Plângere contravenţională. Sentința nr. 1409/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1409/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 1409
Dosar nr._ -plângere contravențională-
Cod operator 2720
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA N.
JUDEȚUL N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1409
Ședința publică din 24.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – P. B.
GREFIER – E. E.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în Piatra N., st. I. A., nr. 10, ., . împotriva procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 03.09.2014 de către agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A-CESTRIN în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică-CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, . A.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei civile de față, grefierul de ședință învederând instanței următoarele:
- cauza este la primul termen de judecată ;
- procedura de citare este legal îndeplinită ;
În temeiul art. 131 alin. (1) Cod procedură civilă instanța constată că Judecătoria Piatra N. este competentă general, material și teritorial, să soluționeze prezenta cauză, având în vedere dispozițiile art. 126 Constituția României, art. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară precum art. 101 din OG nr. 15/2002.
Instanța estimează durata necesară pentru cercetarea procesului în primă instanță ca fiind 4 luni astfel încât procesul să fie soluționat într-un termen optim și previzibil.
Procedând la verificarea termenului de introducere a plângerii contravenționale, obligație ce-i revine în conformitate cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că plângerea contravențională este formulată în termen deoarece procesul verbal a fost comunicat la data de 22.09.2012, iar plângerea contravențională a fost depusă la oficiul poștal data de 02.10.2014, fiind respectat termenul de 15 zile prevăzut de lege.
Cu privire la proba cu înscrisuri solicitată de petent și intimat, instanța apreciază că proba este admisibilă, legală, pertinentă și concludentă, putând duce la dezlegarea pricinii în fond cu privire la situația de fapt și în consecință, în temeiul art. 258 raportat la art. 255 Cod procedură civilă încuviințează pentru petent și pentru intimat proba cu înscrisuri.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța reține următoarele:
1) Cererea de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.10.2014, sub nr. de dosar_, petenta . a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 03.09.2014 de către agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A-CESTRIN .
În motivarea plângerii, petenta a arătat că în fapt, auto cu nr. de înmatriculare_ a fost vândut unei alte societăți în data de 14.03.2014 conform facturii PRO F 1185.
În concluzie, petenta solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal.
În drept, petenta nu a indicat dispozițiile legale aplicabile.
În dovedirea plângerii, petenta a depus la dosarul cauzei procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 03.09.2014 de către agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A-CESTRIN, certificat de înmatriculare, proces-ver bal de scoatere din evidență mijloc de transport și certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată, fiind achitată taxă judiciară de timbru de 20 lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
2) Întâmpinarea formulată de către intimat:
În apărare, intimatul a depus la data de 12.01.2015, întâmpinare prin care a solicit respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivare, intimatul a arătat că, în fapt la data de 30.05.2014, pe DN2 Km456+245m, pe raza localității Iacobești, județul Suceava, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă, sens în care la data de 03.09.2014 a fost întocmit procesul-verbal . nr._.
Intimatul susține că procesul-verbal îndeplinește condițiile prevăzute de OG nr. 2/2001 coroborate cu OG nr. 15/2002, fiind un document generat și tipărit cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR.
Din analiza dispozițiilor art. 7 și 8 coroborate cu art. 1 alin. (1) pct. b) din OG nr. 15/2002 reiese cu claritate că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției.
Înscrierea în cartea de identitate a utilizatorului este o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prevăzute de OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt necesare pentru a face actul încheiat de părți opozabil și persoanelor care nu au participat la încheierea lui. Această formă de opozabilitate este obligatorie, iar nerespectarea sa se sancționează cu inopozabilitatea actului juridic față de terți, el producând efecte doar între părțile contractante, nu și față de terți.
Atâta timp cât petentul figurează ca și proprietar al autovehiculului în certificatul de înmatriculare cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări și nicio altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional.
Conform Ordinului 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii și eliberării autorizației de circulație provizorie sau probe a vehiculelor, petentul avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele său și în baza de date MAI.
În concluzie, intimatul solicită respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În drept, au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Legii nr. 455/2001 și Ordinului MTI nr. 769/2010.
3) Aspecte procesuale:
În ședința publică din data de 24.04.2015, instanța apreciind ca fiind admisibile, legale, pertinente și concludente, putând duce la dezlegarea pricinii în fond cu privire la situația de fapt și în consecință, în temeiul art. 258 raportat la art. 255 Cod procedură civilă a încuviințat pentru petentă și pentru intimată proba cu înscrisuri.
4) Soluționarea fondului cauzei
Analizând actele și lucrările dosarului precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:
În fapt, din cuprinsul procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 03.09.2014 de către agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A-CESTRIN rezultă că petenta a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 2.750 lei pentru săvârșirea la data de 30.05.2014, a contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) și sancționată de art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002 cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a dispune sancționarea contravențională, agentul constatator a reținut că la data de 30.05.2014, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei . a circulat pe DN2 Km456+245m, pe raza localității Iacobești, jud. SV, fără a deține rovinietă valabilă.
