamant.
d) să existe vinovăția făptuitorului în producerea prejudiciului: instanța reține vinovăția paratului B. H. astfel cum reiese din materialul probator administrat în cauză, este datorată nerespectării reglementărilor legale referitoare la utilizarea stivuitorului.
Sub aspectul naturii juridice a răspunderii civile a paratei de randul II ., se constată calitatea de comitent a acesteia in raport de paratul B. H. – acesta din urma avand calitatea de prepus, intrucat fapta savarsita de acesta din urma – utilizarea stivuitorului – are legatura cu atibutiile si cu scopul functiei incredintate acestuia, chiar daca nu avea atestatul necesar pentru utilizarea stivuitorului.
Avand in vedere cele ce preced, instanta va admite in parte cererea de chemare in judecata formulată de reclamantul B. M. M..
Va obliga paratul de randul I B. H. J. Joszef in solidar cu parata de randul II ., la plata catre reclamant a urmatoarelor sume:
-894,63 lei cu titlu de daune materiale;
-15.000 lei cu titlu de daune morale.
Va respinge restul pretentiilor ca nefondate.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta constata ca reclamantul a precizat ca urmeaza sa le solicite pe cale separata iar paratii nu au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte cererea de chemare in judecata formulată de reclamantul B. M. M..
Obliga paratul de randul I B. H. J. Joszef in solidar cu parata de randul II ., la plata catre reclamant a urmatoarelor sume:
-894,63 lei cu titlu de daune materiale;
-15.000 lei cu titlu de daune morale.
Respinge restul pretentiilor ca nefondate.
F. cheltuieli de judecata.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. R. B. M. A. B.
red tehnored BAR
5 EX. 15.12.2015.
3 .>
B. H. J. Joszef
.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9209/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9366/2015.... → |
|---|
