Plângere contravenţională. Sentința nr. 1665/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1665/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 1665
Dosar nr._ plângere contravențională – legea nr. 53/2003 Cod operator 2720
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA N.
JUDEȚUL N.
Ședința publică din data de 13.05.2015
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1665
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – O. A.
GREFIER –D. L.
La ordine venind pronunțarea asupra cauzei civile privind petenta . în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ N., având ca obiect plângere contravențională Legea 53/2003
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.04.2015, fiind consemnate în cuprinsul încheierii ce face parte integrantă din prezenta cauză. Pentru a da posibilitatea petentei de a depune concluzii scrise, instanța a dispus amânarea pronunțării cauzei pentru astăzi, 13.05.2015.
După deliberare,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 14.03.2014 pe rolul Judecătoriei Târgu N. sub nr._, petenta S.C. 1 D. S.R.L., în contradictoriu cu I. T. de Muncă N. a solicitat anularea procesului – verbal ., nr._/28.02.2014 și exonerarea de la plata amenzii, iar în susbsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivarea în fapt, petenta a arătat că actele au fost încheiate în lipsa reprezentantului legal la sediul ITM N., fără a se respecta perioada de control și fără ca agentul constatator să aibă în vedere actele depuse. A mai arătat că Revisalul pentru angajata O. C. A. a fost comunicat pe e-mail la sediul ITM N. în dimineața zilei în care angajata a mers la serviciu, încă de la ora 8 și 59 minute la sediul 1 D. Târgu N., astfel încât a amenda este nejustificată și împovărătoare față de circumstanțele în care a fost constatată fapta. A menționat că în procesul – verbal contestat se reține în mod nereal că în urma controlului efectuat la data de 26.02.2014 la punctul de lucru al S.C. 1 D. din piața Dărmănești și controlul din data de 28.02.2014 se face vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 260, alin.1 din Legea 53/2003 și astfel i-a fost aplicată o amendă de 10.000 lei, reținându-se faptul că numita O. C. A. ar fi prestat activitate remunerată fără a avea contract de muncă încheiat în formă scrisă, întrucât aceasta din urmă avea contract de muncă în formă scrisă încă din data de 26 februarie, aceasta fiind angajată și anterior pe durate limitate, la punctul de lucru al societății din Piatra N.. A învederat că procesul – verbal este lovit de nulitate deoarece nu are completate toate rubricile esențiale care conduc la validitatea lui, organul constatator omițând să completeze motivele lipsei martorilor la data încheierii procesului – verbal, iar procesul – verbal a fost înmânat unei persoane care nu reprezenta firma, fiind un simplu angajat care nu putea să-și asume în numele și pentru firmă semnătura pentru veridicitatea conținutului procesului – verbal și aspectele consemnate în el. A concluzionat arătând că amenda aplicată este nejustificată, paralizând activitatea firmei și că nu înțelege de ce a fost amendată, în condițiile în care la control operatoarea de date O. D. a înmânat Revisalul pentru numita O. A., act din care rezulta că aceasta lucra legal la data încheierii procesului – verbal, care a fost întocmit la data de 28 februarie 2014 la sediul ITM, iar Revisalul era trimis încă de la ora 8,58 minute.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 31, alin.1 din O.G. 2/2001.
În dovedirea plângerii, petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și proba testimonială, solicitând audierea martorilor O. D., O. A. C. și M. C. M..
A anexat plângerii, în fotocopie, procesul - verbal ., nr._/ 28.02.2014 (f. 6-7).
Plângerea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei, potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
Cu respectarea termenului legal, intimatul a formulat întâmpinare la data de 09.04.2014, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată. În motivare a arătat că în data de 26.02.2014, orele 10.00 s-a desfășurat un control la punctul de lucru al petentei din Piatra N. – Piața Dărmănești, ocazie cu care s-a constatat că numita O. C. A. presta activitate în funcția de vânzător, cu un program de 8 ore/zi, pentru un salariu de 800 lei, fără a avea încheiat și semnat contract individual de muncă, anterior derulării raporturilor de muncă, contrar dispozițiilor art. 260, alin. 1, lit. e coroborat cu art. 16, alin.1 din Legea 53/2003 republicată. A mai arătat că susținerile petentei sunt neîntemeiate, prin procura din data de 28.02.2014 aceasta împuternicind-o pe numita O. D. să reprezinte cu puteri depline societatea în relațiile cu I. T. de Muncă N. pentru a semna valabil procesele – verbal, notele de control și oriunde va mai fi necesar. A menționat că cele consemnate în fișa de identificare de către persoana depistată la punctul de lucru din Piatra N. sunt confirmate prin nota de relații dată în fața inspectorilor de către O. D., procurator al petentei, în sensul că aceasta a precizat că salariata a semnat contractul individual de muncă în data de 26.02.2014, în jurul orelor 12-13, deci după controlul efectuat în aceeași zi. A concluzionat învederând că în conformitate cu prevederile art. 16, alin.1 din Legea 53/2003 “angajatorul are obligația de a încheia contract individual de muncă în formă scrisă anterior începerii raporturilor de muncă”, iar potrivit alin.3 al aceluiași articol “angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă”.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art. 115 și urm. din Codul de procedură civilă, dispozițiile Legii 53/2003 și ale O.G. 2/2001.