4.1. Legalitatea procesului-verbal
În drept, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Aplicând aceste dispoziții legale la situația de fapt reținută în cauză, instanța verificând procesul-verbal R14 nr._ încheiat la data de 03.09.2014 de către agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A-CESTRIN, din punct de vedere al legalității, apreciază că nu sunt respectate cerințele imperativ-limitativ prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității, care ar putea fi luate în considerare și din oficiu.
Astfel, procesul-verbal contestat este lovit de nulitate datorită lipsei semnăturii agentului constatator.
În acest sens, instanța reține că procesul-verbal de contravenție, materializând o manifestare de voință cu caracter unilateral a unei autorități publice reprezintă un act administrativ unilateral cu caracter individual, emis în temeiul puterii publice, cu scopul de a produce efecte juridice.
Procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie întocmit în formă scrisă, fiind unicul act probator al unei contravenții și trebuie să conțină mențiunile prevăzute în art. 16 și art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. În lipsa formei scrise nu se va putea aplica nicio sancțiune, întrucât nu se va putea proba existența faptei contravenționale.
Conform art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, dintre elementele ce trebuie să figureze în procesul-verbal de constatare a contravenției, numai lipsa unora dintre ele atrage nulitatea procesului-verbal, și anume: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Nulitatea se constată și din oficiu.
Art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 prevede că, "Începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției".
În situația contravențiilor constatate cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, potrivit art. 9 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, procesul-verbal de constatare se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcția regim permise de conducere și înmatricularea vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a aceleiași contravenții.
Art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 conține o normă de trimitere la Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astfel încât această reglementare este aplicabilă, ca lege generală, și în privința contravenției prevăzute de art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002.
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, legea-cadru în materie contravențională, nu precizează, în mod expres, natura juridică a procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii contravenționale, limitându-se, în art. 15 alin. (1), să arate doar că acesta este actul prin care se constată de către agentul constatator săvârșirea unei contravenții.
Instanța reține că aplicarea Legii nr. 455/2001 și a Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001, este incompatibilă cu procedura contravențională, reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 - legea specială - care se completează cu Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 - dreptul comun în materie contravențională.
Astfel, utilizarea semnăturii electronice extinse în cazul actelor administrative poate avea loc atunci când această posibilitate este conferită prin lege.
Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu cuprinde dispoziții cu privire la modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție, situație în care devin incidente prevederile art. 26 alin. (3) și ale art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 care stipulează că procesul-verbal încheiat de agentul constatator în lipsa contravenientului, împreună cu înștiințarea de plată, se comunică acestuia prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.
Ca atare, modalitatea de comunicare anterior prezentată presupune utilizarea formei clasice, pe suport hârtie, a procesului-verbal contravențional.
Pentru determinarea sferei de aplicare a semnăturii electronice, în formă simplă sau extinsă, și a regimului său juridic prezintă relevanță dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 5-7 din Legea nr. 455/2001.
Potrivit art. 4 pct. 1 din Legea nr. 455/2001, "date în formă electronică sunt reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice".
Conform art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, "înscris în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar".
Așadar, un act juridic, înțeles atât ca negotium, cât și ca instrumentum, poate să intre în sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 doar atunci când manifestarea de voință a celui de la care actul emană îmbracă forma electronică și, de asemenea, ajunge la destinatarul transmiterii în aceeași formă, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor în format electronic.
Spre deosebire de înscrisurile tradiționale, înscrisul electronic se prezintă sub formă binară, neavând o reprezentare strict vizuală, în sensul clasic al termenului, decât în momentul în care destinatarul verifică, cu ajutorul unor metode specifice, conformitatea semnăturii aplicate mesajului, respectiv autenticitatea, integritatea și confidențialitatea conținutului documentului astfel transmis, precum și identitatea semnatarului. Așadar, în sfera înscrisurilor sub formă electronică pot intra documente (...) generate și vizualizate cu ajutorul unor programe informatice de editare, iar transmiterea acestora se poate realiza fie prin intermediul rețelelor închise, fie prin internet, fie prin alte mijloace (de exemplu, remiterea către destinatar a suportului magnetic ce are stocată informația respectivă). Altfel spus, "forma electronică a informației constituie o modalitate convențională de exprimare a informației, adoptată la transmiterea acesteia prin mijloace electronice".
În situația în care manifestarea de voință a emitentului actului ajunge la destinatarul său pe suport hârtie, înscrisul astfel transmis nu mai este în formă electronică.
În temeiul art. 5 din Legea nr. 455/2001, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Se observă că legiuitorul a prevăzut expres că actul în format electronic ce poartă o semnătură electronică extinsă este asimilat unui act sub semnătură privată, însă acesta este destinat exclusiv folosirii în sistemul electronic.
