Plângere contravenţională. Sentința nr. 2793/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2793/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 2793
Dosar nr._ - plângere contravențională –
Cod operator 2720 (O.U.G. nr. 195/2002 R)
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA-N.
JUDEȚUL N.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2793
Ședința publică de la 22 septembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – L. M. - judecător
Grefier – F. B.
Pe rol se află judecarea plângerii contravenționale formulate de petentul S. T. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N..
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns petentul, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza este la al doilea termen de judecată;
- s-a acordat termen pentru a se verifica respectarea termenului legal de 15 zile pentru formularea plângerii de către petent, fiind depus un răspuns de vedere de către Direcția de Taxe și Impozite din cadrul Municipiului Piatra N. (filele 37-38 dosar).
Având în vedere relațiile furnizate la dosarul cauzei de către Direcția de Taxe și Impozite din cadrul Municipiului Piatra N. (filele 37-38 dosar), din care rezultă că procesul-verbal a fost comunicat petentului în localitatea Vaduri, unde acesta locuiește, prima dată, cu confirmare de primire avizată pentru lipsa de la domiciliu la data de 30.10.2014, ulterior afișându-se înștiințarea la domiciliu la data de 19.11.2014, instanța respinge cererea petentului de repunere în termenul legal de formulare a plângerii contravenționale, apreciind că sunt incidente dispozițiile art. 186 alin. 1 din Codul de procedură civilă, iar petentul nu a făcut dovada unui motiv temeinic justificat.
Instanța, din oficiu, invocă și pune în discuția contradictorie a părților excepția tardivității plângerii contravenționale.
Petentul susține că nu i-a fost comunicat procesul-verbal de contravenție, iar dacă într-adevăr era o contravenție, nu înțelege de ce nu i s-a permis să semneze procesul-verbal.
Instanța, având în vederea dispozițiile art. 248 și art. 223 Cod de procedură civilă, rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.01.2015, sub nr._, petentul S. T. a contestat procesul-verbal . nr._ din 27.10.2014.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că, la data de 27.10.2014, în jurul orelor 16, se deplasa cu autoturismul marca Renault, cu numărul de înmatriculare_ pe raza localității Vaduri, dinspre Piatra N. spre B., iar în dreptul troiței de pe partea stângă a drumului, a virat stânga urmând să treacă peste calea ferată spre satul Vaduri. După trecerea peste calea ferată prevăzută cu barieră, se afla o mașină de poliție parcată pe sensul opus de mers, la mai puțin de 50 m de calea ferată, dar din poziția în care se afla mașina, având în vedere și troița, persoanele din interior nu puteau vedea dacă oprește sau nu la indicatorul pentru trecerea peste calea ferată. Petentul a menționat că a oprit în dreptul indicatorului, s-a asigurat și a continuat drumul peste calea ferată, fiind oprit de agentul de poliție care l-a acuzat că nu a oprit înainte de indicator și i-a aplicat o amendă de 810 lei și 6 puncte de penalizare. Petentul a formulat obiecțiuni, iar agentul de poliție a refuzat să-i înmâneze procesul-verbal. A susținut că procesul-verbal trebuia comunicat potrivit art. 27 din O.G. nr. 2/2001, însă deși a fost plecat din localitate în acea perioadă nu a primit nici un aviz în cutia poștală. Astfel, de conținutul procesului-verbal a luat cunoștință la data de 13.01.2015 când s-a prezentat la Direcția de Taxe și Impozite pentru a obține un certificat fiscal și a aflat că are de plătit o amendă rutieră. A făcut cerere și a primit procesul-verbal în aceeași zi. Petentul a solicitat repunerea în termenul de formulare a plângerii contravenționale, urmând să dovedească cu martori și înscrisuri absența sa de la domiciliu în perioada ulterioară întocmirii procesului-verbal.
În temeiul art. 14 din OG nr. 2/2001 a solicitat a se constata că a intervenit prescripția aplicării sancțiunii contravenționale întrucât procesul-verbal nu i s-a comunicat în termen de o lună de la aplicarea amenzii.