A anexat, în fotocopie, înscrisuri: proces - verbal ., nr._ (filele 25-26),înștiințare (fila 27), proces – verbal de control (filele 28-30), fișă de identificare (fila 31), notă de relație (fila 32), procură (fila 33), raport activitate salariat (filele 34-35).
Prin încheierea din 19.03. 2014 din cameră de consiliu, în baza art. 962 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești instanța a dispus trimiterea dosarului cu nr._ la dosarul cu nr._ spre a fi judecate împreună.
Prin sentința civilă nr.902/23.06.2014 instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Târgu N., invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra N..
Pe rolul acestei instanțe cauza a fost înregistrată la data de 30.06.2014, sub același număr.
Instanța a administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, iar pentru petentă și proba testimonială. La termenul din data de 29.04.2015 au fost audiați martorii O. D. și O. A. C., depozițiile acestora fiind consemnate în procesele verbale depuse la dosar –f.21-22.
Potrivit art. 31 alin. 1, art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că plângerea depusă de petentă la data de 14.03.2014 a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal, respectiv de la data de 28.02.2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/28.02.2014, petenta S.C. 1 D. S.R.L.a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003. S-a reținut că în urma controlului desfășurat la data de 26.02.2014, ora 10.00 la locul de muncă situat în Piața Dărmănești din localitatea Piatra N. și finalizat în data de 28.02.2014 la sediul ITM N., reținându-se că a primit la muncă în data de 26.02.2014 pe numita O. C. A. fără a avea încheiat și semnat contract individual de muncă în formă scrisă.
Instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională este învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat.
Sub aspectul legalității, instanța constată că, în cauză, nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prev. de art.17 din OG nr. 2/2001, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
În motivare instanța va reține dispozițiile art.17 din OG 2/2001, care prevăd: „ Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”
Instanța nu va reține ca și motive de nulitate susținerile petentei privitoare la faptul că procesul verbal este lovit de nulitate deoarece nu are completate toate rubricile esențiale care conduc la validitatea lui, organul constatator omițând să completeze motivele lipsei martorilor la data încheierii procesului – verbal, iar procesul – verbal a fost înmânat unei persoane care nu reprezenta firma, fiind un simplu angajat care nu putea să-și asume în numele și pentru firmă semnătura pentru veridicitatea conținutului procesului – verbal și aspectele consemnate în el, întrucât, pe de o parte, persoana care a semnat procesul verbal a fost mandatată să reprezinte petenta în relațiile cu ITM, potrivit procurii de la f.33. Pe de altă parte, în condițiile în care aceste motive nu se circumscriu motivelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de dispozițiile art.17, pot reprezenta cel mult motive de nulitate relativă, de natură a conduce la anularea procesului verbal numai în cazul dovedirii unei vătămări, or în prezenta cauză nu a fost făcută dovada unei atare vătămări, iar dreptul la apărare nu a fost afectat, aspect rezultând din formularea prezentei plângeri.
Sub aspectul temeiniciei, instanța apreciază că procesul verbal a fost corect întocmit.
În drept, instanța reține că disp. art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 prevăd obligativitatea încheierii, în baza consimțământului părților, în formă scrisă și în limba română, a contractului individual de muncă, iar această obligație revine angajatorului și trebuie îndeplinită anterior începerii raporturilor de muncă.
În analiza temeiniciei, instanța va avea în vedere probatoriul administrat în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar și depozițiile celor doi martori.
Instanța va proceda la analiza temeiniciei procesului verbal prin prisma dispozițiilor legale mai sus enunțate și sub aspectul faptei reținute în sarcina petentei, respectiv aceea de a nu fi încheiat pentru salariatul O. C. A. contract de muncă în formă scrisă, anterior derulării raporturilor de muncă.
În acest context, instanța reține, pe de o parte, că prin plângerea formulată petenta a arătat că salariatul în cauză a semnat contractul individual de muncă la data de 26 februarie dată la care a și fost înregistrat în aplicația Revisal și transmisă informația în format electronic către intimat.
Analizând înscrisurile depuse de intimat în probațiune, instanța constată că, într-adevăr, rezultă că înregistrarea în Revisal a contractului individual de muncă pentru O. C. A. s-a efectuat la data de 26.06.2014, care a fost și ziua controlului –f.34 verso, cu data începerii activității 26.06.2014. Cu privire la existența sau nu a contractului în formă scrisă pentru salariat la momentul efectuării controlului, coroborând depozițiile celor doi martori –f.21-22 cu declarația dată de persoana împuternicită, care a fost audiată și în calitate de martor, în fața inspectorilor ITM –f.32 ds declinat, instanța apreciază că semnarea acestui contract a fost efectuată ulterior controlului.