Art. 6 din Legea nr. 455/2001 prevede că: "Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile."
Ca atare, legiuitorul instituie condiția recunoașterii actului în formă electronică de cel căruia i se opune pentru ca acesta să aibă același efect juridic ca actul autentic.
În baza dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001, "În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii". Semnătura electronică este definită de art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentând "date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare".
Semnătura electronică extinsă este definită de art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001 ca reprezentând "acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este legată în mod unic de semnatar; b) asigură identificarea semnatarului; c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă."
Din analiza dispozițiilor legale citate se desprinde concluzia că semnătura electronică nu se poate atașa decât unui înscris în formă electronică. Ca atare, ea nu poate fi aplicată pe un înscris aflat pe suport hârtie.
Actul stocat pe suport informatic, având semnătura electronică a autorului său, beneficiază de prezumția de validitate, prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă, care impune doar condiția existenței "unor garanții suficient de serioase" de credibilitate a documentului și care funcționează, atunci când înscrierea este efectuată de un profesionist, doar "în favoarea terților", iar nu împotriva lor.
În aceste condiții, un act comunicat celeilalte părți pe suport hârtie, fără semnătura originală a celui de la care emană, nu poate avea decât valoarea unei copii a înscrisului electronic original.
Concluzionând, se reține că procesul-verbal întocmit în format electronic, ce are atașată o semnătură electronică extinsă, care nu a fost comunicat persoanei sancționate contravențional în format electronic, stocat pe un suport informatic al autorității din care face parte agentul constatator, beneficiază doar de prezumția de validitate prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă. Însă această prezumție nu funcționează împotriva terților, și anume împotriva persoanelor sancționate contravențional, ci în favoarea lor. În plus, un asemenea act nu produce efecte juridice, de vreme ce nu a fost comunicat în formele prevăzute de lege, motiv pentru care este lipsit de forța executorie conferită actelor administrative unilaterale adoptate în regim de putere publică.
O atare formă de comunicare este, de altfel, exclusă de art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, astfel cum s-a arătat în precedent.
În condițiile în care procesul-verbal contestat, emis în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, generat și semnat electronic, a fost transmis petentei nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport hârtie, prin intermediul serviciilor poștale, nu i se poate asocia o semnătură electronică extinsă.
Având în vedere forma de emitere și de comunicare a procesului-verbal, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.
Față de aceste considerente, instanța apreciază că modalitatea de semnare a procesului-verbal utilizată de agentul constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. constituie o lipsă a semnăturii agentului constatator care atrage sancțiunea nulității absolute a actului, în condițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Nu se poate aprecia că, prin imprimarea procesului-verbal pe suport hârtie și comunicarea persoanei sancționate contravențional în această formă, impusă de art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, având mențiunea că a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare, se poate acoperi nulitatea absolută, întrucât, de principiu, o astfel de nulitate nu poate fi înlăturată, elementul lipsă fiind considerat de lege esențial.
Este adevărat că semnătura electronică extinsă atașată unui înscris în format electronic pentru care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie și, în plus, aduce garanții suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputând fi repudiată de autorul său, însă aceste funcții nu sunt recunoscute decât atunci când înscrisul căruia i se atașează este transmis și primit de către destinatarul comunicării tot în format electronic.
În caz contrar, atunci când înscrisul este primit de către destinatarul său pe suport hârtie, autenticitatea actului, atunci când forma scrisă este cerută de lege ad validitatem, este asigurată doar prin aplicarea, pe acest act, a semnăturii olografe a agentului instrumentator (in solemnibus forma dat esse rei).
Față de considerentele de fapt si de drept expuse, instanța apreciază că plângerea contravențională formulată de petentă este întemeiată și prin urmare o va admite. În aceste condiții, instanța va dispune anularea procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 03.09.2014 de către agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A-CESTRIN și, în consecință, va exonera petenta de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 2.750 lei.
In temeiul art. 453 Cod procedură civilă și al principiului disponibilității, instanța va luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE,
Admite plângerea contravențională formulată de petenta ., CUI: RO_, J_, cu sediul în Piatra N., st. I. A., nr. 10, ., . împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 03.09.2014 de către agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A-CESTRIN în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică-CESTRIN cu sediul în București, sector 6, . A.
Anulează procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 03.09.2014 de către agent constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. S.A-CESTRIN și, în consecință, exonerează petenta de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 2.750 lei.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel la Tribunalul N. în termen de 30 zile de la comunicare.
Conform art. 471 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.04.2015.
Președinte,Grefier,
P. BoțuEnea E.
Red.P.B/28.04.2015
Tehnored. E.E/15.05.2015
4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1408/2015.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 1382/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT → |
|---|
