Actiune in regres. Sentința nr. 2366/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2366/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 01-07-2015 în dosarul nr. 2366
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2366
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 01.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – O. A.
GREFIER – A. G.
S-a luat în examinare potrivit listei de ședință cauza civilă având ca obiect acțiune în regres, formulată de reclamanta S.C. G. A. S.A. în contradictoriu cu pârâta S.C. A. R. ASTRA S.A. și intervenientul S. L..
Se constată că la data de 24.06.2015 reclamanta a depus prin compartimentul Arhivă concluzii scrise.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 17.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din sentința civilă, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.03.2013, sub nr._, reclamanta S.C. G. A. S.A. a chemat în judecată pârâta SOCIETATEA A. – R. ASTRA S.A. și intervenientul forțat S. L., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei în solidar cu interveninetul forțat, la plata sumei de 3461,23 lei reprezentând despăgubiri și penalități de întârziere în cuantum de 522,46 lei, calculate pentru perioada 01.11.2013 – 31.03.2014, sumă la care se vor adăuga penalități de întârziere în cuantum de 0,1%/ zi de întârziere până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, legal timbrate cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 248,86 lei, s-a arătat că la data de 26.03.2013 a avut loc un eveniment rutier în care au fost implicate auto cu nr. de înmatriculare_, condus de intervenientul forțat și auto cu nr. de înmatriculare_, fiind încheiată constatarea amiabilă de accident, din care a rezultat vinovăția intervenientului forțat. A mai arătat că la data producerii accidentului auto cu nr. de înmatriculare_ era asigurat RCA la pârâtă, iar auto cu nr. de înmatriculare_, proprietatea BT Leasing Transilvania IFN SA, era asiguratul său CASCO cu polița nr.K320366. A menționat că în baza contractului de asigurare facultativă de avarii auto a acordat asiguratului, pentru daunele survenite, o despăgubire de 6922,47 lei, achitată cu OP nr._/28.08.2013 și OP nr._/28.02.2013. A mai învederat că prin adresa nr.2139 din 29.10.2013 s-a realizat procedura concilierii prealabile, asigurătorul RCA neformulând obiecțiuni conform art.64 din Ordinul 5/2010, revenindu-se cu somațiile nr. 38/07.01.2014 și nr.178/29.01.2014, rămase fără rezultat.
În drept, au fost invocate disp. art.2210 NCC și ale art.64, alin.4 din Ordinul 14/2011 al CSA.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, înscrisuri semnate pentru conformitate cu originalul(f.9-35).
Intervenientul forțat a formulat întâmpinare, înregistrată pe rolul instanței la data de 20.06.2014, învederând că întrucât a fost răspunzătoare de producerea evenimentului rutier din data de 26.03.2013, a înmânat celuilalt conducător auto polița RCA încheiată la Astra, valabilă. A concluzionat făcând trimitere la prevederile Legii nr.136/1995 și arătând că este nefondată cererea reclamantei de obligare a sa în solidar cu pârâta, întrucât obligația de plată a despăgubirilor revine în mod exclusiv asigurătorului RCA.
La data de 11.06.2014 pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii. În motivare a arătat că în urma evenimentului rutier din data de 26.08.2013, în care a fost implicat asiguratul său, a fost încheiat formularul de constatare amiabilă de accident, din care a rezultat vina acestuia din urmă, dar că analizând dinamica producerii accidentului, declarațiile celor doi conducători auto și avariile produse s-a concluzionat că există o vină și a celuilalt conducător auto. A concluzionat arătând că urmare a notificării reclamantei, cu respectarea termenului prevăzut, a comunicat că fiind o culpă comună, va achita suma de 3461,24 lei, care a și fost achitată. A solicitat respingerea capătului de cerere privind penalitățile de întârziere, motivat de faptul că nu s-au putut trage concluzii cu privire la culpa conducătorilor auto implicați și nici a cuantumului prejudiciilor produse.
Instanța a administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, ca fiind utilă, pertinentă și concludentă în soluționarea cauzei. Pentru pârâtă a fost încuviințată și proba cu expertiza în specialitatea auto, raportul de expertiză întocmit în cauză de expert B. I. fiind depus pentru termenul din data de 13.05.2015. Instanța a respins obiecțiunile formulate de pârâtă, ca nefondate.
La solicitarea pârâtei, pronunțarea a fost amânată pentru data de 01.07.2015, pentru a se depune concluzii scrise, însă numai reclamanta a fost cea care a depus concluzii scrise.
Analizând întregul material probator, instanța retine următoarele :
Instanța reține, în primul rând că, potrivit art. 102 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, actul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Conform art. 103 din Legea nr. 71/2011 conform cărora obligațiile născute din fapte juridice extracontractuale (licite sau ilicite) sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii sau, după caz, a săvârșirii lor
Pentru aceste motive, față de data plății de către reclamanta a despăgubirilor față de asiguratul său (OP nr._/28.08.2013 și OP nr._/28.02.2013 - f. 15), plata fiind un act juridic când a operat și subrogarea și față de data producerii accidentului auto și a pagubei în patrimoniul asiguratului care face obiectul prezentei cauze, instanța va analiza prezenta cerere prin prisma dispozițiilor legale ale art. 2210 NCC privind subrogarea și ale art. 1349, 1357 NCC privind răspunderea delictuală.
În fapt, în data de 26.03.2013, numita S. L. conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, asigurat RCA la pârâtă –f.33 a avariat auto cu nr.de înmatriculare_, culpa sa exclusivă în producerea accidentului, fiind constatată în constatarea amiabilă de accident (f.27).