În ceea ce privește susținerile petentei că respectivul contract de muncă a fost înregistrate în formatul electronic anterior momentului controlului, instanța le consideră ca neavând relevanță sub aspectul temeiniciei, raportat la dispozițiile legale ce s-au reținut a fi încălcate, urmând a le analiza în ceea ce privește individualizarea sancțiunii. Nici aspectele învederate de intimat referitoare la faptul că respectiva înregistrare nu a fost efectuată cu respectarea dispozițiilor legale, întrucât având în vedere data începerii activității, înregistrarea în cauză ar fi trebuit să fie făcută la data de 25.06.2014, nu au relevanță sub aspectul temeiniciei, raportat la fapta reținută în sarcina petentei, în condițiile în care nerespectarea dispozițiilor legale privitoare la înregistrarea în format electronic a contractului de muncă este sancționată distinct.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că în mod corect a fost reținută săvârșirea acestei contravenții în sarcina petentei și că, pe cale de consecință, procesul verbal este temeinic întocmit.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate pentru această contravenție, instanța reține că, potrivit art. 5 alin. 5 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar conform art. 21 alin.3 din același act normativ, la stabilirea acesteia trebuie să se țină seama și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Față de dispozițiile legale, raportat la situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, instanța apreciază că, deși fapta săvârșită de acesta poate fi apreciată ca fiind gravă, aplicarea unei sancțiuni pecuniare nu se impune în cauză, aplicarea sancțiunii avertismentului fiind suficientă pentru a-i permite acesteia să perceapă gravitatea faptei săvârșite și, în acest context, suficientă pentru atenționarea asupra conduitei sale viitoare și pentru îndreptarea sa, această sancțiune a avertismentului putând fi aplicată, conform art.7 alin.3 din OG.nr. 2/2001, și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
La individualizarea sancțiunii instanța va avea în vedere, pe de o parte, că vătămarea în fapt a fost una inexistentă, iar contrar susținerilor intimatului, persoana în cauză au beneficiat atât de vechime în muncă, cât și de toate drepturile decurgând din calitatea de salariat. Astfel, prin prisma finalității, în contextul în care există, într-adevăr obligativitatea de a se încheia contract individual de muncă în formă scrisă, având în vedere că în cauza de față, în mod concret, contractul de muncă și-a produs efectele sub aspectul drepturilor și obligațiilor, instanța apreciază că efectuarea controlului și-a atins în primul rând scopul preventiv, care este și cel mai important. La individualizarea sancțiunii instanța va mai reține și faptul că petenta se află la prima abatere și că se impune ca la individualizarea sancțiunii să fie avute în vedere și circumstanțele concrete ale speței. Sub acest din urmă aspect, instanța reține că între părți s-a mai desfășurat relații contractuale în condiții de legalitate, iar ambii martori au arătat că angajarea salariatului în cauză a venit ca urmare a plecării intempestive a unui salariat, O. C. A. menționând că a fost contactată de administratorul petentei în seara zilei de 25.06.2014 și fiindu-i solicitată prezența la muncă începând cu data de 26.06.2014. De asemenea, ambele declarații se coroborează sub aspectul datei începerii activității, respectiv 26.06.2014, care figurează și în evidențele oficiale și raportat la care salariatul a beneficiat de toate drepturile legale. Instanța apreciază că nu întotdeauna represiunea severă concretizată prin aplicarea unei sancțiuni pecuniare excesive prin raportarea acesteia la veniturile obținute de angajator este și eficientă pentru sancționarea și îndreptarea unui comportament contravențional, ci scopul sancțiunii aplicate vizează mai ales îndreptarea comportamentului petentei în sensul prevenirii săvârșirii de noi fapte similare în viitor.
În acest context, pentru toate motivele anterior expuse, instanța apreciază că cea mai eficientă sancțiune care se impune a fi aplicată în prezenta cauză este avertismentul, care răspunde imperativului restabilirii ordinii sociale în materia raporturilor de muncă încheiate între angajați și angajator.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite în parte plângerea formulată de petenta S.C. 1 D. S.R.L., va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei cu sancțiunea avertismentului, atrăgând atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și punându-i în vedere să nu mai săvârșească astfel de fapte în viitor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petenta ., cu sediul ales la avocat G. G., situat în Târgu N., ., .. A, ., împotriva procesului verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din 28.02.2014, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ N., cu sediul în Piatra N., . nr.8, județul N..
Înlocuiește sancțiunea de 10.000 lei amendă contravențională aplicată petentei prin procesul verbal menționat cu sancțiunea ”avertisment”.
Atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi pune în vedere să nu mai săvârșească astfel de fapte în viitor.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.05.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
O. A. D. L.
Red.O.A./ 14.07.2015;
Teh. D.L./03.08.2015;
4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1500/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 1495/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT → |
|---|