De asemenea, a invocat nulitatea procesului-verbal întrucât agenții de poliție nu aveau cum să vadă dacă a oprit la indicator, iar el nu a refuzat să semneze procesul-verbal. În plus, nu a fost respectat art. 19 din OG nr. 2/2001 referitor la confirmarea de către un martor a refuzului petentului de a semna procesul-verbal.
Petentul a adăugat că el coordonează o societate comercială având ca obiect de activitate „instructaj auto”, având toate atestatele necesare și autorizație din 1980 de instructor pentru categoriile A, B, C, D și E, aceasta fiin reînnoită și valabilă până în anul 2020. A precizat că deține permis de conducere din anul 1972.
A mai susținut că procesul-verbal se bucură de prezumția de veridicitate, dar aceasta nu are caracter absolut, aceasta putând opera până la limita la care prin aplicarea ei nu s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal. A invocat în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 70 din 21.02.2013.
În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
A anexat, în copie, procesul-verbal . nr._/27.10.2014, cerere olografă. Ulterior, a depus și atestat de pregătire profesională a instructorilor de conducere auto, permis de conducere, aviz medical.
Petentul a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 13.02.2015, intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului N. a depus la dosar întâmpinare, la filele 19-20, prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal ca temeinic și legal.
În fapt, intimatul a arătat că din cuprinsul procesului-verbal rezultă că petentul a fost sancționat întrucât, la data de 27.10.2014, ora 16:00, a condus autoturismul marca Renault, cu numărul de înmatriculare_ și nu a respectat semnificația indicatorului „oprire” instalat la trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere din localitatea Vaduri, ., jud. N., abaterea fiind înregistrată video.
A precizat că fapta comisă de petent este prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. c din Hotărârea de Guvern nr. 1391/2006 și sancționată de art. 108 alin. 1 lit. d pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, petentul fiind sancționat cu amendă în valoare de 810 lei, iar ca sancțiune complementară i-au fost aplicate 6 puncte de penalizare.
Intimatul a menționat și că petentul a formulat obiecțiuni și a refuzat să semneze de luare la cunoștință și de primire a exemplarului nr. 2 al procesului-verbal de contravenție, acesta fiind expediat prin corespondență în termenul legal, ulterior afișat la domiciliul petentului. Dovada comunicării procesului-verbal de contravenție a fost înaintată la Direcția de Taxe și Impozite din cadrul Primăriei Piatra N. pentru executare.
În drept, a arătat că deși Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultând că procesul-verbal face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. În plus, fapta este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ, actul fiind emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege, coroborat cu prezumția de autenticitate și cu prezumția de veridicitate.
Intimatul a mai precizat că, sub aspectul individualizării sancțiunii, au fost respectate prevederile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit și de urmarea produsă.
Intimatul a arătat că, potrivit Deciziei nr. 183/08.05.2003, prevederile O.G. nr. 2/2001 sunt constituționale și în acord cu dispozițiile art. 6 din CEDO deoarece permit persoanei interesate să se adreseze justiției și să îi fie respectate garanțiile procesuale.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art. 15 din OG nr. 2/2001 și art. 108 alin. 1 lit. d pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, respectiv întâmpinarea, actul sancționator, înregistrarea video a abaterii săvârșite și borderoul pentru trimiteri corespondență.
Au fost anexate întâmpinării următoarele înscrisuri, în copie: procesul-verbal . nr._/27.10.2014, borderou pentru trimiteri de corespondență.
Totodată, intimatul a depus la dosar DVD cu înregistrarea video.
Intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa, potrivit art. 411 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă.