În baza poliței de asigurare nr.K320366, valabilă la data producerii accidentului f.30, a fost întocmit de către reclamantă dosarul de daună și acordată asiguratului, pentru daunele survenite la autovehiculul nr. de înmatriculare_ despăgubire de 6922,47 lei – achitată cu OP nr._/28.08.2013 și OP nr._/28.02.2013 - f. 15, reprezentând valoarea pagubelor pricinuite prin accident. Instanța mai reține că în urma corespondenței purtate între părți pârâta a contestat cuantumul sumei solicitate și a achitat suma de 3461,24 lei, considerând că vina aparține ambilor conducători auto implicați în evenimentul rutier.
În drept, potrivit art. 2210 NCC, in limitele indemnizație plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, iar, potrivit art. 54 din Legea 136/1995, în cazul în care era în vigoare o asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, și împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, cu citarea obligatorie a obligatorie a celui răspunzător de producerea pagubei în calitate de intervenient forțat. Situația reglementată de art. 2210 NCC, fiind un caz de subrogație, pentru existența dreptului asiguratorului este necesar ca asiguratul despăgubit să aibă împotriva celui chemat în judecată o acțiune în răspundere civilă, ceea ce înseamnă implicit îndeplinirea cumulativă a condițiilor acestei forme de răspundere prev. de art. 1349, 1357 NCC. Totodată, în cadrul acțiunii în răspundere civilă delictuală, reclamantei îi revine sarcina probei privind toate elementele răspunderii civile delictuale, respectiv, fapta ilicită, prejudiciul, vinovăția și legătura de cauzalitate concretă dintre faptă și prejudiciu, astfel cum rezultă acestea din dispozițiile art. 1349, 1357 NCC.
În cauză, instanța reține că reclamanta a facut dovada tuturor elementelor răspunderii civile delictuale în persoana intervenientului și, implicit, a pârâtei SOCIETATEA A. – R. ASTRA SA.
Reclamanta a dovedit fapta ilicita culpabilă a intervenientului, așa cum rezultă din constatarea amiabilă de accident, coroborată cu poziția acestuia exprimată în întâmpinare și cu concluziile raportului de expertiză de la pct.1, în care este analizată dinamica producerii accidentului. Reclamanta a dovedit și existența prejudiciului aflat în legatură de cauzalitate cu fapta, concluziile aceluiași raport de expertiză fiind în sensul existenței unei legături de cauzalitate și complementaritate între avarii și accident și coroborându-se cu înscrisurile de la dosar, iar pârâta nefăcând proba contrară, ci s-a limitat la a susține că există o culpă comună a conducătorilor auto implicați.
Față de considerentele mai sus expuse, având în vedere și disp. art. 22 din Legea nr. 136/1995 potrivit cărora „ în limita indemnizației plătite în asigurările de bunuri .... asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei”, reținând că valoarea reală a prejudiciului a fost stabilită de expert la suma de 6922,47 lei, din care pârâta a achitat numai suma de 3461,24 lei, instanța apreciază ca fiind întemeiat acest capăt de cerere și obliga pârâta să-i plătească suma de 3461,23 lei, reprezentând diferență despăgubiri.
Totodată, reținând principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită, principiu în temeiul căruia autorul prejudiciului este obligat sa acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat (lucrum cessans), decurgând din art. 1349, 1357 NCC precum și art. 64, alin.4 din Ordinul nr. 14/2011 Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la alin. (2) și (3) sau și le îndeplinește defectuos, la suma solicitată pentru plata asigurătorului RCA se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere instanța va obliga pârâta și la plata penalităților de întârziere, respectiv la plata sumei 522,46 lei, calculate pentru perioada 01.11.2013 – 31.03.2014.
Cu privire la solicitarea de obligare a persoanei vinovate de producerea accidentului la plata despăgubirilor în solidar cu pârâta SOCIETATEA A. – R. ASTRA, instanța va reține că acesta are calitatea de intervenient forțat, fiind introdus în cauză numai pentru opozabilitate, un eventual regres împotriva acestuia revenind asigurătorului RCA numai în condițiile legii, neputând însă a fi obligat în solidar, tocmai pentru aceste considerente.
În temeiul art. 453 Cod proc civ, va obliga pârâta, ca parte căzută în pretenții și din culpa căreia a fost introdusă această acțiune, la plata către reclamanta a sumei de 284,86 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru.
În baza acelorași dispoziții legale, instanța va respinge cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că se află în culpă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta S.C. G. A. S.A. cu sediul în Piatra N., ., jud. N., în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA A. – R. ASTRA S.A. cu sediul în București, sector 3, .. 3, . și intervenientul forțat S. L. cu domiciliul în B., ., ., ., având ca obiect pretenții.
Obligă pârâta SOCIETATEA A. – R. ASTRA SA să plătească reclamantei suma de 3461,23 lei reprezentând diferență despăgubiri și suma de 522,46 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente perioadei 01.11.2013 – 31.03.2014.
Obligă pârâta SOCIETATEA A. – R. ASTRA SA să plătească reclamantei suma de 284,86 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Respinge cererea pârâtei SOCIETATEA A. – R. ASTRA SA de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01.07.2015.
Președinte, Grefier,
O. A. A. G.
Red. O.A./25.09.2015
Tehnored. A.G./02.10.2015
5 ex. / 3 ex. .>
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2370/2015.... → |
|---|