La data de 06.03.2015, petentul a formulat răspuns la întâmpinare, depus la filele 26-27. A susținut că din copia înregistrării rezultă că mișcarea autoturismului pe care îl conducea este secvențială și nu cursivă, fiind astfel evident că roțile autoturismului s-au oprit, iar oprirea autoturismului a avut loc înainte sau cel mult în dreptul indicatorului rutier. A arătat că în procesul-verbal s-a menționat că nu a oprit la indicatorul „Trecere la nivel de cale ferată”, iar în întâmpinare se susține că nu a respectat semnificația indicatorului „Oprire”. A precizat că indicatorul „Oprire” este un indicator de reglementare de prioritate, iar indicatorul „Trecere la nivel de cale ferată” este indicator de avertizare. Semnificația indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat, în timp ce pentru indicatorul de prioritate nu este prevăzută o astfel de limită, fiind admisă depășirea indicatorului. A menționat că înregistrarea video nu infirmă susținerile sale în sensul că a oprit înainte de indicator sau cel mult în dreptul indicatorului de avertizare. Legislația nu reglementează durata necesară pentru ca oprirea să fie considerată regulamentară.
Instanța a solicitat Direcției de Taxe și Impozite să depună la dosar dovada comunicării procesului-verbal contestat în cauză, fiind depuse la fila 39 dovada comunicării cu confirmare de primire avizată pentru lipsa de la domiciliu și procesul-verbal de afișare din data de 19.11.2014.
Cu privire la cererea de repunere în termenul de formulare a plângerii contravenționale, instanța reține că petentul a invocat împrejurarea că a lipsit de la domiciliu în perioada următoare opririi de către agenții de poliție și că nu a găsit nici un aviz de comunicare atunci când s-a întors.
În drept, instanța apreciază că sunt incidente dispozițiile art. 186 alin. 1 din codul de procedură civilă potrivit căruia „Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.”
Instanța apreciază că motivul invocat de petent, respectiv că a fost plecat din localitate în perioada ulterioară opririi de către agentul de poliție, nu poate fi considerat un motiv temeinic justificat în sensul prevederii legale sus-citate întrucât, așa cum s-a arătat în doctrină și jurisprudență, partea poate solicita repunerea în termen numai dacă invocă o împrejurare care exclude culpa sa, or plecarea din localitate fără a desemna o persoană care să primească corespondența a fost o opțiune asumată de către petent și care implică o culpă din partea acestuia.
În consecință, instanța va respinge ca nefondată cererea de repunere în termen formulată de petent.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța apreciază că este întemeiată excepția tardivității, invocată de către intimat.
Potrivit art. 31 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.”
În cauză, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost comunicat la data de 27.10.2014, cu scrisoare recomandată, petentul lipsind de la domiciliu, iar la data de 19.11.2014 prin afișare.
Instanța apreciază că intimatul a respectat dispozițiile art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 astfel cum acesta a fost interpretat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. X din 10 iunie 2013 în recursul în interesul legii, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar în copie de către intimat, la fila 38 din dosar.
Potrivit art. 181 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă, „Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: ... 2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește”. Așadar, termenul de 15 zile pentru formularea plângerii contravenționale care a început să curgă la data de 19.11.2014 s-a împlinit la data de 06.12.2014, fiind tardiv formulată la data de 15.01.2015.
Nerespectarea termenului legal imperativ atrage decăderea petentului din dreptul de a contesta procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, potrivit art. 185 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Instanța mai reține că excepția tardivității este o excepție de procedură absolută care poate fi invocată în orice stare a procesului, potrivit art. 247 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
În consecință, instanța va admite excepția tardivității plângerii contravenționale, invocată din oficiu, și va respinge ca tardivă plângerea contravențională formulată de petentul S. T. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului N..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată cererea de repunere în termenul de formulare a plângerii contravenționale formulată de petentul S. T..
Admite excepția tardivității plângerii contravenționale, invocată din oficiu.
Respinge ca tardivă plângerea contravențională formulată de petentul S. T. (CNP_), cu domiciliul legal în municipiul Piatra N., ., ., apt. 2, județul N. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N. (Cod fiscal_), cu sediul în municipiul Piatra N., ., județul N..
Cu drept de apel la Tribunalul N. în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.09.2015.
Președinte, Grefier,
L. M. F. B.
Red. & tehnored. L.M. & F.B. – 05.01.2016
5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2758/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2043/2015.... → |
|---|
